Articole medicale
EMG-1200x630.png

Electromiografia (EMG) este o procedura care evalueaza sanatatea muschilor si a nervilor periferici care ii controleaza.

Nervii periferici motori transmit semnale electrice catre muschi, iar acestia se contracta. Electromiografia traduce aceste semnale in grafice, sunete sau valori numerice pe care medicul specialist le interpreteaza.

Aceasta procedura foloseste electrozi care transmit sau detecteaza semnalele electrice.

EMG se poate realiza in doua feluri:  cu electrozi de suprafata (mici dispozitive care se lipesc de piele) sau cu electrozi cu ac.

EMG cu ac presupune introducerea unui ac direct in muschi pentru inregistrarea activitatii electrice.

EMG cu electrozi de suprafata presupune lipirea acestor dispozitive pe piele pentru a masura viteza si puterea semnalelor electrice care circula intre doua puncte.

Rezultatul EMG poate arata disfunctii ale nervilor, disfunctii ale muschilor sau probleme cu trasmiterea semnalelor nervoase intre nervi si muschi.

 

Cand este recomandata efectuarea EMG?

Medicul dvs va poate recomanda aceasta procedura daca aveti una din urmatoarele simptome:

– furnicaturi

– amorteli

– slabiciune musculara

– dureri musculare sau crampe

– diverse dureri la nivelul membrelor

 

Electromiografia mai este necesara si in cazul diagnosticarii unor afectiuni precum:

– boli musculare (distrofia musculara, polimiozita)

– boli la nivelul conexiunii dintre nervi si muschi (Miastenia Gravis)

– boli ale nervilor periferici (sindromul de tunel carpian, neuropatii periferice)

– boli care afecteaza neuronii motori din creier sau maduva spinarii (scleroza laterala amiotrofica, poliomielita)

– boli care afecteaza radacinile nervoase (hernia de disc).

 

Care sunt riscurile?

EMG este o procedura cu risc scazut, iar complicațiile apar foarte rar. Există un risc mic de sangerare, infectie si leziuni ale nervilor in zonele in care este introdus un electrod cu ac.

Cand sunt examinati cu un ac muschii de la nivelul peretelui toracic, exista un risc foarte mic de aparitie a pneumotoraxului.

 

Cum ne pregatim pentru EMG?

Medicul neurolog care va realiza aceasta procedura trebuie sa stie daca suferiti de anumite afectiuni sau daca:

–  aveti un stimulator cardiac sau orice alt dispozitiv medical electric

–  luati medicamente care dilueaza sangele

– suferiti de hemofilie (tulburare de coagulare a sangelui care provoaca sangerari prelungite)

 

Cum veti simti procedura?

Medicul neurolog va plasa electrozii pe piele sau va introduce electrozii cu ac in diverse zone, in functie de simptomele pe care le resimtiti. Electrozii vor transmite mici socuri electrice pe care le veti resimti ca un spam muscular sau ca niste intepaturi usoare. Electrodul ac poate cauza disconfort sau durere, care de obicei dispare odata ce acul a fost scos din muschi. Daca sunteti ingrijorat in legatura cu durerea sau disconfortul resimtit, puteti solicita medicului o intrerupere temporara a examinarii.

 

Rezultatul EMG va fi intocmit de medicul neurolog si il veti prezenta medicului care v-a recomandat procedura pentru stabilirea conduitei terapeutice ulterioare.

 

ELECTROMIOGAFIA (EMG) este o procedura care se efectueaza la MEDSTAR 2000 Clinic de catre Dr Daniela Musat, medic specialist neurologie.

Pentru detalii si programari, sunati la numerele 0341 174 600 / 0725 532 551


sanatatea-mentala.jpg

10% din populația angajată și-a luat timp liber pentru tratarea depresiei.

36 de zile lucrătoare sunt pierdute, în medie, pentru un episod depresiv.

50% dintre persoanele care suferă de depresie sunt netratate.

94%  | Simptomele cognitive ale depresiei, cum ar fi dificultățile de concentrare, luarea deciziilor sau amintirea, sunt prezente în 94% din timpul unui episod de depresie, provocând un randament scăzut al muncii.

43% dintre manageri caută politici mai bune. Oamenilor le este greu să dezvăluie faptul că au probleme de sănătate mintală la locul de muncă.

 

WMHD ONE IN FIVE
WMHD WORKPLACE

MEDSTAR General Hospital

Medici Policlinica

 


alzehimer-1200x790.jpg

DEMENTA si PIERDERILE DE MEMORIE – cauze, simptome si tratamente

Dementa

Dementa nu este propriu-zis o boala, ci un sindrom clinic. Acesta se caracterizeaza prin progresia si persistenta tulburarilor cognitive. De cele mai multe ori, aceasta se intampla in conditiile absentei altor tulburari cu un nivel normal de constienta.

Primul domeniu si cel mai afectat de dementa este memoria. Dar dementa se asociaza adeseori cu tulburari de limbaj, cu tulburari de alta natura, de executie, de judecata, de orientare. Toate acestea fac parte dintr-un tablou complex, in functie de etiologia dementei.

Exista demente asa-zis primare, iar cea mai cunoscuta este dementa de tip Alzheimer. Sau exista demente secundare in care exista o alta conditie care duce la dementa, cum este Coreea cronica Huntigton, cum este boala Parkinson care se asociaza cu dementa. Exista si demente neevolutive, dementa posttraumatica si dementa postanoxica dupa un stop cardiorespirator neresuscitat. Acestea ar fi cauzele cele mai frecvente. Cauze mai rare sunt cauze infectioase – neurosifilisul, boala vacii nebune si de exemplu alcoolul, ca o cauza toxica a dementei.

Tratamentul dementelor este variat. In dementa Alzheimer, care este cea mai frecventa dementa, uneori complicata cu boala cerebrovasculara, avem un tratament demential specific acestei boli, dar care atentie, nu este un tratament curativ, nu vindeca boala, incetineste progresia, evolutia naturala a acestei boli.

Ne confruntam cu o subdiagnosticare a dementelor mai ales de tip degenerativ cum este dementa Alzheimer si din cauza imbatranirii populatiei.  In cazul acestui sindrom, varsta are relevanta  pentru ca, potrivit studiilor, unul din 15 pacienti cu varsta peste 65 de ani are risc de a face o forma de dementa. Fie ca este Alzheimer, fie ca este o dementa vasculara, o dementa mixta. Aceasta incidenta a bolii creste astfel incat la peste 85 de ani avem unul din 5 pacienti care pot face o forma de dementa.

Ce trebuie retinut este ca in dementa functionalitatea de zi cu zi a pacientului este clar afectata. Boala evolueaza mult timp pana la diagnosticul clinic. Adica, pana cand familia se sesizeaza ca nu este o uitare benigna a varstnicului, de obicei trece o perioada variabila. Deja cand diagnosticam clinic, aceasta boala este avansata din punct de vedere anatomopatologic.

As sfatui pe toata lumea sa fie mai atenta la astfel de manifestari. Pot ascunde boli variate de la lucruri comune la boli foarte grave.

 

Pierderile de memorie

Pierderile de memorie ar putea fi un termen larg pentru mine ca medic. Avem o tulburare cognitiva usoara, o tulburare care face o tranzitie de la o imbatranire normala la dementa propriu-zisa. Numeroase studii au incercat sa vada daca exista vreo relevanta in acest caz. Concluzia a fost ca pacientii identificati cu tulburare cognitiva usoara au risc mai mare de a dezvolta boala Alzheimer fata de populatia normala.

Cauzele pot fi nenumarate. Inclusiv afectiuni psihiatrice la tineri, tumori, infectii, boli cerebrovasculare. Pe langa bolile neurodegenerative propriu-zise, dementa Alzheimer, boala Parkinson etc.

Parerea mea este ca sfatul unui specialist trebuie cerut cat mai repede. Exista de exemplu accidente vasculare care se manifesta exclusiv prin pierderi de memorie de scurta durata. Sau primul semn al unei afectiuni neurodegenerative cum este boala Alzheimer.

Tulburarile de memorie reprezinta o cauza majora a prezentarii pacientului in cabinetul de neurologie, as putea spune de la varste tinere pana la varste inaintate. Mai frecvent la pacientii varstnici, intr-adevar, insa sunt si pacienti tineri care cer ajutor pentru aceste tulburari de memorie.

Exista o serie de teste care se aplica in aceste cazuri, teste serologice, teste imagistice si nu in ultimul rand testele psihologice care identifica domeniul tulburarii de memorie.

 

Dr ANA-MARIA IONESCU, medic primar neurologie

MEDSTAR General Hospital


prez-var-640x480.jpg

Accidentul vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral reprezintă a treia cauză de deces și principala cauză de invaliditate pe termen lung, România aflându-se printre țările europene cu rata de mortalitate foarte înaltă prin accident vascular. În era imagistică în care ne aflăm, investigația cea mai accesibilă o reprezintă ultasonografia cervico-cerebrală Doppler, intrată în rutina investigațiilor pacientului cu boală cerebrovasculară și o unealtă utilă a medicului neurolog. Accesibilitatea metodei, costurile reduse, reproductibilitatea și non-invazivitatea o fac atractivă pentru evaluarea prognostică și urmărirea terapeutică a paciențillor.

As. Univ. Dr Ana Maria Ionescu, medic primar neurologie

MEDSTAR General Hospital


Urmareste-ne pe Facebook

Urmareste-ne pe Facebook