Articole medicale
ziua-diabetului-2017-1200x630.png

FEMEILE SI DIABETULUI – DREPTUL NOSTRU LA UN VIITOR SANATOS

14 noiembrie 2017 – Ziua Mondiala a Diabetului

 

  • 1 din 7 nasteri este afectata de diabetul gestational.
  • Federatia Internationala de Diabet estimează ca 20,9 milioane sau 16,2% dintre femeile care au nascut in 2015 aveau o anumita forma de hiperglicemie in timpul sarcinii.
  • Jumatate din toate cazurile de hiperglicemie in timpul sarcinii apar la femeile cu varsta sub 30 de ani.
  • Marea majoritate a cazurilor de hiperglicemie in timpul sarcinii au fost in tari cu venituri mici si medii, unde accesul la ingrijirea materna este adesea limitat.

 

Mesajele cheie ale Federatiei Romane de Diabet

Acces la educaţie pentru toţi:

Publicul trebuie avertizat asupra necesităţii recunoaşterii precoce a diabetului zaharat, asupra prevenirii bolii şi a serioaselor consecinţe ale acesteia.

Toate persoanele cu diabet, precum şi cei cu risc de a dezvolta această boală, indiferent de mediul de unde provin, au dreptul să înveţe despre diabet, despre cum poate fi acesta prevenit, cum poate fi abordat eficient şi cum să acceseze resursele educaţionale şi clinice.

Educaţia specifică în diabet este necesară pentru personalul de îngrijire şi pentru persoanele cu diabet.

Educaţia privind auto-îngrijirea pentru persoanele cu diabet este o componentă de importanţă crucială; fundamentală şi integrală a  revenţiei şi tratării bolii, şi trebuie să fie accesibilă tuturor.

Principala barieră în accesul la educaţiei este deficitul de educatori calificaţi.

Investiţiile privind educaţia în diabet şi în programele de prevenire ale diabetului sunt strategii de economisire pe terment lung, şi vor furniza îmbunăţătiri semnificative ale calităţii vieţii persoanelor cu  diabet şi a celor din categoriile de risc.

Felul în care trăim ne pune viaţa în pericol:

Diabetul zaharat tip 2 este o problemă de sănătate publică, care, în cele mai multe ţări, s-a dezvoltat rapid, împreuna cu schimbările socio-culturale, îmbătranirea populaţiei, urbanizarea în continuă creştere, schimbari în alimentaţie, lipsa exercitiului fizic, sau alte comportamente nesănătoase.

Modificarea stilului de viaţa şi politicile de responsabilizare socială pot ajuta la promovarea stilului de viaţa sănătos şi la prevenirea apariţie diabetului zaharat de tip 2.

Exista dovezi concludente că diabetul zaharat tip 2 poate fi prevenit prin modificări în comportamentul alimentar, creşterea activităţii fizice şi scăderea uşoara în greutate.

Alimentaţia sănătoasă şi exerciţiul fizic nu ţin doar de alegerea personală.

Cauzele diabetului sunt complexe şi multi-faţetate. Toate sectoarele societăţii au responsabilitatea de a acţiona.

Persoanele cu diabet au de a face cu stigmatizarea si discriminarea:

Persoanele cu diabet au de a face cu stigmatizarea si discriminarea, ceea ce le impiedică să aibă un rol activ în societate.

Reducerea stigmatizării, înlaturarea miturilor şi a concepţiilor greşite legate de diabtul zaharat, sunt elemente inportante în prevenţia şi îngrijirea diabetului

Persoanele cu diabet trebuie sa fie centrul tuturor acţiunilor.

Este nevoie de acţiuni care să asigure protecţia drepturilor omului la persoanele cu diabet sau cu risc de diabet.

Acordarea persoanelor cu diabet, familiilor acestora, precum şi intregii
comunităţi a dreptului şi, totodată, oportunităţii de a avea un rol activ în îngrijirea, prevenţia şi studiul diabetului este esenţială dacă dorim ca povara acestei boli şi a complicaţiilor ei sa fie diminuată.


diabet-zaharat-tip-2-1200x630.jpg

Diabetul zaharat  tip 2 poate fi considerat endemic, dacă ținem cont de faptul că în anul 2015, peste 415 milioane de persoane erau afectate de această boală. Datele furnizate de Federația Internațională de Diabet arată de asemenea, că peste 200 de milioane de oameni au această formă a bolii, dar nu au fost diagnosticați.

Dintre persoanele deja diagnosticate, aproape 90% au diabet de tip 2. De la debutul bolii până la apariția manifesărilor clinicepot apare deja complicații cum ar fi boala renală cronică, retinopatie, neuropatie, insuficiență cardiacă. Diagnosticul precoce și tratamentul eficient pot salva vieți și pot preveni sau întârzia semnificativ complicațiile devastatoare ale diabetului.

Diabetul zaharat a dus la aproximativ 5 milioane de decese în 2015.

În ultimii ani s-au făcut progrese semnificative în ceea ce privește medicamentația, administrarea insulinei și tehnologiile de monitorizare a glucozei. Din nefericire, nu toți pacienții și profesioniștii din domeniul medicinei au acces la tehnologiile de ultimă oră. Aproximativ 75% dintre adulții cu diabet zaharat locuiesc în țări cu venituri mici și medii.

Federația Internațională de Diabet a dat o serie de recomandări clinicienilor și pacienților pentru a ușura deciziile în practica de zi cu zi.

 

diabetul zaharat tip 2

Recomandări pentru screening:

–    Să se monitorizeze persoanele cu factori de risc pentru diabet zaharat: copii cu antecedente familiale, vârsta de peste 40 de ani, obezitatea, hipertensiunea arterială

–    Să se folosească testele de screening acceptate la această dată: testul rapid de glucoză, Scorul FINDRISC. Persoanele cu rezultate pozitive la aceste teste vor continua investigațiile pentru certificarea diagnosticului. De asemenea, se recomandă evaluări anuale.

 

Recomandări pentru prevenirea diabetului zaharat tip 2:

–    reducerea greutății corporale cu 5-7%

–   creșterea activității fizice

–   modificarea alimentației zilnice

–   stil de viață sănătos

–    medicii de familie, împreună cu ceilalți specialiști, vor elabora un program de prevenire a diabetului zaharat pacienților cu risc

–    medicamente antidiabetice orale pot fi prescrise persoanelor care nu reușesc în prima etapă să își modifice stilul de viață (alimentație, lipsa activități fizice, fumatul, etc)

Tratamentul modern al diabetului zaharat cuprinde numeroase clase terapeutice, grupate în două categorii: insuline și antibiabetice orale. La această dată au apărut chiar și tratamente injectabile care nu conțin insulină.

În România sunt disponibile toate tipurile de insulină prezente în Europa și aproape toate tipurile de terapii noninsulinice.

 

Recomandări pentru diagnosticarea diabetului zaharat:

–    Utilizarea criteriilor de diagnosticare propuse în prezent de către Organizația Mondială a Sănătății și Federația Internațională de Diabet

–    Testul HbA1c (hemoglobina glucozilată) trebuie luat în considerare ca test de diagnosticare în cazul persoanelor susceptibile de a avea boala pentru a decide modalitatea de tratament și monitorizarea eficientă a acestuia

 

diabetul zaharat tip 2

Recomandări privind controlul glucozei la pacienții cu diabet zaharat tip 2:

–    Valoarea glucozei în cazul acestor pacienți trebuie să fie mai mică cu 7% (53 mg/dL)

–    Reducerea nivelului HbA1c este de dorit, în același timp cu evitarea creșterii în greutate, prin tratamente corespunzătoare

–    Valorile de peste 8% ale HbA1c nu sunt acceptate

–    Nivelul glucozei din sânge sub 3 mg/dL trebuie evitat

 

diabetul zaharat tip 2

Recomandări pentru cura de slăbire:

–    Pacienții supraponderali sau obezi cu diabet zaharat tip 2 ar trebui să reducă aportul caloric zilnic cu până la 500 – 600 de calorii. Atunci când este posibil, ar trebui să se adreseze unui dietetician care să îi ajute să urmeze o dietă cu nivel caloric scăzut (800 – 1200 de calorii pe zi).

–    Persoanele cu diabet zaharat tip 2 ar trebui să consume alimente cu conținut bogat în fibre și cu aport glicemic scăzut

–    Zahărul, dulciurile și băuturile îndulcite trebuie evitate

 

Recomandări pentru activitate fizică:

–    Persoanele cu diabet zaharat tip 2 ar trebui să meargă pe jos cel puțin 150 de minute pe săptămână, la intervale ce nu depășesc 48 de ore

–    Persoanele supraponderale au nevoie de un program mai intens de exerciții fizice pentru a grăbi pierderea în greutate și pentru a evita luarea în greutate

De asemene, se recomandă:

–    Evitarea fumatului

–    Evitarea consumului excesiv de alcool

 

diabetul zaharat tip 2

Recomandări privind chirurgia bariatrică:

–    Clinicienii pot recomanda intervenția chirurgicală bariatrică în cazul pacienților cu diabet zaharat tip 2 și indice de masă corporală ≥35 kg / m², care apoi să fie monitorizați de o echipă bariatrică multidisciplinară pe o perioadă îndelungată

–    Clinicienii ar trebui să informeze pacienții cu IMC cuprins între 30 și 35 kg /m² , când răspunsul la tratamentele normale este scăzut, despre posibilitatea aplicării chirurgiei bariatrice

 

diabetul zaharat tip 2

Recomandări pentru controlul tensiunii arteriale:

  • Tensiunea arterială a pacienților hipertensivi și cu diabet zaharat tip 2 ar trebui menținută la 130 cu 80 mmHg; dacă pacienții sunt mai tineri, există alți factori de risc cardiovascular sau boli microvasculare, această valoare ar trebui scăzută
  • Sarea de masă ar trebui eliminată din dieta acestor pacienți, pentru controlul tensiunii arteriale
  • Pacienții cu tensiune arterială crescută ar trebui să înceapă un tratament cu inhibitori de enzimă de conversie (IEC) sau blocanţi ai receptorilor de angiotensină (BRA)

sursa: www.idf.org

MEDSTAR General Hospital


alimentatia-sanatoasa-1200x630.jpg

Alimentația sănătoasă înseamnă un consum echilibrat de alimente. Pentru un stil de viață sănătos trebuie să ținem cont de ceea ce mîncăm, de cum mîncăm și de conținutul alimentelor care compun mesele noastre zilnice. De aceea, trebuie să existe un consum echilibrat de macronutrienți (proteine, glucide, grăsimi) și micronutrienți (minerale și vitamine).  Alimentația trebuie să fie normocalorică, adică să conțină atâtea calorii cât sunt necesare organismului, în funcție de vârstă, de efortul fizic și intelectual depus. Pentru o alimentație sănătoasă se recomandă respectarea câtorva principii generale. Micul dejun este esențial pentru o alimentație sănătoasă. Începând să ne alimentăm la primele ore ale zilei, putem să reglăm mai bine ritmul meselor și cantitatea de alimente pe care le vom consuma pe durata întregii zile. Este bine să avem trei mese principale și două gustări mici la nevoie. Baza alimentației noastre ar trebui să fie alcătuită din alimente de origine vegetală. Legumele reprezintă cu adevărat hrană sănătoasă iar fructele ar trebui să completeze alimentația. Din categoria alimentelor de origine animală ar trebui să nu lipsească lactatele (o sursă importantă de proteine, calciu), ouăle, peștele și în mică măsură carnea. Atunci când alegem regimul alimentar ar trebui să ținem cont de piramida alimentară.           Baza piramidei alimentare o constituie cerealele integrale. Acestea includ preparate din grâu integral, ovăz, orz, secară, orez brun, hrișcă, quinoa. Sunt recomandate a se consuma zilnic 6-11 porții de cereale, o porție fiind reprezentată de: o felie de pâine integrală, 3 linguri cereale integrale, jumătate de cană orez sau paste integrale fierte, 2 linguri mămăligă moale. Trebuie evitat consumul de făină albă, zahăr rafinat, produse din făină albă.           A doua treaptă a piramidei alimentare este constituită de legume și fructe. Este indicată consumarea zilnică a 4-5 porții de legume, preferabil legumele de sezon și de la producătorii locali, cât mai variat. Cu cât farfuria este mai colorată, cu atât este mai sănătos ceea ce mâncăm. Legumele pot fi consumate sub formă de supă, ciorbe, garnituri, salate, o pondere mai mare trebuind a fi consumată în formă crudă. O porție de legume este reprezentată de: un bol de legume crude, o cană de legume fierte, jumătate de cană fasole, mazăre, linte fierte, un cartof mediu fiert sau două linguri piure. Este recomandat a se consuma zinic 2-3 porții de fructe, în special de sezon, o porție fiind reprezentată de un fruct de dimensiune medie sau două fructe mici sau jumătate de cană de cireșe, fructe de pădure sau o cană de compot neîndulcit, o felie de pepene, un ciorchine mediu de struguri. Este indicat a fi consumate în prima jumătate a zilei. Se recomandă consumul zilinic a 2-3 porții de lactate cu 1,5% grăsime; o porție reprezintă una din următoarele variante: o cană de lapte, jumătate cană iaurt, sana, lapte bătut, kefir, jumătate cană brânză de vaci slabă. Peștele ar trebui consumat de cel puțin două ori pe săptămână. Peștele precum somonul, sardinele și macroul este bogat în acizi precum omega 3, ceea ce duce la scăderea riscului de boală cardiovasculară. Acesta ar trebui gătit simplu, la cuptor sau la grătar. Este recomandat consumul de carne de curcan, pui, vită (ultima mai rar), preparată fără piele sau grăsimi, la cuptor sau la grătar. Carnea de porc, oaie, gâscă trebuie consumată în mod excepțional. Trebuie evitate mezelurile și produsele grase preparate din organe (precum caltaboș, lebăr, ș.a.) Oul reprezintă o sursă importantă de proteine. Se recomandă consumul moderat de 2-3 ouă pe săptămână. Un aport benefic de grăsimi bune pentru organism îl aduce consumul de fructe oleaginoase (nuci, alune, migdale), neprăjite și nesărate. Este preferat să se folosească uleiuri vegetale de măsline, in, palmier, rapiță, în cantități moderate. În special pentru asezonarea salatelor și a mâncărurilor, nu pentru prăjit. Vârful priamidei alimentare îl constituie alimente pe care trebuie să le consumăm doar în mod absolut ocazional. În acest sens trebuie evitate produsele de tip fast-food, produsele care conțin cantități mari de grăsimi, dulciurile, băuturile care conțin mult zahăr. Trebuie consumate alimente procesate cât mai puțin și deopotrivă trebui acordată atenție mențiunilor existente pe etichetele alimentelor. Se recomandă un consum moderat și ocazional de alcool, deoarece acesta aduce un aport caloric mare și neadecvat organismului și stimulează senzația de foame. Este indicat un consum moderat de sare. O alimentație sănătoasă alături de o activitate fizică regulată însemnă un stil de viață sănătos. Alimentația în grabă, nesănătoasă, predispune la dependență și ulterior la suprapondere și obezitate. Obezitatea este o afecțiune extrem de gravă, în afara problemelor estetice, aceasta putând duce la complicații cronice, cum ar fi: bolile cardiovasculare, diabet zaharat, modificarea profilului lipidic, afecțiuni hepatice, endocrinologice, dermatologice, cancere, bronșită cronică și emfizem pulmonar, tulburări psihice. Este mai ușor să previi decît să tratezi!   Dr MIRELA NEAMTU, medic specialist diabet si boli de nutritie MEDSTAR General Hospital    

diabetul-zaharat-1200x630.jpg

DIABETUL ZAHARAT reprezintă o afecțiune cronică ce apare atunci cînd nivelul de glucoză din sînge crește peste limita normală. Pe lîngă alterarea metabolismului glucozei sînt alterate metabolismele proteic și lipidic.

Semne și simptome

Există mai multe semne și simptome asociate diabetului zaharat: polidipsie (consumarea unei cantități mari de apă ca urmare a senzației crescute de sete), poliurie (urinări frecvente), polifagie (senzație de foame crescută și ingerarea unor cantități mari de alimente), pierdere în greutate, tulburări de vedere, senzație de oboseală, furnicături la nivelul mîinilor și picioarelor, infecții ale pielii, etc. Semnele și simptomele apar atunci cînd boala este avansată, de cele mai multe ori diabetul poate evolua latent, el poate exista fără ca pacientul să acuze vreo tulburare. Aproximativ 1/3 din pacienții cu diabet nu știu că au această afecțiune, iar incidența diabetului este în continuă creștere. Este foarte important ca diabetul să fie descoperit într-un stadiu cît mai incipient; cu cît se întîrzie prezentarea la medic cu atît riscul de a dezvolta complicații este mai mare. Este de menționat că diabetul poate apărea la orice vîrstă, de la naștere pînă la vîrste foarte înaintate.  

Tipuri de diabet

Diabetul zaharat tip I (insulinodependent) apare la persoane tnere, dar este întîlnit și la adulți, frecevența acestuia este mai mică și are drept cauze factori genetici, imunologici, care intervin  în distrucția celulelor betapancreatice (celule răspunzătoare de secreția de insulină). Tratamentul constă în injecții cu insulină. Diabetul zaharat tip II (noninsulinodependent) afectează personale de orice vîrstă, chiar și copii, și este cea mai frecventă formă de diabet. Factorii care determină apariția diabetului zaharat de tip II sînt: supraponderea/obezitatea, sendentarismul, alte tulburări metabolice (colesterol crescut, acid uric crescut, hipertensiune arterială). Datorită acestor factori organismul necesită mai multă insulină pentru a ajuta glucoza să pătrundă în celule; în timp cantitatea de insulină scade și apare hiperglicemia. Tratamentul constă în dietă, pastile sau insulină, alături de corectarea factorilor de risc asociați (probleme de greutate, hipertensiune arterială, colesterol crescut). Diabetul gestațional apare la femeile însărcinate datorită avalanșei hormonale care determină rezistența la insulină. Acest tip de diabet dispare de regulă după naștere însă mama și copiii acesteia sînt predispuși a dezvolta diabet zaharat în cursul vieții. Trebuie menționat că dacă nu este luat în evidență și tratat diabetul gestațional poate cauza probleme mamei și fătului. Tratamentul constă în 80% din cazuri în terapie nutrițională și la nevoie insulinoterapie. Diabetul zaharat secundar altor afecțiuni și tratamente: tulburări endocrine, hepatice, pancreatice, etc.  

Factorii de risc pentru apariția diabetului zaharat

Istoricul familial, excesul ponderal (IMC peste 25 kg/metru pătrat), vîrsta peste 45 de ani, tensiunea arterială mai mare de 140/90 mm col Hg, nașterea unui copil cu greutate mai mare de 4 kg sau istoric de diabet gestațional, sedentarismul, alte afecțiuni endocrine cu insulinorezistență, istoricul de afecțiuni cardiovasculare, dislipidemie.  

Diagnosticul

Este relativ simplu, măsurarea glicemiei cu ajutorul glucometrului este necesară pentru supravegherea tratamentuui în diabet. Însă pentru diagnostic trebuie recoltate probe din sîngele venos. Glicemia a-jeun reprezintă nivelul glucozei din sînge după un repaus alimentar cel puțin 8 h (de regulă peste noapte). Valoarea normală este mai mică sau egală cu 99 mg/dl. Valori între 100-125 mg/dl indică risc de a dezvolta diabet zaharat, o valoare peste 126 mg/dl în cel puțin 2 zil diferite sau o glicemie peste 200 mg/dl în orice moment al zilei definesc diagnosticul de diabet zaharat. Diabetul zaharat nu poate fi infirmat atunci cînd glicemia este normală înainte de masă, uneori fiind necesară recoltarea hemoglobinei glicozilate („memoria glicemică pe ultimele 3 luni„) sau efectuarea unui test de toleranță orală la glucoză. Valorile normale ale hemoglobinei glicozilate sînt de maxim 6,5%. Valori între 5,7 și 6,4 arată riscul crescut de a dezvolta diabet (prediabet) și valoarea peste 6,5 susține diagnosticul de diabet zaharat. Este foarte importantă depistarea diabetului în stadii cît mai incipiente, în stadii de prediabet sau toleranță alterată la glucoză, pentru a se interveni cît mai devreme. Avînd prediabet, șansele de a dezvolta ulterior diabet, boli cardiovasculare sau accident vascular cerebral sînt mai mari.  

Complicații

Diabetul este o afecțiune tăcută, care, netratată corespunzător, duce la afectarea vaselor de sînge și a nervilor. Complicațiile cronice pot fi microvasculare (afectarea vaselor mici) ducînd la retinopatie (afectarea ochiului), nefropatie (afectarea rinichiului), neuropatie (afectarea nervilor), afecțiuni ale pielii, ale articulațiilor, ale funcției sexuale. Complicațiile macrovasculare (afectarea vaselor mari) pot duce la apariția infarctului miocardic (silențios de cele mai multe ori la pacienții cu diabet), accident vascular cerebral, ulcerații și gangrene ale mebrelor inferioare. Grija față de propria sănătate, o dietă sănătoasă, bogată în fructe și legume alături de activitate fizică pot preveni apariția diabetului zaharat.  

Dr MIRELA NEAMTU, medic specialist diabet si boli de nutritie

MEDSTAR General Hospital


Urmareste-ne pe Facebook