Articole medicale
boala-varicoasa-1200x630.png

Interviu cu Dr RALUCA MELIHOV, medic specialist chirurgie generală, competență flebologie

MEDSTAR General Hospital

 

Boala varicoasă este o afecțiune evolutivă pe care pacienții o percep în primă fază prin vase sparte la nivelul gambelor sau coapselor, sau dilatații venoase tot la acest nivel. Acestea sunt stadiile incipiente.

În stadiile mai avansate apare edemul și apar modificările tegumentare reprezentate de o hiperpigmentare sau chiar, în stadiile finale, de ulcer varicos care este reprezentat de un stadiu foarte grav al bolii varicoase. Este stadiul final în care calitatea vieții pacientului este mult modificată.

Cu alte cuvinte, conform Ghidurilor internaționale, boala varicoasă este o afecțiune cronică, evolutivă și invalidantă. Începând cu stadiul 1, stadiul vaselor sparte și terminând cu stadiul 6, stadiul ulcerului varicos.

Cauzele de apariție ale bolii varicoase sunt reprezentate de obezitate, de sarcină, de ortostatismul prelungit, dar în principal, și din experiența mea, varicele se moștenesc genetic. Am avut destul de mulți pacienți care nu aveau nicio cauză determinantă și cu toate acestea le-a apărut boala varicoasă la vârste mici. Sigur, trebuie să menționăm și modificările hormonale, perturbările hormonale, care apar fie în sarcină,  fie la administrarea de contraceptive, sau din diverse alte cauze care determină apariția bolii varicoase.

Simptomatologia la început nu este foarte zgomotoasă. Pacienții, mai ales pacientele, mai ales doamnele, observă un disconfort de ordin estetic. În stadiul de vase sparte, de telangiectazii, sau de vene reticulare de mici dimensiuni, cum este cazul întâi, disconfortul este mai mult estetic. Rareori pacienții acuză dureri local sub formă de arsură ș.a.m.d.

Începând cu stadiul 2 apare senzația de picior greu, senzația de picior umflat, care se ameliorează la mers și se intensifică atunci când pacientul stă. Fie că stă în picioare, fie că stă mult pe scaun. Acestea ar mai fi simptomele, însoțite de anumit grad de edem la nivelul gleznelor.

În stadiile mai avansate, bineînțeles că simptomatologia este un pic mai zgomotoasă. Modificările tegumentare care apar începând cu stadiul 4 deja îngrijorează pacientul, mai ales că sunt niște modificări ireversibile, iar stadiul de ulcer varicos este un stadiu care modifică foarte mult calitatea vieții pacientului.

Ulcerul varicos este o rană deschisă care, în loc să se închidă, așa cum ne-am aștepta cu toții, apare după un traumatism minim, sau pur și simplu fără niciun fel de motiv, și în loc de a se închide, el se întinde și apar dureri foarte intense la nivelul gambelor și la nivelul rănii respective.

O complicație a lui este suprainfectarea încât dacă acești pacienți nu se prezintă destul de repede la medic, cu atât mai greu va fi de tratat un ulcer varicos. Am avut mulți pacienți la care această rană a evoluat pe parcursul, și nu exagerez, a luni, chiar ani de zile. Sunt persoane cu rană deschisă de un an, de doi ani, pe care reușesc să o mai amelioreze, se deschide din nou, și atunci aceasta reprezintă o mare problemă în evoluția bolii varicoase.

În schimb, pericolul este că simptomatologia incipientă nu este foarte zgomotoasă. Cu cât pacienții nu vin la medic imediat punând această senzație de greutate în picior, de freamăt, de dureri care sunt discrete, dar sâcâitoare, le pun pe seama oboselii, sau pur și simplu nu le iau în seamă. Astfel încât, majoritatea pacienților ajung la medic în stadii mai avansate când bineînțeles și tratamentul este mai dificil de suportat, mai de lungă durată.

De aceea trebuie ca pacienții să se observe, desigur metodele de informare sunt foarte multe acum și ne stau la dispoziție și am observat și eu că pacienții sunt din ce în ce mai informați încât ei vin, se prezintă la doctor, vin în stadii din ce în ce mai bune, mai ales că avem la dispoziție tratamente ambulatorii, tratamente, tehnică de vârf, încât să putem trata aceste stadii.

Pacienții observă venele dilatate, care sunt foarte vizibile, diagnosticul bolii varicoase este preponderent un diagnostic clinic. Încât toată lumea poate să vadă că ceva este în neregulă, că venele s-au dilatat, că lucrul acesta evoluează în timp, că apar pachete varicoase noi. Și atunci, desigur, este un semnal de alarmă pentru ca pacientul să se prezinte la medic.

Boala varicoasă apare la femei într-un procent de 70%. Sunt predispuse prin conformația hormonală, prin faptul că au sarcini. La femei apar varicele și la vârstă mai mică și cu frecvență foarte mare. Dar frecvența, la nivelul populației generale vorbesc acum, din păcate nu s-a modificat în timp cu toate că avem la dispoziție medici flebologi, avem la dispoziție metode de investigație și informații, totuși acest procent de pacienți nu s-a modificat. Există studii de dată recentă 2016, 2017, dar eu am la dispoziție și studiile pe anii trecuți, și același procent din populația generală a țării, care se învârte în jurul a 70% care are o anumită formă de boală varicoasă. Luăm în calcul, bineînțeles, toate stadiile: de la stadiul 1, până la stadiul 6. Și din păcate, acest procent nu este modificat.

Lucrul acesta ar putea să ne pună pe gânduri ținând seamă de faptul că orișicum pacientul nu este predispus să vină la medic în clipa în care nu este foarte presat de simptomatologie. De aceea am ridicat semnalul de alarmă că durerile în boala varicoasă nu sunt foarte intense decât fie în stadiile mai avansate, fie în stadiul de complicație.

Dacă este să intru în discuția legată de complicațiile bolii varicoase, este reprezentată de tromboflebita superficială, de tromboflebita profundă care este foarte gravă, și de ulcerul varicos. Acestea sunt cele mai grave stadii de evoluție ale bolii varicoase.

În clipa în care pacientul ajunge la acest nivel sigur că va veni, într-un fel speriat, sau va veni de urgență, la medic. Stadiul 1 al bolii varicoase se poate trata foarte ușor, se poate trata ambulator, prin scleroterapie. Există niște Ghiduri care prescriu în mod foarte clar și foarte riguros tipul de tratament al fiecărui stadiu al bolii varicoase.

Tratamentul este foarte important să fie adaptat stadiului bolii varicoase. În clipa în care pacientul vine la medic, medicul flebolog, medicul chirurg, îi pune un diagnostic atât de boală, dar și de stadiu al bolii. Și din acest moment tratamentul devine foarte riguros și foarte bine pus la punct. Lucrurile sunt destul de clare în această privință.

În stadiul 1, tratament venotonic și scleroterapie sau laserterapie. Pentru că se pretează în acest stadiu. Începând din stadiul 2, trebuie să punem puțin în balanță gradul în care pacientul este afectat. La o parte dintre pacienți încă se mai pretează tratamentul ambulator prin scleroterapie, dar la marea majoritate se indică tratamentul chirurgical, prin care facem și prevenția recidivelor, nu doar tratamentul bolii la momentul respectiv.

Tratament chirurgical care, sigur, sună un pic pentru pacient, îi sperie puțin, dar la ora actuală există tehnici chirurgicale care nu au de ce să sperie pe nimeni pentru că refacerea este foarte rapidă, complicațiile sunt extrem de rare. Vă spun, număr pe degete dacă pot să spun că există complicații. Pacientul își reia activitatea, iese pe picioare cum s-ar spune, a doua zi postoperator.

Sigur, este necesară o perioadă de repaos ca după orice intervenție chirurgicală dar starea pacientului este foarte bună și în clipa în care vine în stadiul 2 doar se poate face o intervenție care poate să fie și foarte estetică, încât cicatricile să fie puține și de mici dimensiuni. Suturile se fac intratermic încât doamnele să nu se teamă de aspectul urât pe care l-ar putea avea postoperator. Adică lucrurile sunt destul de simple în acest stadiu.

Avem la îndemână alte tehnici decât tehnicile prin smulgere pe care le știe toată lumea probabil și pe care noi le-am abandonat în favoarea unor tehnici mai moderne cum este tehnica Chiva, tehnica flebectomiilor localizate, ș.a.m.d. astfel încât intervenția chirurgicală să fie cât mai eficientă și cât mai ușor de suportat de către pacient. Începând din stadiul 3, lucrurile devin un pic mai complicate în sensul că tratamentul trebuie urmat în mod riguros.

Prezența la doctor trebuie să se facă în mod regulat. Stadiul 3 este stadiul acelor edeme mari care nu se pretează adesea la intervenție chirurgicală. Ele sunt controlate prin eco Doppler, se poartă retenție elastică, se dă tratament medicamentos, se schimbă stilul de viață la recomandările medicului ș.a.m.d.

Începând din stadiul 4, stadiul 5, stadiul 6, care este stadiul de ulcer varicos, tratamentul trebuie să fie cu atât mai riguros. În ce privește ulcerul varicos, ulcerul venos, trebuie să se prezinte pacientul la medic, medicul chirurg, pentru o toaletă foarte atentă, o aseptizare a ulcerului, se ia antibioterapie sistemică, să folosească preparatele topice, preparatele locale prescrise de către medic, să poarte contenția elastică și în unele cazuri se poate face intervenția chirurgicală.

Sigur, cu cât ulcerația este de mai mici dimensiuni, cu atât se închide mai repede. În schimb, pentru acești pacienți există tratament cu pansamente active, tratament chirurgical local, tratament chirurgical general. Așa încât inclusiv pentru ulcerul varicos avem soluție chirurgicală.

Prin urmare, ca o încoronare a ceea ce am discutat până acum, există tratamente pentru boala varicoasă de la stadiul 1, până la stadiul 6. Care, din fericire, ne stau la dispoziție, sunt foarte ușor de accesat, sunt aici în Constanța, aici în Clinica MEDSTAR, încât pacienții se pot adresa, indiferent de stadiu, către flebologie, către medicul chirurg flebolog, și cu cât mai repede, cu atât mai bine, mai ales că, și asta o spun și ca medic, și ca om, prezența la medic sau indicația medicului te informează.

Nimeni nu trebuie să fie neapărat speriat că vine la medic și musai se operează. Dar el trebuie să își cunoască foarte bine starea în care se găsește, stadiul în care se găsește, pentru că am avut foarte mulți pacienți care erau într-un stadiu incipient, într-un stadiu în care tratamentul a fost foarte ușor, și se mirau singuri că au scăpat așa repede, cum se spune între ghilimele.

Am avut și alți pacienți care erau într-un stadiu mai avansat pe care și-l subevaluaseră, așa încât prezența la medic a fost, pot să spun, salvatoare pentru ei. Prin urmare, informarea este foarte importantă iar decizia, bineînțeles, aparține pacientului.

 

Tratamentul Bolii Venoase Cronice a membrului inferior

4 modalități principale de tratament

  • Terapie medicamentoasă
  • Terapie elastică
  • Scleroterapie
  • Tratament chirurgical

 

GHIDUL UNIUNII INTERNATIONALE DE FLEBOLOGIE

Stadiul CEAP 1 reprezentat de teleangiectazii sau vene reticulare cu diametrul până în 3 mm

  • Schimbarea stilului de viață
  • Tratament venotonic
  • Scleroterapie

 

Stadiul CEAP 2 reprezentat de dilatații venoase cu diametrul peste 3 mm

  • Schimbarea stilului de viață
  • Tratament venotonic
  • Contenție elastică
  • Scleroterapie
  • Tratament chirurgical (flebectomii, metoda CHIVA, laser-terapie – în funcție de caz)

 

Stadiul CEAP 3 reprezentat de flebedem

  • Schimbarea stilului de viață
  • Tratament venotonic
  • Contenție elastică

 

Stadiul CEAP 4  reprezentat de eczemă, hiperpigmentare, lipodermatoscleroză  sau atrofie albă

  • Schimbarea stilului de viață
  • Tratament venotonic
  • Contentie elastică

 

Stadiul CEAP 5 reprezentat de ulcer venos vindecat

  • Schimbarea stilului de viață
  • Tratament venotonic
  • Contentie elastică
  • Tratament topic

 

Stadiul CEAP 6 reprezentat de ulcer venos activ

  • Schimbarea stilului de viață
  • Tratament venotonic
  • Contentie elastică
  • Tratament topic
  • Tratament antibiotic

 


diabet-zaharat-tip-2-1200x630.jpg

Diabetul zaharat  tip 2 poate fi considerat endemic, dacă ținem cont de faptul că în anul 2015, peste 415 milioane de persoane erau afectate de această boală. Datele furnizate de Federația Internațională de Diabet arată de asemenea, că peste 200 de milioane de oameni au această formă a bolii, dar nu au fost diagnosticați.

Dintre persoanele deja diagnosticate, aproape 90% au diabet de tip 2. De la debutul bolii până la apariția manifesărilor clinicepot apare deja complicații cum ar fi boala renală cronică, retinopatie, neuropatie, insuficiență cardiacă. Diagnosticul precoce și tratamentul eficient pot salva vieți și pot preveni sau întârzia semnificativ complicațiile devastatoare ale diabetului.

Diabetul zaharat a dus la aproximativ 5 milioane de decese în 2015.

În ultimii ani s-au făcut progrese semnificative în ceea ce privește medicamentația, administrarea insulinei și tehnologiile de monitorizare a glucozei. Din nefericire, nu toți pacienții și profesioniștii din domeniul medicinei au acces la tehnologiile de ultimă oră. Aproximativ 75% dintre adulții cu diabet zaharat locuiesc în țări cu venituri mici și medii.

Federația Internațională de Diabet a dat o serie de recomandări clinicienilor și pacienților pentru a ușura deciziile în practica de zi cu zi.

 

diabetul zaharat tip 2

Recomandări pentru screening:

–    Să se monitorizeze persoanele cu factori de risc pentru diabet zaharat: copii cu antecedente familiale, vârsta de peste 40 de ani, obezitatea, hipertensiunea arterială

–    Să se folosească testele de screening acceptate la această dată: testul rapid de glucoză, Scorul FINDRISC. Persoanele cu rezultate pozitive la aceste teste vor continua investigațiile pentru certificarea diagnosticului. De asemenea, se recomandă evaluări anuale.

 

Recomandări pentru prevenirea diabetului zaharat tip 2:

–    reducerea greutății corporale cu 5-7%

–   creșterea activității fizice

–   modificarea alimentației zilnice

–   stil de viață sănătos

–    medicii de familie, împreună cu ceilalți specialiști, vor elabora un program de prevenire a diabetului zaharat pacienților cu risc

–    medicamente antidiabetice orale pot fi prescrise persoanelor care nu reușesc în prima etapă să își modifice stilul de viață (alimentație, lipsa activități fizice, fumatul, etc)

Tratamentul modern al diabetului zaharat cuprinde numeroase clase terapeutice, grupate în două categorii: insuline și antibiabetice orale. La această dată au apărut chiar și tratamente injectabile care nu conțin insulină.

În România sunt disponibile toate tipurile de insulină prezente în Europa și aproape toate tipurile de terapii noninsulinice.

 

Recomandări pentru diagnosticarea diabetului zaharat:

–    Utilizarea criteriilor de diagnosticare propuse în prezent de către Organizația Mondială a Sănătății și Federația Internațională de Diabet

–    Testul HbA1c (hemoglobina glucozilată) trebuie luat în considerare ca test de diagnosticare în cazul persoanelor susceptibile de a avea boala pentru a decide modalitatea de tratament și monitorizarea eficientă a acestuia

 

diabetul zaharat tip 2

Recomandări privind controlul glucozei la pacienții cu diabet zaharat tip 2:

–    Valoarea glucozei în cazul acestor pacienți trebuie să fie mai mică cu 7% (53 mg/dL)

–    Reducerea nivelului HbA1c este de dorit, în același timp cu evitarea creșterii în greutate, prin tratamente corespunzătoare

–    Valorile de peste 8% ale HbA1c nu sunt acceptate

–    Nivelul glucozei din sânge sub 3 mg/dL trebuie evitat

 

diabetul zaharat tip 2

Recomandări pentru cura de slăbire:

–    Pacienții supraponderali sau obezi cu diabet zaharat tip 2 ar trebui să reducă aportul caloric zilnic cu până la 500 – 600 de calorii. Atunci când este posibil, ar trebui să se adreseze unui dietetician care să îi ajute să urmeze o dietă cu nivel caloric scăzut (800 – 1200 de calorii pe zi).

–    Persoanele cu diabet zaharat tip 2 ar trebui să consume alimente cu conținut bogat în fibre și cu aport glicemic scăzut

–    Zahărul, dulciurile și băuturile îndulcite trebuie evitate

 

Recomandări pentru activitate fizică:

–    Persoanele cu diabet zaharat tip 2 ar trebui să meargă pe jos cel puțin 150 de minute pe săptămână, la intervale ce nu depășesc 48 de ore

–    Persoanele supraponderale au nevoie de un program mai intens de exerciții fizice pentru a grăbi pierderea în greutate și pentru a evita luarea în greutate

De asemene, se recomandă:

–    Evitarea fumatului

–    Evitarea consumului excesiv de alcool

 

diabetul zaharat tip 2

Recomandări privind chirurgia bariatrică:

–    Clinicienii pot recomanda intervenția chirurgicală bariatrică în cazul pacienților cu diabet zaharat tip 2 și indice de masă corporală ≥35 kg / m², care apoi să fie monitorizați de o echipă bariatrică multidisciplinară pe o perioadă îndelungată

–    Clinicienii ar trebui să informeze pacienții cu IMC cuprins între 30 și 35 kg /m² , când răspunsul la tratamentele normale este scăzut, despre posibilitatea aplicării chirurgiei bariatrice

 

diabetul zaharat tip 2

Recomandări pentru controlul tensiunii arteriale:

  • Tensiunea arterială a pacienților hipertensivi și cu diabet zaharat tip 2 ar trebui menținută la 130 cu 80 mmHg; dacă pacienții sunt mai tineri, există alți factori de risc cardiovascular sau boli microvasculare, această valoare ar trebui scăzută
  • Sarea de masă ar trebui eliminată din dieta acestor pacienți, pentru controlul tensiunii arteriale
  • Pacienții cu tensiune arterială crescută ar trebui să înceapă un tratament cu inhibitori de enzimă de conversie (IEC) sau blocanţi ai receptorilor de angiotensină (BRA)

sursa: www.idf.org

MEDSTAR General Hospital


cancerul-de-san-1200x630.jpg

Cancerul de san este o problema rezolvabila a zilelor nostre!

Interviu cu prof. univ. dr. Vasile Sarbu, medic primar chirurgie generală, chirurgie vasculară  
Femeile simt, când își palpează sânii,că le-a apărut ceva, că le-a crescut ceva în glanda mamară, un nodul. Cele mai multe mi-au relatat că au observat acest lucru după ce s-au lovit cumva la sân și legau apariția acestei tumori de această lovitură. În realitate, acest lucru se întâmplă extrem de rar, ca printr-o lovitură a sânului să apară acolo un hematom, să se organizeze și să dea o tumoră. De obicei, sânii femeilor, a foarte multora dintre femei, au, fie în perioada fertilității lor, în tinerețe, fie la menopauză, fie oricând în viața lor, posibilitatea să dezvolte niște tumori benigne în glanda mamară. Foarte multe probleme se pun în legatură cu aceste tumori benigne. Pentru că lumea nu știe că cele mai multe dintre aceste tumori deci peste 80% nu sunt cancere. Sunt pur si simplu noduli mamari. Noi le spunem mastoză, mastoză chistică sau mastoză fibrochistică și în general este dependentă de aspectul hormonal al femeii, de viața pe care o duce, de folosirea de anticoncepționale, de stresul în care trăiește, de anumite tulburări hormonale generale ale organismului ei. Deci femeile sunt foarte predispuse să formeze în glandele mamare astfel de noduli care nu sunt canceroși. Numai că se sperie foarte adesea când își palpează o astfel de tumoră, cred din capul locului că ar putea să fie cancer sau, cele mai multe, au citit sau au aflat că se pot canceriza acești noduli.
Cum diagnosticam o tumora maligna
Marea lor groază este dacă nu cumva este o tumoră malignă sau dacă nu devine malignă. Să vă spun sincer, și pentru noi, pentru doctori, uneori este dificil să îi spunem unei femei dacă o astfel de tumoră pe care ea o simte, o simțim și noi doctorii, dacă este malignă sau este benignă. Noi avem foarte multe semne care ne atrag atenția atunci când această tumoră a degenerat într-un cancer, sau când este din capul locului un cancer. Aș vrea să asigur femeile care urmăresc această înregistrare că degenerarea în cancer a tumorilor benigne mamare este extrem de rară. De obicei ele sunt benigne, sunt mastoze, sunt adenoame, fibroame dezvoltate în glanda mamară, și rămân așa. Dar există posibilitatea ca uneori, foarte rar, să se transforme în tumori maligne. Și mai mare este posibilitatea ca femeile să nu știe dacă e tumoră benignă sau malignă.
Explorari necesare pentru depistarea cancerului de san
Din acest motiv există un sfat care se dă pe toată planeta, tuturor femeilor, să își palpeze cât pot ele mai frecvent sânii iar de la o vârstă înainte, în special după 40 de ani, dar și cele care se știu că au tulburări endocrine în general, sunt mai glandulare, să zic așa, să își efectueze ecografii ale glandelor mamare sau mamografii, sau tomografii. Sigur că aceste explorări sunt din ce în ce mai complexe și nu este foarte ușor să te hotărăști să te iradiezi, cum zic femeile, să faci o tomografie mamară, dar este bine ca să te examinezi și dacă observi că a apărut o tumoră sau dacă simți o durere în glanda mamară, sau dacă simți ganglioni în axila corespunzătoare unui sân, este bine să te duci la un doctor. Lucrul acesta nu este nici iradiant, nici periculos. E bine să te examineze cineva. E bine să îți facă o ecografie. Și acest lucru trebuie să îl facă și femeile sănătoase. Mai ales lor le-aș transmite să își examineze sânii. Cât pot de frecvent, obligatoriu după o anumită vârstă, pentru că pot să apară surprize. Tumorile, uneori, sunt atât de mici încât nu se palpează. Sunt uneori ca niște mici calcificări în glanda mamară. Și aceste lucruri simple pot să fie mai complexe, pot să le pună pe gânduri pe ele, dar și pe medic, și aș vrea să spun că din tot ceea ce medicina a reușit de-a lungul evoluției sale foarte lungi a fost să vindece cancerul mamar.
Cancerul de san este vindecabil
Una din cuceririle medicinei moderne este faptul că acest cancer, dacă nu a ajuns într-un stadiu în care nu se mai poate face nimic, dar în acest stadiu sunt multe boli care nu se mai pot vindeca, multe boli vindecabile cum ar fi și tuberculoza, de exemplu, dacă ajunge într-un stadiu extrem de avansat, nu se mai poate face nimic. Dar altfel, CANCERUL MAMAR ESTE O BOALĂ VINDECABILĂ, VINDECABILĂ 100%. Printr-o colaborare dintre medicii chirurgi și medicii oncologi, cancerul mamar se vindecă. Am bolnave operate de mine acum 20 de ani, 25 de ani, de cancer mamar confirmat pe care le întâlnesc și care sunt la ora actuală bucuroase că trăiesc. Sunt la o vârstă înaintată unele dintre ele, au copii, au nepoți, și îmi povestesc, îmi reamintesc cum le-am operat aici în Constanța cu foarte mulți ani în urmă și cum s-au vindecat de cancer mamar și multă lume se minunează: cum, ați avut cancer și v-ați vindecat? Cancer mamar și v-ați vindecat? Nu. Cancerul mamar este o boală vindecabilă. Cu o singură condiție. SĂ URMEZI PAȘII PE CARE MEDICINA ȚI-I RECOMANDĂ.
Standarde si proceduri la MEDSTAR General Hospital
Și acești pași au un standard al lor. Deci tratamentul cancerului mamar se face după standarde internaționale în centrele unde această problemă este pusă la punct. Un astfel de centru e MEDSTAR General Hospital. În acest centru există standarde de diagnostic și de tratament a cancerului mamar care, desigur, este complex. El presupune și explorări, imagistică pe care poate o facem în afara centrului nostru, presupune o colaborare cu oncologii din Constanța care la rândul lor își au sediul în alte centre din Constanța, dar secvența chirurgicală și conduita terapeutică pentru un cancer mamar este la MEDSTAR General Hospital identică cu aceea pe care, dacă ar pleca o femeie de aici la Roma, sau la Milano, sau la Londra, sau la Madrid, sau în America, ar primi-o exact ca la MEDSTAR. De ce? Pentru că noi respectăm protocoalele internaționale de diagnostic și de tratament a cancerului mamar. În primul rând, în acest domeniu    a afirma că o persoană are cancer mamar, o femeie are cancer mamar, se face prin examinarea ei, prin investigații imagistice, radiografii, ecografii, analize de laborator etc, dar examenul de care nu ne putem lipsi când formulăm un astfel de diagnostic este analiza piesei, a tumorii care se poate biopsia sau se poate scoate și da la analiză. Aș putea să vă spun că, din acest punct de vedere, ne situăm și noi pe palierul pe care se situează lumea bună a medicinei la ora actuală în centrele medicale cele mai puternice. Adică, în timpul operației, dacă o femeie vine la clinica de chirurgie de la MEDSTAR, i se efectuează extirparea tumorii, și în timp ce ea este operată, chiar instantaneu, chiar peroperator, extemporaneu, cum zicem noi chirurgii, i se efectuează analiza microscopică a piesei, se vede dacă e cancer sau nu e cancer, și chirurgul poate să decidă asupra viitorului ei. Asupra operației mai extinse sau mai puțin extinse pe care o efectuează. Ce ar fi particular la noi la MEDSTAR? Particular ar fi că noi am incorporat în strategia noastră terapeutică de cancer mamar ideile moderne care se referă la o operație mai economicoasă în această patologie, în aceste tumori, adică să extirpăm un sector din sân, să lăsăm glanda mamară sănătoasă și întreagă, să nu facem operații neapărat mutilante decât dacă tumora este într-un stadiu extrem de avansat. Dar în stadiile ei mai de început, stadiul 1, stadiul 2, stadiul 3a, efectuăm operații să zic așa de protecție psihică a femeii în care se scoate tumora, i se extirpă de la subraț, de la axilă, ganglionii. Înclinația Clinicii de Chirurgie de la MEDSTAR  către aceste operații, care în literatură se poartă sub numele de operații de tip Veronesi, pentru că acest Veronesi, cu jumătate de secol în urmă pleda către aceste operații mai puțin mutilante, acest lucru este îmbucurător, zic eu. În al doilea rând, pentru prima dată în România, la noi la MEDSTAR, și când lucram la Spitalul Județean, am introdus un gest chirurgical care se numește axilopexie, în care gaura care rămâne în axilă, spațiul care rămâne în axilă după ce se scot ganglionii, îl umplem, îl plombăm cu musculatura bolnavei, câteva fire, nu este ceva foarte greu, se apropie mușchii pectorali de mușchii mari dorsali ai toracelui și se închide acest spațiu al axilei, ceea ce este foarte îndrăgit de bolnave pentru că după operație, pe drenurile care se pun timp îndelungat, una două luni, se scurge lichid, limfă, din spațiul care rămâne în axilă după scoaterea ganglionilor, după limfadenectomie, cum zicem noi științific. Ei bine, acest gest pe care l-am introdus în țara noastră și pe care l-am prezentat la congresele de senologie ale României, îl aplicăm, de regulă, aici la MEDSTAR, și femeile se vindecă cu mai puține chinuri postoperatorii, cu mai puțină perioadă de purtare a tuburilor, vreo 2-5 săptămâni, fără să criticăm pe cei care nu îl practică. Este un gest care ne aparține, o metodă pe care noi o îndrăgim și care este spre binele și confortul bolnavei care s-a operat de un cancer de sân. Altfel, tehnica pe care o facem este tehnică universală, de extirpare a tumorilor, a lanțurilor ganglionare cu mare grijă și de tratament complementar, adjuvant, de mare importanță a oncologilor.
Tehnici moderne de examinare complexa
O achiziție a medicinei actuale în domeniul cancerului mamar este efectuarea, pe lângă examenul la microscop a tumorii, pe lângă examinarea histopatologică sau anatomopatologică cum se spunea clasic, examinarea mai complexă numită imunohistochimică care ar fi asemănătoare cu antibiograma. Când vrei să vezi ce microbi are cineva în urină sau în sânge. Acest examen imunohistochimic ne dă informații mai valoroase despre caracteristicile tumorii și ne ajută în selectarea tratamentelor postoperatorii și ne dă un prognostic mai sigur de vindecare a bolnavei. Acest lucru nu costă foarte mult. Îl fac niște laboratoare cu care noi suntem în colaborare și care lucrează cu Clinica noastră de aici. Eu sfătuiesc pe paciente, atunci când i se spune dacă o doresc, să o ceară, să o efectueze. Desigur, dacă mă întrebați până unde am ajuns noi cu standardul tratamentului cancerului mamar , desigur nu suntem foarte neglijenți față de sfaturile pe care le dăm familiilor, descendenților femeilor cu cancer mamar care trebuie să își efectueze un control mai riguros de-a lungul vieții, trebuie să se expună, dacă doresc, și la examene genetice, trebuie să își verifice constelația lor endocrină să vadă dacă nu au tulburări de ciclu. Și atunci, ce le-aș spune femeilor. Le-aș spune să nu se teamă de cancerul mamar. Poate că nu e bine să folosească acest termen care este psihologic destul de abrupt, și să folosească termenul de tumoră mamară sau de nodul mamar dar să știe când este vorba de cancer mamar, să nu se teamă de o intervenție chirurgicală, efectuată în clinica noastră pentru că este la standardele cele mai acceptate pe plan european și mondial.


pacientul-oncologic-1200x630.jpg

Pacientul oncologic Interviu cu dr. RADU ZAMFIR, medic primar chirurgie generala, competenta transplant hepatic
Gravitatea bolii este aflata de pacient in masura in care este capabil sa o suporte. Daca familia considera ca exista o posibilitate prin care pot ei sa il informeze de o maniera mai treptata, mai graduala, in asa fel incat sa nu il descurajeze din prima, sa nu renunte la orice alta terapie, ceea ce ar fi de evitat, atunci se prefera aceasta varianta. Greul il preia familia si toate ezitarile lui, toate intrebarile pe care si le pune ulterior, intrebari legate de… va supravietui, nu va supravietui, se va vindeca, nu se va vindeca, si daca este vorba despre o supravietuire limitata, cat va fi aceea. As vrea sa ma restrang la acei pacienti oncologici care pot beneficia de o sanctiune chirurgicala, la un moment dat, pe parcursul evolutiei bolii. Trebuie sa realizam ca acel pacient are o problema existentiala grava si trebuie, in primul rand, sa avem parte de intelegere pentru el, pentru ca modalitatile prin care el se poate exprima poate sunt discordante, poate sunt altfel decat suntem noi obisnuiti sa relationam cu oamenii zi de zi. De aceea trebuie sa avem parte de intelegere pentru el, dupa care sa ne concentram pe discutiile exacte despre boala, stadiul bolii si stadiul investigatiilor bolii. In ziua de astazi, doar chirurgul nu este suficient pentru a vindeca o astfel de boala. Tratamentul este unul multidisciplinar, care include un medic oncolog, un gastroenterolog, pacientul fiind, inainte de o interventie chirurgicala, de exemplu, fiind investigat de o maniera extensiva, pentru a sti la ce “ne bagam” efectiv ca interventie si ca amploare a ei, iar ulterior pacientul trebuie sa fie monitorizat de o maniera foarte atenta, trebuie sa fie urmarit la anumite perioade de timp, si aceste lucruri sunt apanajul colegilor care se ocupa cu acest lucru, medici oncologi.
Dr Radu Zamfir ofera consultatii si efectueaza interventii chirurgicale la MEDSTAR General Hospital pentru rezolvarea unor cazuri dificile din patologia chirurgicala hepatobiliopancreatica.


tulburarile-de-mers-1200x630.jpg

Tulburarile de mers si displazia de dezvoltare a soldului la copii Cele mai multe prezentări într-un cabinet de chirurgie și ortopedie pediatrică de ambulator se refera la tulburările de mers. Mai ales într-un mediu privat unde medicul are posibilitatea să aloce puțin mai mult timp consultației decât într-un sistem de asigurări de sănătate, și atunci părinții care doresc mai multe informații și mai multe precizări se adresează în primul rând unui cabinet privat unde există această posibilitate ca medicul să stea mai mult timp de vorbă cu familia. Nu sunt afecțiuni grave. Dar neglijarea lor poate să ducă la fixarea unor atitudini vicioase ale membrelor prin creștere în poziția greșită și să devină definitive. De unde, dacă prezentarea rapidă, precoce, la medic poate să prevină prin mijloace extrem de simple, de obicei nu tratamente ci îngrijire de un anumit tip în sânul familiei, atitudinile respective se corectează în proporție de peste 80%. Ideal ar fi să nu așteptăm până la apariția semnelor. Recomand cu căldură tuturor familiilor care au copii foarte mici să încerce să facă un control ortopedic, de ortopedie pediatrică, în prima lună de viață, de dorit în jurul celei de-a 15-a zi de viață pentru displazia de dezvoltare a șoldului iar pentru tulburările de mers, în jurul vârstei de 1 an, când începe mersul, chiar dacă observă, chiar dacă nu observă dumnealor niște modificări. Și să revin puțin la displazia de dezvoltare a șoldului. Este o afecțiune, o stare a șoldului care permite acestuia să se luxeze prin evoluția copilului. Cartilajul cavității cotiloide nu acoperă în totalitate cotilul. Și atunci există posibilitatea ca acesta să sară de la locul lui, spus foarte simplu. Este o afecțiune care, depistată foarte precoce, până la 3-4 luni, înainte ca acel copil să stea măcar în fund, el se vindecă, se poate vindeca. Este un progres deosebit, ecografia de șold bine efectuată și bine interpretată este salutară. Chiar dacă încă mai sunt medici care nu au încredere în ea din experiența celor care au întemeiat, au făcut această metodă, și din experiența foarte multor clinici de ortopedie pediatrică din Europa și din alte state avansate, printre care Mongolia, evoluția este foarte bună. Am subliniat Mongolia pentru că eu cred că aproape oricine de la noi din țară are impresia că această țară, Mongolia, este mai puțin dezvoltată decât noi. Vreau să vă spun că acolo screeningul pentru depistarea displaziei  de dezvoltare a șoldului se face în prima lună de viață. La noi, statul nu reușește să acopere prin mijloacele lui economice să facă acest screening tuturor nou născuților, așa cum ar fi ideal. De aceea recomand cu tărie tuturor părinților care doresc, care au posibilitatea, să facă acest screening. Consultația se poate face în mediul privat sau la instituțiile publice care au cabinete de chirurgie și ortopedie de copii. Singura problemă este costul ecografiei, care deocamdată la noi în țară aparține, revine exclusiv familiei. Dar vă recomand s-o faceți cu seriozitate pentru că până la 3 luni, 3 luni și jumătate copilul dvs poate fi dezvoltat, rezolvat, vindecat, dacă are această afecțiune. Afecțiunea nedepistată la timp mai poate fi tratată și mai târziu dar tratamentul este de data aceasta ortopedic, greoi, poate să dureze mai mult, imobilizări gipsate succesive sau dacă depistarea se face după ce copilul a început să meargă câteodată se lasă cu intervenție operatorie. Cu cât e vârsta mai precoce de depistare a bolii, cu atât este mai bine. Deci la început se rezolvă cu orteză simplă, apoi cu imobilizări gipsate, cu intervenții chirurgicale simple care se adresează părților moi, simple pentru noi ca profesioniști, dar asta înseamnă o agresiune asupra copilului asta înseamnă griji și îngrijiri din partea familiei, sau, dacă depistarea este chiar târzie, intervențiile operatorii pot fi mai laborioase și cu rezultate mai puțin certe decât așa cum facem în primele luni de viață. Cea mai mare parte a tulburărilor de mers la care mă refeream la începutul interviului nostru beneficiază de așa-numita talasoterapie care în Constanța este gratuită.Trebuie doar să fie indicată și folosită. Ca orice mijloc natural, nu dă rezultate foarte repede. Trebuie o consecvență în utilizarea lor. Ca să îl pomenesc pe maestrul nostru, profesorul Alexandru Pesamosca, și el constănțean, care spunea că la Constanța e rușinesă ai asemenea boli, având în vedere că ai marea la dispoziție și că primăvara, de când dă firul ierbii și toamna, până cade frunza, acești copii ar trebui să stea pe malul mării. Pe plajele cel mai puțin amenajate, cele cu pietriș, pentru că nisipul foarte fineste agreat de cei care doresc să se relaxeze. Mersul e bun și pe nisip, decât pe covor sau pe parchet acasă e mai bine pe nisip, dar și mai bine este pe o plajă cu pietriș. Sunt multe situații în care aceste mijloace simple de folosire a plajei mai puțin amenajate și a forței valurilor, talasoterapia, musculatura, ligamentele, musculatura gambei în special, ligamentele articulației gleznei, se întăresc. Sunt mijloace active de corecție care fac foarte mult bine copiilor în dezvoltare, aflați în dezvoltare. Încă un sfat general, care se adresează tuturor, nu cuiva în mod special, este de a încerca să se desprindă de a-și pune singur diagnosticul pe net. Informațiile pe care le capătă din diverse site-uri sunt destul de puțin științifice. Majoritatea lor sunt date de experiențe personale sunt forumuri între mame care își comunică între ele unde au fost, cum au fost tratați, ce tratament li s-a dat, și recomandă și altora să facă același lucru. E bun internetul pentru informare dar absența prezentării într-un cabinet medical pentru ca un medic să examineze copilul fizic poate duce la niște greșeli care costă tot pe copil și tot familia. Nu spun că internetul nu are și el beneficiile lui dar el trebuie folosit cu foarte mult raționament și să nu înlocuiască consultația în cabinet. Ce ți-a spus medicul poți să verifici pe internet, pe niște site-uri profesionale. Și le recomand părinților să procedeze de așa manieră. Încât să nu eludeze consultația fizică în cabinetul unui medic de specialitatea potrivită. Mai există o greșeală pe care o fac mulți părinți. Interesându-se de un medic bun pentru copilul lor, este normal, este firesc, se adresează de multe ori unei rețele nepregătite pentru acest lucru. Patologia copilului diferă de patologia adultului. De aceea există și specialiști de acest tip. Un medic de adulți în același profil poate să fie extrem de bine pregătit pentru a trata un adult, dar nu înseamnă că este la fel de bine pregătit și în patologia copilului. Copilul este un organism în creștere, nu este un adult în miniatură. Legile după care se rezolvă o problemă pediatrică, chirurgicală pediatrică, ortopedică pediatrică, sunt altele decât cele de la adult. Și răspunsul copilului este altul, de obicei mult mai bun decât al adultului. Se întâmplă, să știți, să avem această problemă când radiografii ale copiilor acceptate de noi pentru un tratament simplu, neintervențional, sunt contestate de colegii noștri de adulți, care spun părințilorcă trebuie operat. Ar trebui operat dacă ar fi adult. Deci atunci când există o îndoială despre calitatea serviciului medical acordat pacientuluie bine ca a doua opinie să fie luată de la un specialist de același profil. Din altă parte, nu este nicio problemă. Poate chiar medicul din cabinet să îndrume pacientul la doi-trei specialiști din același domeniu care, hai să spunem, să aibă experiență mai multă decât el. Dr GABRIELA DASCĂL, medic primar chirurgie ortopedie pediatrică MEDSTAR General Hospital


Urmareste-ne pe Facebook