Articole medicale
hidratarea-1200x630.jpg

  HIDRATAREA

Apa reprezinta aproximativ 60% din greutatea corpului uman. In timpul efortului fizic apa este eliminata, iar daca nu este inlocuita la intervale regulate, apare deshidratarea.

Consecinţele? Oboseală, dureri de cap, iar în cazurile grave, pierderea cunoştinţei şi chiar decesul.

Ce se întâmplă când pierdem prea multă apă?

Pericolul deshidratării există în orice anotimp. Însă vara, din cauza temperaturilor ridicate şi a transpiraţiei mai abundente, riscul este mai mare. La acesta se adaugă şi riscul mai ridicat de contractare în acest anotimp a toxiinfecţiilor alimentare şi a bolilor diareice, care duc la pierderi suplimentare de lichide şi de săruri minerale.

Riscul de deshidratare este mai mare vara, pentru că pierdem mai multă apă prin transpiraţie!

Atleţii şi toţi cei care fac sport. Mulţi dintre cei care fac mişcare afară, în soare, nu reuşesc să suplimenteze aşa cum ar trebui pierderile mari de lichide şi de săruri minerale.

Vârstnicii. Senzaţia de sete nu mai apare la fel de prompt la vârste înaintate, ceea ce creşte riscul de deshidratare. De asemenea, mulţi vârstnici au probleme renale sau iau medicamente care cresc diureza, cum este şi cazul antihipertensivelor. Uneori, le este teamă să nu agraveze, prin consumul de lichide, incontinenţa urinară, frecventă la ei.

Copiii. Rata lor metabolică, adică ritmul în care corpul consumă energie, este  mai mare decât cea a adulţilor, ceea ce înseamnă că organismul foloseşte mai multă apă în timpul arderilor. În plus, rinichii lor nu filtrează apa la fel de eficient precum cei ai adulţilor.

Muncitorii în aer liber. Toate categoriile profesionale care-şi desfăşoară activitatea în căldură sunt expuse riscului de deshidratare.

 

Semnele  deshidratării:

 

  • buzele şi limba uscate,
  • dureri de cap,
  • slăbiciune şi oboseala,
  • urina este închisă la culoare,
  • micţiuni la intervale mari de timp,
  • greaţă şi ai crampe musculare.

 

Deshidratarea severă creşte ritmul cardiac şi tensiunea arterială şi duce la confuzie, halucinaţii şi chiar la pierderea cunoştinţei.

 

Pune viaţa celor mici în pericol!

 

Îţi poţi da seama că un bebeluş sau un copil este deshidratat după lipsa de chef de joacă, după faptul că udă mai puţin de şase scutece pe zi sau, dacă este mai mare, după numărul redus de micţiuni (la un interval mai mare de opt ore) şi după lipsa lacrimilor atunci când plânge.

 

Ştiai că…

… o deshidratare uşoară încetineşte rata metabolismului cu 3 la sută?

 

Când, câtă şi de care apa bem ?

Alternează apa minerală cu una de masă sau de izvor, pentru că prea multe săruri minerale pot intoxica organismul.

Apa este singurul lichid care hidratează eficient organismul şi care potoleşte senzaţia de sete.

Niciun alt aliment fluid nu poate înlocui apa pe termen lung fără să deregleze metabolismul şi să afecteze sănătatea. Că trebuie să consumăm doi litri de apă pe zi auzim ori de câte ori deschidem televizorul. Aceasta este însă o recomandare generală, nu tocmai exactă, dacă ţinem cont că aportul de apă se calculează în raport cu vârsta, cu greutatea, cu gradul de efort fizic şi cu alimentaţia fiecăruia. Chiar şi clima este importantă când se calculează necesarul de apă. Dacă am trăi în deşert, de exemplu, ar trebui să bem un litru de apă la fiecare oră.

 

Ce este indicat sa consumam:

 

  • fructe: in topul celor mai hidratante fructe se află, fireşte, pepenele roşu, căci conţine 92 la sută apă, dar şi minerale. Pepenele galben, avocado, papaya, merele, strugurii ocupă următoarele locuri.
  • legume: cele mai bune sunt castraveţii, care conţin un raport ideal de sodiu, potasiu, calciu şi magneziu. Alături de castraveţi, indicate în aceste sezon sunt şi roşiile, care conţin 90 la sută apă.
  • bere: unii specialisti susţin că berea, chiar dacă are alcool, poate rehidrata organismul în aceeaşi măsură ca apa după un efort fizic. Acest efect se datorează mineralelor din compoziţie, care le înlocuiesc pe cele pierdute prin transpiraţie. Însă berea este hidratantă doar dacă este băută cu moderaţie, avertizează specialiştii! Moderaţie înseamnă 500 ml zilnic în cazul bărbaţilor şi 300 ml pe zi în cazul femeilor.
  • ceaiuri de salvie, soc sau frunze de nuc – cu efect antisudorific – pentru a scăpa de disconfortul cauzat de transpiraţia abundentă
  • lapte: datorită conţinutului crescut de minerale şi de vitamine, acest aliment este o opţiune foarte bună pentru rehidratare. Un alt atu al laptelui îl reprezintă aminoacizii din compoziţie, care ajută la dezvoltarea musculară şi la refacerea ei după un efort fizic.

 

Evita: alcoolul, sarea si bauturile care contin zahar!!

În zilele toride de vară, este foarte important să ne hidratăm mai mult decât de obicei şi să consumăm cât mai multe fructe şi legume proaspete. În această perioadă este indicat consumul de apă oligominerală naturală, la care se adaugă puţină zeamă de lămâie. Pentru că organismul este stresat termic vara, este bine să consumăm alimente uşoare. Carnea albă şi peştele preparate la abur şi însoţite de legume vor echilibra într-un mod sănătos dieta de vară.

Din cauza tulburărilor digestive care apar frecvent vara, stomacul este solicitat şi, de aceea, se recomandă în mod special creşterea consumului de fructe şi de legume apoase. Roşia este benefică în acest sens, dar şi ardeii, ceapa verde, fasolea verde, castraveţii, mazărea verde, vinetele, piersicile, perele de vară, nectarinele, pepenele, prunele şi smochinele crude.

DR. NEJLA REGEP, medic specialist nefrologie

MEDSTAR General Hospital

Inapoi la Articole medicale >>>>>

 

 

 


electrolitii.jpg

Ce sunt ELECTROLITII?

Electrolitii sunt substante care se disociaza in ioni prin dizolvare in apa sau topire, permitand trecerea curentului electric prin solutie. Concentratiile diferitilor electroliti sunt modificate in diverse boli, in care se pierd electroliti sau nu pot fi eliminate si se acumuleaza in organism.

 

Principalii electroliti: SODIU – POTASIU – CALCIU – MAGNEZIU

  1. CALCIUL si MAGNEZIUL ajuta la contractarea si relaxarea muschilor. SODIUL si POTASIUL functioneaza ca o pompa si ajuta apa sa ramana in echilibru in interiorul si in afara celulelor
  2. SODIUL este electrolitul pierdut in cea mai mare concentratie in transpiratie; pentru o buna functionare a organsimului se recomanda consumarea sodiului DOAR in combinatie cu alti electroliti
  3. Pentru a beneficia de POTASIU consumati fasole alba, spanac, cartof copt in coaja, caise uscate, avocado, ciperci albe si banane; De asemenea, pestele si iaurtul sunt alte alimente care te ajuta sa pastrezi nivelul optim de potasiu
  4. Pentru a mentine un nivel bun al MAGNEZIULUI, consumati legume cu frunze de culoare verde-inchis, nucifere (migdale, caju, arahide, nuci braziliene, pecan, alune, muguri de pin), seminte (dovleac, susan), fasole verde, mazare, soia, cereale integrale (orez brun, quinoa, mei etc.), avocado, banane, fructe uscate (smochine, prune, curmale, stafide), ciocolata neagra sau iaurt.
  5. Pentru a evita deficitul de CALCIU, nu exagerati cu laptele; sunt alte alimente, unele mai bogate in acest mineral – salatele din plante cu frunze de culoare verde-inchis, varza chinezeasca, broccoli, tofu, mazare, migdale, dar si iaurt, mozzarella sau peste la conserva (sardinele in ulei), ansoa, creveti
  6. SODIUL trebuie luat predominant din plante si din sarea de mare neiodata, dar cei care au nevoie de un plus la acest capitol pot consuma branza, muraturi, icre, masline

 

Principalele alimente bogate in electroliti

Bogate in POTASIU sunt fasolea alba, spanacul, cartoful copt in coaja, caisele uscate, avocado, cipercile albe si bananele. Cei care consuma produse lactate si carne se pot baza aici si pe iaurt si peste (somon).

Continut ridicat de MAGNEZIU au frunzele de culoare verde-inchis, nucifere (migdale, caju, arahide, nuci braziliene, pecan, alune, muguri de pin), seminte (dovleac, susan), fasole verde, mazare, soia, cereale integrale (orez brun, quinoa, mei etc.), avocado, banane, fructe uscate (smochine, prune, curmale, stafide), ciocolata neagra sau iaurt.

Persoanele cu deficit de CALCIU pot consuma salat din plante cu frunze de culoare verde-inchis, varza chinezeasca, broccoli, tofu, mazare, migdale, dar si iaurt, mozzarella sau peste la conserva (sardinele in ulei), ansoa, creveti.

Pentru un aport ridicat de SODIU se pot consuma branza, sos de soia, sare de masa (neiodata), snack-food (covrigei, pufuleti, floriele etc.), muraturi, icre, sau mezeluri.

 

Efecte ale dezechilibrului electrolitic

Dezechilibrul electrolitic este frecvent asociat cu deshidratarea din cauza prezentei varsaturilor repetate si a diarei. O alta cauza ar mai fi supradoza sau efectul advers al unor medicamente. Electrolitii sunt necesari pentru sistemele digestiv, sangvin, muscular si nervos.

Frecventa drumurilor la toaleta si culoare urinei sunt cele mai usoare moduri in care iti poti evalua nivelul electrolitilor din organism. Desi dimensiunea vezicii variaza, un adult ar trebui sa urineze de 5-8 ori pe zi, iar culoarea ar trebui sa fie un galben pal transparent.

MEDSTAR General Hospital

Laborator analize medicale


wkd-2017-1200x630.jpg

Obezitatea creste riscul bolii cronice de rinichi

Cu totii stim ca surplusul de grasime nu este benefic pentru organismul nostru. Dar nu realizam ca pierderea in greutate poate preveni afectiunile renale, sau poate incetini progresia bolii la pacientii deja diagnosticati cu boala cronica de rinichi. Obezitatea si sindromul metabolic sunt factori de risc pentru boala cronica de rinichi si sunt asociate cu progresia sa.

Persoanele cu sindrom metabolic au peste 20-30% sanse de a dezvolta boli renale, spre deosebire de cei care nu au aceasta problema. Sindromul metabolic reprezinta un grup de factori care de asemenea cresc riscul pentru boli cardiovasculare si diabet.

Caracteristicile sindromului metabolic includ:

-circumferinta abdominala mare (existenta unui tesut adipos important la nivelul taliei);

-nivel crescut al trigliceridelor in sange;

-nivel scazut al HDL colesterolului (colesterolul „bun”);

-hipertensiune arteriala;

-nivel crescut a glicemiei a jeune.

Chiar daca medicamentele sunt eficiente in controlul glicemiei, tensiunii arteriale si a nivelului colesterolului, sunteti in continuare expusi unui risc crescut pentru obezitate. Persoanele care au deja boala cronica de rinichi, avand si sindrom metabolic le va creste riscul de progresie catre insuficienta renala cronica terminala. Pacientii cu insuficienta renala cronica terminala sunt tratati prin dializa sau transplant renal.

Reducerea riscului

Incepe prin atingerea unei greutati corporale normale. Aceasta poate reduce dezvoltarea diabetului si hipertensiunii arteriale, care la randul lor scad riscul aparitiei afectiunilor renale. Daca stiti ca aveti afectiuni renale, este foarte important sa nu incepeti planul de scadere ponderala fara sa discutati cu un medic. Exista diete bogate in proteine care pot fi daunatoare. Acestea pot afecta serios rinichii.

Dietele bogate in proteine si sarace in carbohidrati pot afecta rinichii in doua moduri:

  1. O dieta bogata in proteine duce la hiperfiltrare glomerulara;
  2. Cand organismul metabolizeaza mai mult lipidele decat glucoza din carbohidrati, exista riscul de a intra in cetoza, o stare metabolica care poate provoca leziuni renale.

Asigurati-va sa discutati cu medicul dumneavoastra pentru un plan de pierdere în greutate, care va va satisface nevoile nutritionale si va va proteja sanatatea.

Dr. NEJLA REGEP – medic specialist nefrologie

MEDSTAR General Hospital

 

Diabetul si hipertensiunea arteriala, determinante in aparitia bolii cronice de rinichi

Boala Cronică de Rinichi (BCR), diabetul şi comorbidităţile asociate (sindromul metabolic, dislipidemia, supraponderea, obezitatea, hipertensiunea arterială, hiperuricemia)  constituie probleme majore de sănătate publică la începutul noului mileniu în marea majoritate a ţărilor dezvoltate. De cele mai multe ori, aparitia BCR este determinată de o altă boală care afectează rinichii, în prim-plan aflându-se diabetul zaharat şi hipertensiunea arterială.

Reprezentativ pentru studiul relației dintre BCR și diabet zaharat, obezitate, dislipidemie, este studiul PREDDATOR, demarat in 2013 și prezentat in mai 2014 la Sibiu cu ocazia celui de-al 40-lea Congres al Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli  Metabolice.

Studiul a fost realizat de Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice în parteneriat cu Societatea Româna de Nefrologie, timp de aproape un an şi jumătate, pe un eşantion reprezentantiv de aproximativ 3000 de persoane, din 101 de centre din ţară.

Studiul a arătat ca prevalenţa diabetului zaharat în România este de 11,6%, ceea ce înseamnă că numărul românilor cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani care suferă de această afecţiune variază între 1.535.413 şi 1.967.200, arată rezultatele finale ale studiului.

De asemenea studiul mai  arată ca 34,6% dintre români sunt supraponderali şi alți 31,4% sunt obezi, doar 31% având o greutate normală (mai sunt 2,3% care sunt subponderali). Obezitatea este un factor de risc pentru diabet – 11,6% din populaţia ţării este afectată de diabet.

O problemă tot mai îngrijorătoare o constituie prevalenţa în creştere a obezităţii la vârste din ce în ce mai mici, aceasta reprezentând astăzi cea mai frecventă tulburare de nutriţie la copii şi adolescenţi în ţările dezvoltate. Dacă în trecutul nu prea îndepărtat excesul ponderal la copil era considerat de majoritatea părinţilor un semn de sănătate, astăzi mitul “copilului dolofan, frumos şi sănătos” este total depăşit. Obezitatea poate apărea la orice vârstă, în orice moment al copilăriei, dar important este că o mare parte a copiilor supraponderali şi obezi devin adulţi obezi, iar obezitatea apărută în copilărie şi menţinută la vârsta adultă este mai greu de tratat decât cea apărută la maturitate, deoarece se produce o creştere a numărului de celule adipoase.

Este binecunoscuta asocierea obezității cu diabetul, hiperuricemia, hipertensiunea, toate acestea ducând la creșterea riscului de apariție a bolii cronice de rinichi.

Diabetul şi hiperglicemia cauzează între 60 şi 70% din bolile cronice de rinichi. In contextul cresterii numarului de pacienti cu diabet zaharat tip 2 si cu obezitate la nivel mondial, diabetul reprezinta principala cauza a bolii cronice de rinichi. Conform estimarilor specialistilor, diabetul determina o crestere de aproximativ 12 ori a riscului de boala cronica de rinichi stadiu 5 (stadiu terminal). Gradul de afectare a funcției renale la persoanele diagnosticate cu diabet crește progresiv în timp, de la 7,3% în momentul diagnosticării diabetului, pană la 17,3% după 5 ani de la diagnostic, ajungând după 10 ani la 24,9% și după 15 ani la 28%.

Rata de supraviețuire la 10 ani pentru pacienții cu diabet este de 87,1% în absența nefropatiei, de 70,8% pentru pacienții cu microalbuminurie, 65,1% pentru cei cu macroalbuminurie și 8,5% pentru cei cu creatinina plasmatică ridicată ( 2mg/dl) sau tratament de substituție a funcției renale.

In concluzie, principalii factori de risc comuni ai apariției și asocierii dintre boala cronică de rinichi, diabet și bolile cardiovasculare sunt: excesul de greutate sau obezitatea, stilul de viață și condițiile socio-economice, vârsta, fondul genetic. Marea majoritate a acestor factori pot fi influențați prin schimbarea modului de viața, schimbarea dietei, eliminarea fumatului, activitate fizică regulată și hidratare corespunzătoare. Acolo unde nu se poate interveni este nevoie de creșterea adresabilității către medic( medicul de familie și ulterior, medicul specialist).

Surse: site-ul SRN și SRDNBM

Dr. RALUCA ZICA – medic specialist nefrologie MEDSTAR 2000 Clinic

 


Urmareste-ne pe Facebook

Urmareste-ne pe Facebook