Alergiile – ghid pentru pacienti

Ce este alergia?

Alergia reprezinta un raspuns exagerat (hiperreactivitate) al organismului la anumite substante (numite alergene), care, in mod normal, nu determina nici o reactie la majoritatea persoanelor. Aceste reactii alergice pot fi uneori se­vere (soc anafilactic) sau chiar fatale. Urmand insa un tratament adecvat si fiind corect informate, persoanele alergice pot duce o viata normala.

Care sunt cele mai frecvente boli alergice?

Rinita alergica: se manifesta prin secretie nazala apoasa abundenta (rinoree), stranuturi repetate, mancarime (prurit) la nivelul nasului, senzatie de nas infundat (congestie nazala), lacrimare.

Astmul bronsic: debuteaza frecvent in copilarie si implica o obstructie a cailor aeriene mici si alergie. Se manifesta prin: respiratie dificila (dispnee), tuse spasmodica, respiratie dificila accelerata, oboseala. Uneori, pot aparea fenomene de rinita alergica.

Urticaria: reactie alergica ce se manifesta la nivelul pielii. Apare o eruptie ca dupa o urzicare (papula), rosie (eritem) si cu mancarime intensa (prurit).

Dermatita de contact: reactie alergica tot la nivelul pielii determinata de aceasta data de contactul cu unele substante chimice.

Dermatita atopica: predispozitie a unor persoane de a face eczeme, asociate cu rinita alergica si astmul bronsic. Mani­festarea dominanta este mancarimea (pruritul).

Conjunctivita alergica: inflamatie la nivelul conjunctivelor si se manifesta prin: ochi rosii, lacrimare, mancarime locala. Se poate asocia cu alte boli alergice.

Alergia alimentara: apare in copilarie si imbraca multe aspecte: umflarea buzelor si a limbii (edem), raguseala, ameteala (vertij), greata, diaree, respiratie su­ieratoare, mancarime (prurit). Uneori, pot aparea si fenomene grave precum scaderea tensiunii arteriale, pierderea constientei. Cel mai frecvent, acest tip de alergie apare la consumul de: lapte de vaca, nuci, albus de ou, fragi, mure, crus­tacee, capsuni etc.

Alergia la medicamente: imbraca o mare varietate de manifestari de la urticarie Ia forme grave. Medicamentele care sunt implicate in reactii alergice mai frecvent sunt: antibioticele (ex.: din cla­sa penicilinei: ampicilina, amoxicilina, cefalosporine etc), sulfamide, antiinflamatoarele nesteroidiene (aspirina, ibuprofenul, indometacinul etc), anes­tezic, analgezice etc. in fapt, orice medi­cament poate produce alergii.

Alergia la intepaturi si muscaturi de insecte: la fel, formele pe care le poate imbraca o astfel de alergie sunt diferite de la cele mai usoare la cele mai grave. Cele mai frecvente alergii se produc la intepaturile de albine, viespi, furnici, paianjeni etc.

Care sunt cauzele alergiilor?

Substantele care determina o astfel de reactie a organismului se numesc alergene si pot intra in organism pe dife­rite cai: respiratorie (polen, praful de casa, mucegai, par de animale, resturi de insecte etc), orala (carne, ou, scoici, fragi, mure, capsuni, coloranti si aditivi alimentari, medicamente etc), prin con­tact cu pielea (veninul urzicilor, alergia la latex, substante chimice), dar si prin injectare, in cazul insectelor sau al me­dicamentelor injectabile. Predispozitia la alergii poate fi, in unele cazuri, mostenita. Chiar daca in fami­lie exista rude care sufera de alergii, tot mai trebuie indeplinite anumite conditii pentru ca o persoana sa fie considerata alergica:
– expunerea la acei alergeni pentru care exista predispozitia alergica;
– expunerea sa dureze suficient timp, iar cantitatea de alergen sa fie mare.
De exemplu, la un copil nascut cu tendinta de a dezvolta alergie la parul de animale, simptomatologia poate sa apara dupa 3-4 ani de convietuire a aces­tuia cu animalul respectiv. Pe de alta parte, reactia cutanata aparuta dupa contactul cu frunzele de urzica este un exemplu de reactie alergica in care ereditatea nu are nici un rol.

Cum se stabileste diagnosticul?

Daca stranutati, sau daca aveti o secretie apoasa nazala ori oculara, sau daca va apar diverse pete pe piele, dupa contac­tul cu animale de casa, sau daca treceti pe langa flori sau pomi infloriti – exista posibilitatea sa suferiti de alergic. Diagnosticul trebuie stabilit de medicul alergolog. Sunt necesari urmatorii pasi:
– stabilirea istoricului medical familial al persoanei in cauza;
– stabilirea istoricului medical personal;
– examenul fizic;
– testele specifice pentru alergeni.

Examenul clinic

Testare specifica pentru alergeni:

- prick-test: inteparea superficiala a pielii antebratului sau spatelui cu o picatura de solutie de alergen in glicerina, intr-o sedinta de testare se poate analiza reactia la mai multi alergeni;

- intradermoreactia la alergeni: se folo­sesc extracte diluate de alergeni in can­titate foarte mica ce se introduc intradermic.

Cum se trateaza alergiile?

Tratamentul alergiilor urmareste 3 directii de actiune:
– eliminarea alergenului din mediul pa­cientului;
– medicamente (antihistaminice, decongestionante nazale, medicamente spe­ciale pentru astm);
– imunoterapie.
In privinta medicamentelor, este foarte important ca tratamentul prescris sa fie urmat intocmai. Exista mai multe clase de medicamente utile in tratamentul diferitelor forme de alergie.

Antihistaminicele sunt cel mai des fo­losite in tratamentul alergiilor. Efectele lor sunt diminuarea sau disparitia pruri-tului si a elementelor alergice cutanate, a stranutului, a secretiilor nazale etc.

Decongestionantele nazale au ca efect reducerea secretiei apoase nazale. Se gasesc sub forma de comprimate, picaturi sau spray nazal. Folosirea prelungita insa este responsabila de uscarea mucoasei nazale, precum si de aparitia altor reactii adverse.

Imunoterapia, care mai este cunoscuta si ca desensibilizare sau vaccinare cu vaccin alergenic, consta in administra­rea de extract alergenic (solutii diluate ce contin substanta responsabila pen­tru alergie) in doze ce cresc progresiv, cu scopul obisnuirii cu alergenul care determina boala. Este o metoda mai noua si trebuie recomandata si controlata de medicul alergolog.

Cum prevenim declansarea alergiilor?

In casa:
– stergerea zilnica a prafului si spalarea frecventa a lenjeriei de pat, pentru con­trolul acarienilor;
aspirarea des a covoarelor si a par­doselii (este indicat ca aspiratorul sa aiba filtre speciale pentru acarieni);
– evitarea contactului cu animalele de companie;
– limitarea expunerii la polen, prin folosirea unor aparate de filtrare a aerului sau aparate de aer conditionat;
– reducerea numarului de plante de apartament pentru scaderea umezelii;
– incalzirea corespunzatoare si aerisirea locuintei in sezonul rece;
– utilizarea manusilor de protectie atunci cand se folosesc substante chimice

In afara casei:
– pe perioada infloririi plantelor, este re­comandat ca intre orele 10.00 si 16.00 sa se evite deplasarile in afara locuintei;
– evitati iesirea in aer liber atunci cand bate vantul, precum si in zilele cand umiditatea este ridicata, deoarece creste concentratia de polen in aer.

In calatorie:
- informati-va despre alergenii pe care s-ar pu­tea sa ii intalniti intr-o calatorie; in timpul deplasarilor cu trenul sau automo­bilul, tineti inchise restrele;
– incercati sa calatoriti dimineata devreme sau seara tarziu, momente in care concentratia de polen din aer este mai mica.
– sa aveti intotdeauna la indemana medicamente pentru tratarea alergiilor!

Alergene – substante care determina reactii sau boli alergice