Articole medicale
eco-doppler.png

Ecografia Doppler este o metoda neinvaziva, care se poate realiza fara o pregatire speciala a bolnavului, repetitiva, se realizeaza ori de câte ori medicul considera necesara efectuarea acesteia, si care nu iradiaza în niciun fel bolnavul.


ed_2-1200x675.png

Punctia venoasa poate crea uneori probleme si daca pacientul nu respecta cateva recomandari simple.

Dupa scoaterea acului din vena se aplica un tampon cu solutie antiseptica.

Pacientul trebuie sa tina apasat tamponul la locul punctiei timp de 3-5 minute.

Exista cazuri in care este nevoie de un timp mai mare de 5 minute pentru oprirea sangerarii.

In tot acest timp, bratul trebuie sa stea intins, nu flexat, pentru a opri extravazarea sangelui in tesutul din jur si formarea hematomului.

Se aplica un plasture steril.

Pacientul nu pleaca din spital cu tamponul imbibat cu sange.

 

URMARESTE SI…

Pregatire pentru analize


virozele-1200x630.png

Virozele respiratorii sunt infecții ale tractului respirator superior (nas, gât) cu microorganisme patogene numite viruși. Ele apar cu predilecție în anotimpurile reci dar și în perioadele de variații bruște de temperatură care pot exista chiar și vara.

În general, se manifestă prin strănut, curgerea nasului, usturime în gât, răgușeală, tuse, subfebrilitate (t<38 grdC), frisoane, dureri musculare difuze, nu foarte intense. La copiii mici, manifestările pot fi mai chinuitoare, întrucât ei nu știu să sufle nasul. Prin urmare devin agitați,  nu pot mânca,  nu se pot odihni, la efortul de tuse pot voma. Uneori febra poate atinge 39-40 grdC. De asemenea, ganglionii din zona gâtului se pot umfla și deveni dureroși.

virozele respiratorii

Prevenirea virozelor respiratorii se face, în primul rând, evitând expunerea la frig și umezeală. Este necesară scoaterea copiilor la plimbare pentru că mișcarea în aer liber ajută la dezvoltarea imunității,  dar trebuie făcută în perioadele din zi cu umiditate mai scăzută, de exemplu la prânz,  amiază. De asemenea, se va evita ieșirea atunci când este ceață. Un alt factor favorizant al virozelor este fumatul, care scade apararea mucoaselor, prin urmare prevenirea o deduceți singuri.

Din păcate, mulți părinți au prostul obicei de a fuma în locuință, de multe ori în bucătărie. Total greșit, întrucât acolo membrii familiei se intrunesc de câteva ori pe zi. În plus, ușa nu reprezintă o barieră reală pentru fum, mai ales că cei mici vin frecvent în preajma părinților pe care, poate, nu i-au văzut o zi întreagă.

Nu în ultimul rând, trebuie să ne ferim de persoanele răcite: copiii cu semne de boală trebuie ținuți câteva zile acasă, mall-urile și alte spații aglomerate este bine să fie evitate, mai ales că imunitatea se formează între vârsta de 2 și 7 ani și copiii, neavând mecanismele imunitare suficient de dezvoltare, sunt mai expuși decât adulții nu doar la a face mai des viroze, dar la a face și forme mai extinse și mai severe de boală.

Fiind extrem de multe clase de viruși,  nu ne putem baza pe vaccinare, ci doar pe respectarea regulilor de igienă, de la spălatul pe mâini,  folosirea batistelor de unică folosință, purtarea de mască de tip chirurgical, în cazul absolutei necesități de a ieși din casă, pentru a-i proteja pe ceilalți, aerisirea deasă a încăperilor. Un studiu recent a aratăt că uscătoarele de mâini, prin aerosolii creați, diseminează mult mai mult în mediu virușii, decât prosoapele de unică folosință, așa încât aviz grădinițelor și școlilor!

În cazul virozelor respiratorii NU EXISTĂ TRATAMENT, dar nu vă speriați căci, majoritatea trec de la sine. Doar simptomele prea supărătoare trebuie tratate. Prin urmare, pentru o febră peste 38-38,5 grd C, vom lua banalul Paracetamol. Se poate asocia Ibuprofen sau Aspirină (aceasta din urmă doar la persoanele peste 12 ani), în cazul în care febra crește prea repede (mai devreme de 4 ore) și nu putem repeta doza de Paracetamol. Consumarea de lichide călduțe și frecționarea energică a întregului corp cu oțet, favorizează transpirația, deci și scăderea temperaturii. Importantă este și evitarea ieșirii din casă pentru a nu supune corpul unor variații de temperatură.

Tendința românului este de a face foarte cald în casă. O temperatură, în cameră, de 27-30 grade, nu va aduce nimic bun, din contră, va usca aerul din încăpere și va agrava simptomele. O temperatură de maxim 25 grade și tăvițe cu apă pe sursele de căldură pentru a avea suficientă umiditate în cameră sunt suficiente. Pentru aerisire, pacientul se va muta în altă cameră. Odihna ajută mult la refacerea organismului deci, câteva ore în plus de somn sunt binevenite.

virozele respiratorii

Pentru nas se vor folosi picături sau spray-uri decongestionante, nu mai mult de 5-7 zile, întrucât pot afecta mucoasa nazală; pentru gât, spray-uri sau dropsuri cu efecte calmante și antiseptice. Inhalațiile calde sunt binevenite. Ceaiurile calde de plante medicinale aduc și ele un aport la hidratare. În plus au efecte antiinflamatorii, emoliente, eventual expectorante. Singurul supliment alimentar cu studii dovedite științific pe creșterea imunității în lupta cu virușii este Zincul și nimic altceva. Suplimentele de vitamine nu cresc imunitatea, ci doar ajută refacerea organismului în perioada de convalescență. Ele pot fi luate cu succes din fructe și legume proaspete, iaurturi naturale. Adresarea direct la farmacie pentru tratament este corectă, dar dacă boala dă semne de agravare după câteva zile, prin creșterea sau reapariția febrei, agravarea tusei, trebuie să mergem la medic, întrucât acestea pot fi semnele unei suprainfectii bacteriene.

Despre mâncare am anticipat la tratament. În general, un organism are sistemul imunitar bun, dacă mănâncă in mod echilibrat TOATE principiile nutritive, nu doar legume și fructe,  nu doar lactate, nu doar cereale sau produse din carne. În perioada de creștere,  carnea și ouăle sunt absolut necesare. La adult, cu recomandarea unui medic specialist în nutriție, se poate mânca și lactovegetarian, dacă nu depune muncă fizică grea. Excesele de veganism apărute în ultima vreme nu fac, de multe ori, decât să bulverseze tractul digestiv prin excesul de fibre sau să aducă un aport excesiv de calorii, dar asta este o altă discuție.  În concluzie, este bine să avem un echilibru în toate!

Dr Andra Manoliu, medic primar medicina de familie

MEDSTAR General Hospital


Image1.jpg

Majoritatea ghidurilor clinice nu recomandă screeningul afecțiunilor tiroidiene în populația generală, deși afecținile subclinice, adică cele în care încă nu au apărut manifestările clinice sunt destul de frecvente în populație, undeva la un procent de 20%. Însă majoritatea experților sunt de acord că trebuie un screening în anumite grupe populaționale, cum sunt pacienții vârstnici, între 65-70 de ani, femeile peste 50 de ani, pacienți cu antecendente heredo-colaterale de afecțuni tiroidiene și ne referim la pacienți care au și alți membri ai familiei cu afecțiuni tiroidiene, pacienți cu antecendente personale de afectare tiroidiană, pacienți care au istoric de iradiere în zona cervicală, cei cu diabet zaharat de tip 1, fibrilație atrială, dislipidemie, gravidele și postpartum la 6 săptămâni și 6 luni, cei care au primit tratament pentru diverse afecțiuni cu litiu, interferon sau amiodaronă, cei care au boli autoimune sau în populația unde există zone cu deficit de iod cum este și mare parte din teritoriul țării noastre.

Screeningul minim se referă la dozarea TSH-ului și la anumite grupe populaționale și la markerii autoimuni, anticorpi anti-tiroglobulină, anti-tiroidpersoxidază, anti receptor TSH, aici în special la pacienții cu diabet și cu boli autoimune.

Importanța depistării precoce a afecțiunilor tiroidiene în populație este susținută de studiile care au arătat apariția complicațiilor pe termen lung. Astfel, un hipertiroidism netratat subclinic poate duce la complicații cardiovasculare, la tulburări cognitive, scăderea densității mineral osoase și implicit osteoporoza. Hipotiroidismul dă și el afecțiuni cardiovasculare, scăderea funcției cognitive, dislipidemie sau infertilitate la femei.

În continuare o să discut despre importanța ecografiei în patologia tiroidiană și dacă este necesar screeningul ecografic în această patologie.

Ecografia sau ultrasonografia este o explorare imagistică non-invazivă absolut necesară în momentul de față oricărui clinician. Ea poate să ne dea detalii despre volumul tiroidian, despre relația cu structurile vecine, despre modificările de structură de tip nodular cât și despre funcția tiroidiană.

Principala patologie tiroidiană care beneficiază de problema ecografiei sunt nodulii tiroidieni. Putem pune diagnosticul, putem stabili caracteristicile lor benigne sau maligne, îi putem urmări în timp și putem efectua investigații mai complexe cum este funcția biopsie tiroidiană sau chiar elastografia o investigație imagistică, care poate exclude foarte ușor nodulii maligni.

De ce ar trebui făcută ecografie și căutați nodulii tiroidieni? Pentru că sunt foarte frecvenți în populație, cam 60% din populație prezintă noduli tiroidieni puși în evidență ecografic, spre deosebire de palpare, unde avem un procent de 4-8%. Dintre aceștia, 7% sunt maligni iar ecografia ne ajută să facem diferențierea să-i caracterizăm, și bineînțeles ne ajută în investigațiile mai complexe cum este puncția biopsie.

Ce urmărim noi la ecografie? Urmărim numărul nodulilor, mărimea nodulilor, ecogenitatea, ecostructura, calcificările din interior, semnalul Doppler, adică vascularizația, adenopatiile laterocervicale și urmărirea lor pe termen lung. Avem anumite indicii ultrasonografice de benignitate. Nodulii care sunt 100% chistici sau nodulii chistici cu semnul cometei in interior, nodulii spongioși care au mici zone hipoecogene delimitate de septuri hiperecogene, haloul periferic hipoecogen, calcificările în coajă de ou la periferia nodulului, faptul că sunt izoecogeni sau hiperecogeni față de țesutul tiroidian din jur, la fel, este un semn de benignitate. Indiciile sonografice pentru malignitate sunt atunci când avem un nodul intens hipoecogen, microcalcificări chiar dacă lasă sau nu con de umbră posterior, o vascularizație haotică în interiorul nodulului.

Un alt indiciu ultrasonografic sunt marginile lobulate sau spiculate, diametrul antero-posterior mai mare decât cel transversal. Două dintre caracteristicile menționate, sau mai multe, sunt intens sugestive pentru malignitate. De asemenea, prezența adenopatiilor laterocervicale în contextul unui nodul tiroidian este sugestiv pentru malignitate.

Un studiu publicat anul acesta arată că și localizarea la nivelul lobului tiroidian este importantă din acest punct de vedere. Nodulii situați la polul superior sunt mai frecvent maligni decât cei aflați la polul inferior. Categoriile de pacienți la care ar trebui efectuat screeningul ecografic sunt pacienții care au istoric de iradiere cervicală cei care au antecedente herodocolaterale de cancer tiroidian sau noduli tiroidieni, cei care au noduli palpabili, cei din zonele cu deficit de iod, sau cei care au fost expuși la accidente nucleare.

Ecografia tiroidiană ne ajută la diagnosticul și altor afecțiuni tiroidiene. În hipotiroidism putem avea tot volum mare tiroidian dar hiperecogenitate, în tiroidita cronică autoimună aspectul cel mai frecvent este pseudonodular, mozaicat, cu zone hiperecogene și cu septuri hiperecogene. De asemenea, ecografia cervicală ajută și în diagnosticul patologiei paratiroidiene.

În concluzie, ultrasonografia este o metodă puțin costisitoare, care se poate repeta de câte ori dorim noi pentru că este neinvazivă, ce pune în evidență nodulii ce trebuie trimiși mai departe la puncția biopsie sau direct la intervenția chirurgicală, când este cazul.

Dr AMALIA COSTEA, medic specialist endocrinologie, specialist diabet si boli de nutritie

MEDSTAR 2000 Clinic


punctie-biopsie-mamara-1200x630.png

Punctie biopsie mamara

  • Ofera diagnosticul de certitudine al cancerului mamar
  • Este aplicabila tuturor tumorilor, chiar si celor cu dimensiuni de doar cativa milimetri
  • Necesita anestezie generala de scurta durata sau anestezie locala
  • Nu necesita spitalizare
  • Este nedureroasa si dureaza in jur de 30 minute

Punctia biopsie mamara se recomanda atunci cand examenele clinice si imagistice sugereaza prezenta cancerului mamar iar medicul trebuie sa cunoasca diagnosticul de certitudine (formatiune benigna/maligna) al zonei modificate pentru a putea incepe tratamentul.

In functie de rezultatul examenului histopatologic se stabileste conduita terapeutica, si anume: terapie chirurgicala, chimioterapie, hormonoterapie, terapie psihologica,etc.

Descoperit in fazele incipiente (stadiul 0 sau 1), cancerul mamar poate fi vindecat in proportie de peste 90%. Punctia biopsie furnizeaza material pentru examinarea histopatologica – unicul examen ce ofera un diagnostic de certitudine al cancerului mamar si care dicteaza conduita terapeutica adecvata.

Punctia biopsie consta in recoltarea a 3-5 mostre dintr-o tumora mamara solida, printr-o metoda chirurgicala, pentru un diagnostic de certitudine. Ulterior, proba recoltata este trimisa pentru a fi examinata histopatologic.

In prealabil, zona sanului este acoperita cu un camp steril, este dezinfectata si anesteziata, fiind apoi patrunsa pentru a preleva esantionul care va fi analizat.

Procedura dureaza 15-30 de minute si este urmata de o compresie manuala asupra zonei punctionate. Pacienta trebuie sa evite efortul fizic, cel putin in urmatoarele 24 de ore dupa interventie. Daca apar dureri, acestea pot fi calmate prin administrarea unor tratamente recomandate de medic.

Inainte cu 3-4 zile de efectuarea punctiei mamare nu se administreaza tratamente anticoagulante sau antiagregante (aspirina, aspenter, heparina).

Pentru efectuarea punctiei mamare nu este necesara internarea pacientei, fiind foarte rapida si eficienta in confirmarea sau infirmarea unui diagnostic. Efectele secundare sunt minime si constau, in general, in echimoze si dureri minime, riscul de infectie fiind foarte redus.

Pentru programari, sunati la 0241-638.251 / 0241-940

Dr Silvia Savin, medic primar chirurgie generala

MEDSTAR General Hospital


Urmareste-ne pe Facebook

Urmareste-ne pe Facebook