Articole medicale Archives | MEDSTAR General Hospital

În perioada 15-16 martie, profesioniștii din sănătate au participat la a XII-a ediție a Conferinței Naționale RoVaccin. Evenimentul a prilejuit organizarea de sesiuni științifice, la care s-au dezbătut subiecte importante pe tema vaccinării în România.

Principalele obiective ale RoVaccin sunt de a informa corect opinia publică prin mesaje bazate pe dovezi venite din partea profesioniștilor, precum și încurajarea unei comunicări eficiente medic-pacient referitoare la vaccinare.

Vaccinarea a jucat un rol crucial în eradicarea sau controlul eficient al unor boli în întreaga lume. Iată câteva exemple notabile de boli care au fost eradicate sau au fost controlate semnificativ datorită programelor de vaccinare:

– Variola (ciuma neagră)

– Poliomielita (polio),

– Rujeola,

– oreionul și rubeola (MMR),

– Tetanosul,

– Difteria.

Este important să recunoaștem că respectarea schemelor de vaccinare joacă un rol crucial în prevenirea reapariției unor boli infectioase și în menținerea nivelurilor de imunitate colectivă necesare pentru protejarea întregii comunități. Dacă un număr semnificativ de persoane nu sunt vaccinate sau nu completează schemele de vaccinare recomandate, poate apărea un declin în imunitatea colectivă, ceea ce favorizează răspândirea bolilor.

Reapariția unor boli infecțioase considerate eradicate sau controlate într-o anumită măsură poate fi atribuită mai multor factori, printre care răspândirea dezinformării și a scepticismului față de vaccinuri, accesul limitat la vaccinuri sau mișcările de populație și călătoriile internaționale (Vaccinarea călătorilor – un proces în continuă schimbare, dr. Simin Aysel Florescu, medic specialist boli infecțioase). Astfel, unele comunități au fost afectate de dezinformare sau scepticism față de siguranța și eficacitatea vaccinurilor, ceea ce a condus la descurajarea oamenilor de a se vaccina sau de a-și vaccina copiii.

Este esențial ca autoritățile de sănătate publică să continue să promoveze importanța vaccinării și să ofere acces la vaccinuri sigure și eficace (Implicarea autorităților de sănătate publică și rolul medicilor de familie în implementarea programului de compensare a vaccinurilor, Alexandru Rafila, Gindrovel Dumitra, Sandra Adalgiza Alexiu, Radu Gănescu, Adriana Pistol). Educația și informarea corectă a publicului despre beneficiile vaccinării și despre riscurile bolilor infecțioase sunt, de asemenea, esențiale pentru a contracara dezinformarea și scepticismul față de vaccinuri.

O temă importantă a fost aceea a vaccinării împotriva hepatitei B, ca parte esențială în menținerea imunității colective. Respectarea vaccinării împotriva hepatitei B încă din prima perioadă a vieții, conform schemei recomandate de autoritățile sanitare, este esențială pentru asigurarea protecției individuale și colective împotriva acestei boli grave. Virusul hepatitei B poate duce la afecțiuni hepatice grave, cum ar fi hepatita cronică, ciroza hepatică și chiar cancerul hepatic iar vaccinul împotriva hepatitei B este considerat sigur și eficace și face parte din programele de vaccinare obișnuite în multe țări din întreaga lume.

Pe de altă parte, un mare regret al lumii științifice medicale îl reprezintă faptul că nu există, la această oră, un vaccin împotriva hepatitei C. În comparație cu hepatita B, care poate fi prevenită, hepatita C este mai dificil de tratat și de prevenit prin intermediul vaccinării. Cu toate acestea, există eforturi continue pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva hepatitei C, însă cercetările sunt într-un stadiu incipient. Tratamentul pentru hepatita C a avansat semnificativ în ultimii ani, iar mai multe opțiuni terapeutice sunt disponibile pentru a gestiona infecția și a preveni complicațiile.

O altă preocupare a specialiștilor din sănătate o reprezintă supravegherea activă a personalului medical împotriva afecțiunilor infecțioase. Acest proces este esențial pentru menținerea sănătății și siguranței acestora, precum și pentru prevenirea răspândirii bolilor în cadrul instituțiilor medicale. Printre măsurile și practicile recomandate în acest sens se numără:

– vaccinarea – asigurarea că personalul medical este vaccinat împotriva unor boli infecțioase comune pentru care există vaccinuri disponibile, cum ar fi gripa, hepatita B și rujeola,

– instruirea și educația – poate include tehnici de igienă adecvate, utilizarea echipamentului de protecție personală, procedurile corecte de sterilizare și dezinfectare și gestionarea corespunzătoare a deșeurilor medicale,

– monitorizarea simptomelor – personalul medical ar trebui să fie conștient de semnele și simptomele comune ale bolilor infecțioase și să raporteze imediat orice simptom sau expunere suspectă. Acest lucru poate contribui la identificarea și izolarea rapidă a cazurilor de infecții și la prevenirea răspândirii ulterioare.

– testarea regulată – în anumite perioade, testarea regulată a personalului medical pentru anumite boli infecțioase poate fi recomandată pentru identificarea și gestionarea rapidă a infecțiilor și pentru prevenirea răspândirii acestora către alți pacienți sau personal medical.

Din lucrările prezentate a reieșit interesul maxim acordat personalului medical în ideea prevenirii infecțiilor personale sau intraspitalicești.

Mulțumim tuturor celor implicați în efortul de a crește procentul celor vaccinați cu scopul de a limita bolile infecțioase grave în România și în lume.

Bolile reumatice afectează atât copiii, tinerii cât și vârstnicii, de aceea dorim să spulberam mitul potrivit căruia reumatismul ar fi apanajul vârstei a III-a, respectiv al înaintării în vârstă.

Reumatismul este, de fapt, un termen folosit pentru a defini practic afecțiunile ce interesează sistemul musculo-scheletal, în special articulațiile. Concepția generală este aceea că reumatismul afectează persoanele în vârstă, însă realitatea ne arată că poate fi afectată orice categorie de vârstă.

Afecțiunile reumatice pot fi împărțite în afecțiuni inflamatorii, cum sunt bolile reumatice autoimune (precum artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, vasculite sistemice) sau afecțiuni degenerative determinate de degradarea progresivă, fiziologică a componentelor articulare (precum osteoartrita, tendinitele, bursitele).

Cauzele precise ale majorității afecțiunilor articulare rămân necunoscute, următorii factori joacă un rol important în declanșarea bolilor reumatice:

– sexul: femeile prezintă un risc mai mare în cazul unor boli precum artrita reumatoidă, sclerodermia, fibromialgia. Bărbații sunt mai predispuși la gută și spondilartropatii;

– bagajul genetic și istoricul familial;

– stil de viață: fumatul, dieta;

– unele infecții;

– suprasolicitarea – uzura cronică a articulațiilor.

Simptomele frecvente ale bolilor reumatice sunt :

– durerea articulară;

– inflamația locală;

– deformarea articulară;

– dureri sau slăbiciune musculară;

– pierderea amplitudinii mișcărilor sau a flexibilității articulare;

– oboseala;

– stare de rău general.

Diagnosticul în afecțiunile reumatologice este complex și se bazează pe criterii clare, stabilite la nivel internațional. Acestea includ:

– investigații de laborator – analize uzuale (VSH și Proteina C Reactivă), cât și analize complementare cum ar fi anticorpii (ex: anticorpi antinucleari, anticorpi anti CCP) sau anumiți markeri genetici (ex: HLA B 27 sau HLA B 51). Prezența sau absența unor markeri biologici caracteristici nu confirmă sau infirmă diagnosticul, iar simpla prezență a unor anticorpi, în lipsa manifestărilor clinice nu pun diagnosticul de boală reumatică autoimună.

– investigații imagistice – radiografii ale segmentelor osoase afectate, RMN, CT, ecografie musculoscheletală, test pentru măsurarea densității osoase în cazul osteoporozei, investigarea altor aparate și sisteme în cazul bolilor autoimune pentru a depista afectarea altor organe (ecografie abdominală EKG, ecocardiografie, etc.).

Deoarece bolile reumatice sunt boli cronice, cu pacienții afectați se stabilește o relație lungă și strânsă, tratamentul fiind adaptat continuu la viața, nevoile și biologia unică a fiecărui pacient.

În managementul afecțiunilor reumatice medicul reumatolog coordonează tratamentul, dar uneori este necesară abordarea multidisciplinară (cu medicul cardiolog, pneumolog, gastroenterolog, nefrolog, neurolog, dermatolog), fiind boli cu determinism multisistemic.

Bolile reumatice sunt printre cele mai răspândite, invalidante și împovărătoare boli afectând semnificativ calitatea vieții bolnavilor. Acestea, netratate corespunzător, afectează activitățile zilnice, cum ar fi: mersul, urcatul scărilor, îmbrăcatul, gătitul, cu efect profund asupra capacității de muncă.

Tratamentul este stabilit în funcție de diagnostic și implică utilizarea de medicamente care ajută la reducerea durerii și inflamației și uneori, la prevenirea deteriorării articulațiilor. Aceste medicamente includ analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene corticosteroizi, medicamente antireumatice care modifică boala sau terapie biologică.

În prezent, datorită dezvoltării diverselor clase terapeutice, alături de îngrijirea multidisciplinară și personalizată au dus la un prognostic mai bun al bolilor.

Prevenția afecțiunilor reumatologice – un stil de viață sănătos care să includă:

– Dieta: fructele, legumele și proteinele de calitate au proprietăți antiinflamatoare

– Renunțarea la fumat: tutunul reduce eficiența anumitor medicamente, iar în cazul artritei reumatoide crește riscul de boală și se asociază cu forme mai severe

– Păstrarea unei greutăți corporale optime: obezitatea degradează articulațiile

– Evitarea sedentarismului – activitatea fizică regulată dezvoltă musculatură și păstrează flexibilitatea articulațiilor

– Reducerea stresului- stresul prelungit poate duce la apariția bolilor reumatice autoimune sau poate agrava simptomele acestora

Deoarece stabilirea diagnosticului corect al bolilor reumatice are un impact foarte mare asupra evoluției și prognosticului bolii, recomandăm pacienților prezentarea la medic mai rapidă pentru ca șansele de a controla boala să fie mai mari.

Dr Telehoi Cristina Andreea

Articol preluat din Viața Medicală

Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) subliniază importanţa asigurării siguranţei și eficienţei sistemelor de inteligenţă artificială (IA) și oferirea sistemelor potrivite celor care au nevoie de ele. De asemenea, încurajează dialogul între cei implicaţi, inclusiv dezvoltatorii, agenţiile de reglementare, producătorii, angajaţii din Sănătate și pacienţi.

OMS recunoaște potenţialul IA de creștere a rezultatelor din domeniul Sănătăţii prin susţinerea studiilor clinice, prin îmbunătăţirea diagnosticelor medicale, a tratamentelor, a autoîngrijirii și a îngrijirii centrate pe persoană, precum și prin creșterea cunoștinţelor, aptitudinilor și competenţelor profesioniștilor din Sănătate. IA poate fi benefică în zone cu deficit de specialiști, de exemplu, ajutând în interpretarea imaginilor radiologice, arată comunicatul OMS.

„Inteligenţa artificială aduce promisiuni importante pentru Sănătate, dar vine și cu provocări serioase, inclusiv colectarea neetică de date, ameninţări de securitate cibernetică și riscul de amplificare a subiectivităţii [en.: bias] și dezinformării”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general OMS.

Ca răspuns la nevoile în creștere de a gestiona responsabil dezvoltarea rapidă a tehnologiilor de tip IA, OMS evidenţiază șase arii de reglementare a utilizării IA în Sănătate. Acestea acoperă domenii precum: transparenţa și documentarea procesului de dezvoltare a produsului tehnologic; abordarea aspectelor ce ţin de managementul riscului, inclusiv prin abordarea aspectelor de securitate cibernetică; intervenţii umane și modele de training, validarea externă a datelor și formularea clară a scopului pentru care IA este folosită; angajamentul privind calitatea datelor; protejarea datelor și a intimităţii, conform
reglementărilor GDPR în Europa, respectiv HIPAA în Statele Unite; încurajarea colaborării între instituţiile de reglementare, pacienţi, profesioniști în Sănătate, reprezentanţi ai industriei și guverne, în scopul asigurării complianţei produselor și serviciilor cu reglementările pe tot parcursul ciclului lor de viaţă.

Sistemele IA sunt complexe și depind nu doar de codul de scriere, ci și de datele pe care se antrenează, iar acestea vin din context clinic și din interacţiunile cu utilizatorul. Astfel că o mai bună reglementare poate ajuta la gestionarea riscului ca IA să amplifice subiectivitatea în folosirea datelor.

Dragi pacienți,

Ne dorim să vă aducem la cunoștință cât de important este să vă îngrijiți sănătatea cardiacă. Inima este motorul vieții noastre, iar menținerea ei într-o stare optimă este esențială pentru bunăstarea noastră generală.

Este vital să nu ignorați semnele și simptomele care ar putea indica o problemă cardiacă. Durerile în piept, senzația de sufocare, oboseala excesivă sau amețelile pot fi indicii că ceva nu este în regulă. În astfel de situații, nu ezitați să ne contactați imediat sau să căutați asistență medicală de urgență.

Încurajăm cu căldură realizarea examenelor medicale regulate și, în egală măsură, ascultarea sfaturilor experților noștri în domeniul cardiologiei.

Iată câteva sfaturi importante pentru menținerea sănătății cardiace:

Controale regulate: Mergeți la controale medicale periodice pentru a vă asigura că inima functioneaza bine și pentru a identifica eventualele probleme în stadii incipiente.

Alimentație sănătoasă: Consumați o dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe. Evitați excesul de sare, zahăr și grăsimi nesănătoase.

Controlul greutății: Menținerea unei greutăți sănătoase reduce riscul afecțiunilor cardiace. Adoptați un stil de viață activ și echilibrat.

Mișcare regulată: Exercițiile fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos, alergatul, înotul sau ciclismul, întăresc inima și contribuie la menținerea sănătății generale.

Limitarea stresului: Tehnici de relaxare precum meditația, yoga sau cititul pot ajuta la reducerea stresului, care poate afecta negativ sănătatea inimii.

Renunțarea la fumat: Fumatul este un factor major de risc pentru afecțiunile cardiace. Renunțați la fumat pentru a vă proteja inima și plămânii.

Consum moderat de alcool: Dacă beți alcool, faceți-o cu moderație. Un consum excesiv poate avea efecte negative asupra sănătății inimii.

Controlul tensiunii arteriale: Menținerea tensiunii arteriale în limite normale reduce riscul bolilor cardiace. Respectați recomandările medicului în acest sens.

Gestionarea diabetului: Dacă aveți diabet, mențineți glicemia sub control. Nivelul ridicat de zahăr din sânge poate afecta inima.

Odihna suficientă: Asigurați-vă că aveți parte de suficient somn de calitate. Lipsa somnului poate crește riscul afecțiunilor cardiace.

Monitorizarea colesterolului: Verificați nivelul de colesterol și luați măsuri pentru a menține colesterolul LDL (rău) la valori normale.

Cunoașterea istoricului familial: Informați medicul despre eventualele probleme cardiace în familia voastră. Unele afecțiuni pot fi moștenite genetic.

Nu uitați că fiecare pas mic spre îngrijirea sănătății inimii contează. Dacă aveți întrebări sau îngrijorări, nu ezitați să ne contactați. Să aveți grijă de inima voastră și sănătatea generală!

Dr Adina Trușcă, medic specialist cardiologie

Infecțiile urinare sunt printre cele mai răspândite infecții bacteriene și una dintre cele mai frecvente în rândul pacienților care se adresează cabinetului de nefrologie din cadrul MEDSTAR General Hospital. Această afecțiune poate afecta orice parte a sistemului urinar atunci când bacteriile reușesc să “străpungă” sistemul nostru de apărare și să provoace apariția infecțiilor.

“În funcție de localizare, infecțiile urinare sunt clasificate în infecții urinare joase – uretrite, cistite, și infecții urinare înalte – pielonefrite. Mai pot apărea infecții ale prostatei, adică prostatite”, afirmă dr. Regep Nejla, medic primar nefrologie în cadrul MEDSTAR General Hospital.

Bacteria E.Coli, care face parte din microbiomul intestinal, este cea care provoacă cel mai des apariția infecțiilor urinare. Printre cauzele determinante putem menționa igiena necorespunzătoare a zonei genitale, un sistem imunitar slăbit, purtarea de lenjerie intima din materiale sintetice, pantaloni mulați sau costume de baie care se usucă greu, utilizarea toaletelor publice neigienizate, abuzul de antibiotic (prin administrarea excesivă de antibiotic, se poate dezechilibra flora intestinală și poate apare rezistența bacteriană), unele boli cornice (precum cancerul, bolile autoimune), menopauza și premenopauza, unele metode contraceptive și nu în ultimul rând, anatomia aparatului urinar al femeii.

Acestea sunt cauze specifice femeilor, însă există și cauze specifice infecțiilor tractului urinar ale bărbaților, iar printre acestea se numără sexul vaginal neprotejat cu o femeie care suferă de infecție vaginală, sexul anal neprotejat sau prezenta unor afecțiuni ale prostatei.

Totuși, femeile sunt cele mai predispuse la această afeciune, ca urmare a anatomiei locale. “Femeile, după contactul sexual, pot avea “cistita lunii de miere”. Femeile au o uretră mai scurtă și un calibru mai larg, astfel încât microbii care colonizează zona genitală pot ascensiona și ajunge cu ușurință în vezica urinară”, precizează dr. Regep Nejla.

Alți factori de risc care pot duce la apariția infecțiilor urinare sunt anomalii ale aparatului urinar, blocaje de-a lungul tractului urinar, cum ar fi litiaza urinară sau adenomul de prostată.

MANIFESTĂRI CLINICE

Ce simptome resimt persoanele care suferă de infecție urinară? Cea mai pregnantă este durerea sau senzația de arsură la urinare. Apoi, eliminarea unei cantități mici de urină, combinată cu senzația de a urina în continuare. Nu în ultimul rând, unele persoane pot prezenta urină tulbure cu un miros necaracteristic, febră și frisoane, etc.

În cazul infecțiilor urinare înalte, simptomele cele mai frecvente sunt febra peste 38 grade Celsius, frisoane, stări de greață, vărsături, dureri laterale în zona lombară, dureri puternice ale spatelui.

Ignorate sau netratate corespunzător, infecțiile urinare pot da complicații serioase, precum riscul de naștere prematură sau de greutate sub cea normală a fătului, în cazul afectării femeilor gravide, recidiva periodică a infecțiilor urinare, afectarea rinichilor, îngustarea uretrei la bărbați cu uretrite recurente, sepsis, o afectare gravă care poate pune viața în pericol.

Consultul medical este extrem de important în diagnosticarea infecțiilor urinare și trebuie făcut de către un medic nefrolog. Acesta va urmări atent o serie de aspecte, precum momentul apariției, intensitatea simptomelor, etc. Pentru un diagnostic corect, medicul nefrolog va realiza și o serie de investigații.

“Începem cu examenul sumar de urină și urocultura, pe care le puteți realiza în cadrul Laboratorului MEDSTAR 2000. Înainte de a începe orice tratament antibiotic, este corect să se efectueze un examen sumar de urină și urocultura din prima urină de dimineață, din al doilea jet, după o toaletă prealabilă. După recoltarea acestor probe de urină, se poate începe tratamentul cu simptomatice sau cu antibiotice, care acționează pe tractul urinar, urmând ca după obținerea rezultatului și a antibiogramei de la urocultură să fie reevaluat tratamentul în funcție de rezultatul obținut. În continuare, efectuăm o ecografie abdominală, ecografie renovezicală și, acolo unde este nevoie, apelăm la alte specialități, din cadrul MEDSTAR General Hospital, precum urologia, colegii mei venind în completarea serviciilor medicale cu o cistoscopie sau o radiografie abdominală pe gol, etc.”, ne spune dr. Regep Nejla.

TRATAMENT

Tratamentul infecțiilor urinare implică, în cele mai multe cazuri, administrarea de antibiotic. Durata tratamentului și alegerea medicației depind de starea de sănătate a persoanei și de tipul de bacterii din urină. “În infecțiile urinare joase, cistite sau uretrite, trebuie să facem tratament antibiotic 7-10 zile, tratament antibiotic completat și de alte simptomatice, antiinflamatorii nesteroidiene, antispastice, antiseptice urinare. Dacă este vorba de o infecție urinară înaltă, pielonefrită acută, tratamentul antibiotic ajunge și la 10-14 zile, cu antibiotic conform antibiogramei. În prostatitele acute sau cronice acutizate, tratamentul poate dura și 3-4 săptămâni”, afirmă dr. Regep Nejla. În cazul infecțiilor apărute la femeile aflate la menopauză, medicul nefrolog poate recomanda și un tratament pe bază de estrogeni.

METODE DE PREVENȚIE

Ce metode de prevenție există pentru a preîntâmpina apariția infecțiilor urinare? Cele mai sigure modalități de prevenire a ITU sunt igiena locală și consumul de lichide, în special apă și ceaiuri. Consumul de lichide are rolul de a ajuta la diluarea urinei și a încărcăturii microbiene, iar creșterea frecvenței urinării ducând la eliminarea mai rapidă a bacteriilor din tractul urinar.

Toate informațiile legate de diagnostic și tratament pot fi obținute de la medicul specialist nefrolog, care, la MEDSTAR General Hospital, oferă consultații și servicii de spitalizare de zi și spitalizare continuă în baza biletului de trimitere, fiind necesară o programare prealabilă la numerele de telefon 0241-940 sau 0726-337.827.

Older Posts