Articole medicale
trombofilia-in-sarcina-1200x630.png

Trombofilia este definită în termeni generali ca o tulburare biologică asociată cu creşterea tendinţei de TEV (tromboembolism venos). Defectele trombofilice se pot însoţi, de asemenea, de manifestări obstetricale (avorturi spontane repetate, întârziere în creşterea fătului, preeclampsie, sindrom HELLP) sau purpură fulminantă neonatală 1.

Trombofilia este o condiţie patologică relativ recent identificată şi introdusă în cercetarea şi practica medicală; termenul a fost introdus în 1998 ca MeSH (Medical Subject Headings). Cercetările ulterioare au identificat 2 tipuri de trombofilii: ereditare şi câştigate. Primele sunt legate de tulburări produse de factori trombofilici ereditari care fie reduc nivelul inhibitorilor cascadei coagulării, fie cresc nivelul sau funcţia factorilor de coagulare 2.

Principalii factori trombofilici ereditari sunt:

Rezistenţa la proteina C (PC) activată
Factorul V Leiden (FVL)
Mutaţia genei protrombinei (G20210A)
Deficitul de antitrombină
Deficitul de proteină C (PC)
Deficitul de proteină S (PS)
Creşterea F VIII a
Hiperhomocisteinemie

Trombofiliile câştigate apar în boli cu mecanism imun sau în neoplazii. În sindromul antifosfolipidic, prezenţa anticoagulantului lupic sau a anticorpilor anti-cardiolipin se asociază cu predispoziţia la TEV, tromboze arteriale şi complicaţii ale sarcinii. Riscul trombotic este, de asemenea, mare în neoplaziile hematologice şi non-hematologice. Celulele neoplazice produc factori cu activitate procoagulantă, ca de ex. TF (tissue factor) şi cancer procoagulant (CP) 3.

Trombofiliile ereditare ocupă însă un loc special printre factorii de risc tromboembolic. Studiul lor s-a extins de la testele comune sau sofisticate ale cercetării cascadei coagulării, la cercetări de biologie moleculară. Sub aspect practic, amploarea implicării fiecărui factor trombofilic în riscul trombotic şi mijloacele de tromboprofilaxie şi tratament, au constituit direcţiile de cercetare clinică.
Riscul trombotic este influenţat de alţi factori suplimentari.

  • Aproximativ ½ din episoadele tromboembolice la pacienţii cu defecte trombofilice ereditare se produc spontan, fără intervenţia unui alt factor de risc.
  • În alte ½ din cazuri, la defectul trombofilic se asociază circumstanţe clinice care influenţează semnificativ riscul de tromboză, ca de exemplu: vârsta, perioade de imobilizare, intervenţii chirurgicale, boli acute medicale, politraumă, sarcina .

 

În fapt, trombofilia este o stare protrombotică care poate evolua la TEV sau tromboembolism arterial, în condiţiile apariţiei unor factori de risc – tranzitorii sau permanenţi – pentru tromboză.

Persoanele care au un deficit trombotic şi folosesc contraceptive orale sau urmează tratament hormonal de substituţie, au un risc mai mare de TEV. Administrarea de contraceptive la persoane cu FVL heterozigote creşte riscul de TEV de aproximativ 20 ori, iar în cazul mutaţiei protrombinei (20210A) de aproximativ 6-16 ori. Mai mult, riscul  de TEV creşte de 19 ori în timpul primelor 6 luni de administrare şi scade în perioada următoare.
În timpul sarcinii, şi mai ales în perioada post-partum, riscul de TEV este crescut  De exemplu, incidenţa TEV în perioada post-partum a fost foarte înaltă (33%) la femeile cu deficit de AT sau deficit de proteină C sau proteină S.

Câteva situaţii clinice sugerează suplimentar trombofilia:

TEV recurent
Tromboze cu sedii neobişnuite (sinusuri cerebrale,
mezenterică, portă, tromboză la membrele superioare)
Tromboembolism la vârste tinere
Istoric familial de TEV
Pierderi de sarcină – recurente
Preeclampsie, sindrom HELLP

Unele din situaţiile clinice necesită sublinieri:
– recurenţa TEV sugerează un defect trombofilic homozigot sau un tip de trombofilie cu risc trombotic ridicat (deficit de AT, deficit de proteină C sau deficit de proteină S);
vârsta tânără la apariţia primului episod de TEV este înscrisă printre criteriile de trombofilie, dar marea majoritate a pacienţilor au primul episod tromboembolic la vârstă adultă sau chiar sunt vârstnici;
la femei, trombofilia este sugerată de avorturile repetate, retardul în creşterea intrauterină, naşterea prematură, preeclampsia severă sau sindromul HELLP 14;
– existenţa unei manifestări clinice sugerând trombofilia ereditară, necesită obiectivarea defectului prin explorări de laborator, dar şi cercetarea şi identificarea altor factori de risc protrombotici, care pot fi asociaţi defectului trombofilic. În majoritatea cazurilor, trombofilia este o stare protrombotică permanentă (ereditară) şi care prin ea însăşi nu produce tromboze şi manifestări clinice decât atunci când se suprapun şi alţi factori de risc pentru tromboză
Explorarea de laborator de bază pentru identificarea unei stări de trombofilie – ereditară sau câştigată – presupune efectuarea unor multiple teste: hemograma, determinarea aPTT, cercetarea anticoagulantului lupic şi a anticorpilor anticardiolipin, determinarea plasmatică a AT (activitatea cofactorului heparinei), PC (amidolytic assay), PS (free antigen), rezistenţa la proteina C activată (factor V depleted plasma), nivelul homocisteinemiei a jeune.

 

Consensul intervenţional pentru trombofilie şi tromboembolism venos, a precizat situaţiile în care ar trebui efectuat screeningul peentru trombofilie. Următoarele situaţii recomandă screening-ul:
1. Pacienţii cu TEV recurent, indiferent de prezenţa factorilor de risc.
2. Pacienţii cu TEV la sedii neobişnuite, ca tromboza de sinusuri venoase cerebrale, tromboza de vene mezenterice sau hepatice, ocluzia venoasă retiniană sub vârsta de 50 ani.
3. Copiii cu TEV.
4. Pacienţii cu TEV sub vârsta de 50 ani, chiar cu factori predispozanţi tranzitorii.
5. Pacientele cu TEV, la care singurul factor de risc este terapia cu contraceptive orale, terapia estrogenică de substituţie sau sarcina.
6. Rudele de gradul I asimptomatice ale persoanelor cu trombofilie simptomatică dovedită, în special femeile la vârstă tânără.
7. Preeclampsia severă.
8. Istoric de 2 avorturi consecutive sau 3 avorturi nonconsecutive la orice vârstă gestaţională, sau deces fetal după 20
săptămâni.

În mod ideal screening-ul pentru trombofilie ar trebui efectuat şi la pacienţii cu primul episod de TEV idiopatic (“spontan”), dar şi la pacienţii cu tromboflebite superficiale recurente în absenţa cancerului sau a venelor varicoase.
Extensia screening-ului pentru trombofilie are numeroase argumente pro şi contra. Raportul cost – eficienţă, ca şi implicaţiile psihologice ale rezultatelor testării la persoane asimptomatice purtătoare de tară trombofilică, sunt argumente împotriva screeningului extins.
Tratament

La femeia cu sarcină, TEV şi trombofilie tratamentul TEV se face numai cu heparină – preferabil HNF, dalteparină, enoxaparină, tinzaparină  – în doze terapeutice. AVK străbat bariera feto-placentară şi au riscuri majore pentru făt şi mamă. Tratamentul cu HGMM este continuat pe tot timpul sarcinii şi încă 4 – 6 săptămâni post-partum. Un anticoagulant de tip AVK poate înlocui însă heparina în postpartum, şi administrarea acestora nu are contraindicaţii pentru alăptare 17. La femeia cu sarcină şi tratament prelungit cu heparină, este recomandată urmărirea perioadică a numărului de trombocite şi nivelul activităţii anti Xa (0,05 – 0,1 UI).

Pentru femeia cu trombofilie şi sarcină, riscul trombotic este semnificativ, pentru că ambele condiţii cresc riscul de TVP. În plus, riscul depinde de tipul trombofiliei, caracterul heterozigot sau homozigot al defectului şi de prezenţa altor factori de risc adiţionali (cezariană, vârsta mamei, imobilizare în timpul sarcinii). Pentru tromboprofilaxie, gravidele cu factori de trombofilie au fost clasificate (convenţional) în grupe cu risc foarte înalt, înalt şi moderat; profilaxia este astfel recomandată în raport cu gradul de risc.

Riscul:

Foarte înalt
Deficit de AT

HGMM, pe toată durata sarcinii (4000-5000 UI/zi)

HGMM pe toată durata sarcinii (4000-5000 UI x 2/zi)
Înalt
Deficit de PC
Deficit de PS
FVL homozigot
Mutaţia II homozigot
Deficit combinat V şi II    idem    HGMM pe toată durata sarcinii (4000 – 5000 UI/zi)
Moderat
FVL heterozigot
Mutaţia II heterozigot    Supraveghere clinică    HGMM pe toată durata sarcinii sau o parte a sa (4000 – 5000 UI/zi)
 

DR ELENA GHITA, medic specialist hematologie, competenta ultrasonografie generala

MEDSTAR General Hospital

 

 

 

 


statistici-papanicolau-1200x630.jpg

Cancerul de col uterin reprezinta o importanta problema de sănătate publica, reprezentând a doua cauza de mortalitate prin cancere ginecologice la nivel mondial, însă România este pe primul loc în Europa în ceea ce privește mortalitatea prin cancer de col uterin.

În România,  cancerul de col uterin este pe locul doi ca incidenta, fiind precedat de cancerul mamar.

Studiile de specialitate au stabilit ca neoplasm de col uterin precum și leziunile precursoare sunt cauzate de infecția persistenta cu tulpini cu risc oncogen crescut ale virusului Papilloma uman – respectiv tulpinile 16, 18, 31, 45.

Ca și factori de risc ce trebuie citați amintesc: parteneri sexuali multipli, debutul precoce al vieții sexuale, folosirea contraceptivelor orale, fumatul, multiparitatea.

Însă cel mai important factor de risc, care poate fi înlăturat în cel mai simplu mod, este absenta unui screening citologic adecvat.

Screeningul în cazul cancerului de col uterin îl reprezinta testul Babes-Papanicolaou în mediu lichid. Acest test efectuat conform recomandărilor-anual, după începerea vieții sexuale – poate scădea mult incidenta cancerului de col uterin, întrucât identifică eventuale tipuri de leziuni precursoare, care, neinvestigate și tratate corespunzător, se pot transforma în cancer.

Testul trebuie efectuat anual, chiar și în absenta unor eventuale simptome, care din păcate se instalează tardiv, când tumora este uneori deja vizibila și deja în stadii avansate.

Depistat în stadii incipiente, neopasmul de col uterin este curabil, crescând rata de supraviețuire a pacientelor. Însă,  din păcate,  la momentul actual, pacientele se prezintă la medic, în majoritatea cazurilor,  când simptomele sunt deja instalate și boala este de multe ori în stadii inoperabile.

Haideti sa schimbăm aceste statistici  reținând,  dragi doamne și domnișoare,  că testul Babes-Papanicolaou efectuat periodic vă poate salva viața!

 DR ROXANA PENCIU, medic specialist obstetrică ginecologie

 

Despre testarea gratuita Babes Papanicolau la MEDSTAR General Hospital

Prin Programul National de depistare precoce a cancerului de col uterin, cu sprijinul UATMR Bucuresti si DSP Constanta, medicii de familie din judetul CONSTANTA recomanda pacientelor cu varstele cuprinse intre 25 si 64 ani sa urmeze procedura gratuita de screening pentru a depista precoce cancerul de col uterin.

In urma unei programari in cadrul MEDSTAR GENERAL HOSPITAL femeile beneficiaza de prelevarea testului Babes-Papanicolaou ce are ca scop determinarea absentei sau prezentei celulelor anormale recoltate la nivelul colului uterin.

Proba este analizata de catre medicul anatomopatolog,iar rezultatele sunt eliberate, dupa interpretare, pentru a fi centralizate in termen de maxim de 30 de zile.

Medicul de familie primeste direct de la clinica rezultatele testelor Babes Papanicolaou pentru a indruma pacientele spre medicul specialist ginecolog. Concluziile medicului specialist ginecolog stau la baza preventiei sau tratamentului precoce al cancerului de col uterin.

STATISTICI MEDSTAR General Hospital

  • Numar total teste Babes Papanicolaou efectuate oct. 2012 – apr. 2017 : 5723

  • Numar total teste Babes Papanicolaou – rezultat NEGATIV oct. 2012 – apr. 2017 : 4408

  • Numar total teste Babes Papanicolaou – rezultat POZITIV  oct. 2012 – apr. 2017 : 1315

Citeste si…

Pasii necesari pentru efectuarea testului Babes Papanicolau


testare-gratuita-Babes-Papanicolau-1200x630.jpg

Efectuarea testului Babes Papanicolau la timp si in mod corect poate duce la depistarea cancerului de col uterin.

Din nefericire, cancerul de col uterin încă are o incidenţă crescută în ţara noastră. Deşi există mijloacele pentru depistarea din timp a neoplaziei, multe femei încă ajung tarziu la medic. De aceea, la nivel naţional, a fost demarat un Program de depistare activă precoce a cancerului de col uterin. Aceste prevede ca toate femeile cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani pot efectua, GRATUIT, testul Babeş Papanicolau, principalul mijloc de screening prin care poate fi depistată neoplazia.

„Este indicat ca recoltarea frotiului (picatura de sange) pentru testul Babes Papanicolau să se efectueze după a opta zi a ciclului menstrual. Ideal ar fi între zilele a 12-a şi a 14-a ale ciclului menstrual – acesta reprezentând distanţa dintre două menstre, de 28 de zile. De asemenea, pacientele trebuie să ştie că înainte de recoltare cu 48 de ore nu trebuie să se spele intravaginal şi nici să nu aibă contact sexual. Insa, inainte de parcurge pasii pentru acest test, este foarte important ca pacienta sa efectueze un consult ginecologic”, afirma Dr Lucian Serbanescu, medic specialist obstetrica ginecologie in cadrul MEDSTAR General Hospital.

„Este indicat ca testul Babes Papanicolau să nu se preleveze fără un consult ginecologic prealabil. Căci, la respectivul consult, pot fi depistate boli asociate sau o infecţie vaginală, situaţii în care este foarte bine să fie tratate afecţiunile mai întâi, iar abia apoi recoltat frotiul. În caz contrar, există riscul să apară rezultate modificate, nefavorabile, care să le alarmeze pe paciente cu privire la existenţa unei stări de premalignitate, dar de fapt să fie o inflamaţie dată de o infecţie”.

În cazul pacientelor aflate la menopauză, testarea Babes Papanicolau poate fi efectuată după urmarea unei terapii hormonale de substituţie. Fara aceasta terparie, mucoasa vaginala poate fi atrofiata din cauza lipsei de estrogen, iar rezultatele testului pot fi modificate si interpretate gresit.

Despre cancerul de col uterin

Cancerul de col uterin apare mai frecvent la pacientele care au activitate sexuală cu parteneri multipli şi la cele care şi-au început viaţa sexuală precoce, înainte de vârsta de 18 ani. Multe dintre paciente nu prezintă o simptomatologie de debut: sângerări la contact sexual, la efectuarea toaletei vaginale sau între menstre. Iar cele care au aceste simptome aleg să le ignore, ajungând la medic când boala este deja avansată. Ca şi în cazul altor neoplazii, nici prezenţa cancerului de col uterin nu este semnalată prin dureri!

Recomandarea medicilor este ca testul Babes Papanicolau să fie efectuat anual.  Această testare poate fi realizată GRATUIT la MEDSTAR General Hospital, in cadrul Programului National de Depistare Activa Precoce a Cancerului de Col Uterin. Fiecare persoana care acceaseaza acest Program are dreptul sa il efectueze gratuit o data la 5 ani.

INCEPAND CU LUNA OCTOMBRIE 2017, FEMEILE CARE AU ACCESAT PROGRAMUL IN ANUL 2012 POT BENEFICIA DIN NOU DE GRATUITATEA TESTARII!!!

AICI DETALIILE Programului National de Depistare Activa Precoce a Cancerului de Col Uterin


cancer-col-uterin-1200x800.jpg

Cancerul de col uterin poate fi depistat in cadrul Programului National din care MEDSTAR General Hospital face parte. Acesta poate fi accesat de femeile cu varste cuprinse intre 25 si 65 de ani, prin intermediul cabinetelor medicale de asistenta primara.

INFORMATII AICI DESPRE TESTUL BABES PAPANICOLAU

Jumatate dintre femeile diagnosticate cu cancer de col uterin au varste cuprinse intre 35 si 55 de ani. Asimptomatic, cancerul de col uterin este greu de depistat in stadiu incipient. Daca stadiul de cancer este unul mai avansat, raspandit in ganglionii limfatici, dar neextins in alte locuri, rata de supravietuire este de 92%. De aceea, diagnosticul precoce este cel mai important atu al unei persoane care sufera de cancer, spun specialistii. Diagnosticarea precoce se poate face prin teste regulate Papanicolau si prin acordarea atentiei la semne si simptome. Factorul de risc cel mai important pentru cancerul de col uterin este infectia cu HPV.

Unele forme de comportament sexual cresc riscul unei femei de a avea infectia HPV – relatii sexuale la o varsta frageda, prezenta a numerosi parteneri sexuali.

Poti fi purtator de HPV timp de multi ani fara niciun simptom sau condiloame, adica negi in zona perianala. Din acest motiv, partenerul sexual, fara a fi constient, poate transmite cu usurinta virusul HPV. Studii au aratat ca folosirea prezervativului nu este foarte eficienta in prevenirea transmiterii HPV. Motivul este ca prezervativul nu acopera toate zonele genitale in care este localizat virusul.

Cancerul de col uterin apare mai frecvent la femeile active sexual în vârstă de peste 30 de ani. Aproape toate cancerele de col uterin sunt cauzate de virusul papilomma uman (HPV). Acest virus se transmite pe cale sexuală.Virusul este un virus comun, astfel că majoritatea oamenilor se infectează la un moment dat pe parcursul vieţii. De cele mai multe ori infecţia nu produce simptome şi se vindecă de la sine. În anumite cazuri infecţia nu dispare şi poate produce modificări la nivelul colului uterin care în timp se transformă în cancer.

Pe langa infectia cu HPV exista si alti factori de risc pentru cancerul de col uterin:

  • fumatul;
  • nasterile multiple – peste trei copii nascuti;
  • anumite boli care scad imunitatea – cum ar fi HIV, tratamentul cu chimioterapie.

Potrivit statisticilor de specialitate, in fiecare zi noua romance sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, de 16 ori mai multe decat media europeana.

Pentru a preveni acest lucru, specialiştii recomanda femeilor sa se prezinte la medicul ginecolog cel puţin o data pe an, pentru a face un control de rutina si pentru a face un Test Pappanicolau. Odata depistată, boala poate fi tratata si cu un tratament personalizat. Potrivit medicilor, noua abordare medicala, respectiv tratamentul personalizat, creste speranta de viata cu 25-40%, in functie de tipul tumorii si instrumentul terapeutic.

Tratamentul personalizat se bazeaza pe ultimele descoperiri in genetica si biologie moleculara, folosind medicamentele cat mai eficient posibil si fiind mai eficient, mai putin toxic si mai accesibil. Acest tip de terapie, combinata cu o abordare multidisciplinara, poate conduce la furnizarea tratamentului medical cel mai potrivit si mai modern pentru fiecare pacient in parte, in functie de starea sa de sanatate, localizarea tumorii, tipul si stadiul bolii.

Examenul de screening tip Papanicolau poate identifica leziunile cu potential canceros. Tratamentul bazat pe rezultatele acestui test poate preveni aparitia cancerului. In tarile dezvoltate, folosirea larga a programelor de detectare timpurie a cancerelor de col uterin (numit si screening) a redus incidenta cancerului invaziv de col uterin cu 50% sau mai mult. In Romania, conform datelor furnizate de Organizatia Mondiala a Sanatatii, cancerul de col uterin se afla pe primul loc ca si prevalenta intre cancerele la femei, si este a doua cauza de moarte intre cancerele la femei.

cancerul de col uterin

Citeste si…

Pasii necesari pentru efectuarea testului Babes Papanicolau

“Sa schimbam statisticile privind incidenta cancerului de col uterin!”

 


Urmareste-ne pe Facebook

Urmareste-ne pe Facebook