Articole medicale
wntd-2018-poster-630.jpg

Fumatul si bolile cardiovasculare. În fiecare an, pe 31 mai, Organizația Mondială a Sănătății marchează Ziua Mondială fără Tutun.

În anul 2018, tema acestei zile a fost Tutunul si bolile cardiovasculare.

 

Fumatul reprezinta un importanta factor de risc pentru morbiditate si mortalitate prin boala ischemica cardiaca, accident vascular cerebral si boli vasculare periferice.

Fumatul contribuie notabil la cele mai multe dintre principalele cauze de deces pe plan mondial; jumatate dintre fumatori vor muri de o boala legata de consumul de tutun.

fumatul

fumatul

 

fumatul

Informatii furnizate de Directia de Sanatate Publica Judeteana Constanta


dermatita-atopica-1200x630.png

Dermatita atopică este o afecțiune inflamatorie cutanată cronică, ce se asociază frecvent cu boli alergice respiratorii (rinita alergica si astmul).  Este cea mai frecventă boală cronică a copilăriei, atingând o incidență de 10-20% la copii și 1-3% la adulți.

Dermatita atopica este produsul interacțiunilor complexe dintre genele susceptibile, condițiile de mediu, defectele funcției de barieră a tegumentului și răspunsurile imunologice locale și generale.

La pacienții cu dermatită atopică  tegumentul aparent sănătos nu este normal. Este caracterizat de xeroză (uscăciune) și un răspuns exagerat la factori iritanți.

Principalele simptomele sunt reprezentate de prurit (mâncărime) și eczemă (zone de tegument roșii, uneori cu vezicule deasupra).

Diagnosticul este în principal clinic, dar pentru depistarea unor factori declanșatori sau agravanți, pot fi necesare teste cutanate sau de sânge.

Medicul specialist vă va recomanda tratamentul adecvat (cu administrare locală, la nivelul pielii, sau pe cale orală), în funcție de severitatea și faza de evoluție a bolii. Baza tratamentului în orice tip de dermatită atopică este emolientul. El trebuie ales în funcție de gradul de uscăciune a tegumentului, anotimp, particularitățile pacientului, cât și de preferințele  acestuia.

Dr ALI SELDA, medic specialist alergologie

MEDSTAR General Hospital


cancerul-colorectal-1200x630.png

CANCERUL COLORECTAL evident, dupa nume, este o afectiune maligna, apare ca atare în toate tratatele de patologie chirurgicala, si însusi numele de cancer spune tot. Este pentru toata lumea arhicunoscut ca apare ca o tumora, o carne crescuta în interiorul colonului, colonului ascendent, colonului descendent, colonului transvers, lucruri care pot fi diagnosticate în toate spitalele, în toate laboratoarele de imagistica, si pentru ca ne aflam într-un spital privat, si noi putem diagnostica aceasta patologie.

O predispozitie si factori de risc pentru cancerul colorectal putem spune si poate fi luata în considerare, tinând cont de predispozitia genetica, care exista, si sunt anumite gene si teste genetice care se fac, care arata o predispozitie, si aceasta predispozitie se vede si din patologia familiala a pacientilor care o au si care se obtine în urma anamnezei care se face pentru orice patologie de acest gen si pentru toti pacientii, desigur.

Investigatiile sunt multiple iar în ziua de astazi ele sunt specifice si sensibile si detecteaza cu precizie acest tip de afectiune. Vorbim, în special, de câstigul care este obtinut prin endoscopia digestiva inferioara, colonoscopie cunoscuta sub un alt nume, care poate fi efectuata, de asemenea, în toate spitalele si în ambulatoriile de specialitate care sunt dotate cu acest tip de aparatura. Colonoscopia este o investigatie care necesita o aparatura de specialitate, medici de specialitate cu o pregatire speciala, si arata exact tumora si cum este aceasta tumora în interiorul colonului. Tumora care, evident, trebuie sa fie cunoscuta, tipul histologic, si în cursul interventiei, cea mai importanta manevra este cea de biopsie. Se extrage un mic fragment din tesutul tumoral din tumora respectiva, se trimite la analiza, se obtine un buletin histopatologic, care arata exact tipul de tesut tumoral si în aceasta situatie stim exact cu ce avem de-a face, urmând sa se stabileasca tratamentul corect pentru acest pacient.

Pacientii care sunt detectati cu aceasta patologie si anume tumorile de colon, au o simptomatologie care poate fi înteleasa si detectata si se transmite un semnal de alarma pacientului ca sa se adreseze medicului pentru a se prezenta mai repede si sa beneficieze de investigatiile corecte pentru un diagnostic corect si în final pentru un tratament corect.

Printre primele simptomatologii, pot sa apara sângerari în timpul scaunelor, în urma lor o usoara anemie, verificata la acest nivel scazut al hemoglobinei, deci anemia care se instaleaza cu aceste sângerari mici, scaune negre, cu aspect închis, de culoare închisa. Sunt primele semnale care trebuie sa-l trimita pe pacient la medic si sa continue investigatiile.

Un alt simptom este constipatia, care apare destul de des si în unele situatii alterneaza cu diareea. Deci aceste lucruri trebuie sa transmita un semnal de alarma pacientului pentru a se investiga si a se lamuri cu privire la simptomalogia pe care o prezinta. Rareori apar durerile, dar nu pot fi eliminate complet la toti pacientii. Sunt pacienti care prezinta si acest simptom, durerea. Dar nu este un simptom caracteristic pentru tumorile de colon. Evident ca, în faza mai avansata, poate sa apara cu siguranta durerea si alte simptome. Dar vorbim despre cazuri complicate, de situatii depasite în care probabil investigatiile sunt cele care certifica diagnosticul si ulterior tratamentul. Vorbim de o patologie chirurgicala, patologia tumorala a colonului, si aici as face o extensie, patologia tumorala a colonului si rectului. Ele beneficiaza cam de acelasi tip de investigasii, aceleasi mari directii de investigatii, si tratament chirurgical, de asemenea.

Vorbim aici de tratamentul chirurgical ca principal timp al rezolvarii al acestei patologii. Evident, pentru o patologie tumorala, chirurgia nu are altceva de facut decât sa scoata acel tesut afectat, acea tumora de acolo si în mare, tipul de interventie se numeste colectomie. Deci se scoate o parte din colon. Ca acel colon este jumatatea dreapta si se numeste hemicolectomie dreapta, ca este colectomie pe colonul transvers se cheama colectomie segmentara, sau este pe colonul descendent, colonul stâng, hemicolectomie stânga, sau diverse portiuni din colon, colectomii segmentare, sau spre colonul sigmoid, sigmoidectomii, sau colectomii segmentare la acest nivel. Daca tumora este spre rect, se numesc rectosigmoidectomii si se scoate o parte din colon cu tot acel tesut afectat.

Aceasta interventie chirurgicala se realizeaza pe cale deschisa sau, mai recent, pe cale laparoscopica. În clinica noastra, noi putem realiza si pe cale deschisa, si pe cale laparoscopica. Dispunem de toata tehnica necesara pentru a o realiza laparoscopic. Tehnica deschisa înseamna sa avem o incizie la nivelul abdomenului, o incizie care pleaca de la xifoid la nivelul ombilicului si chiar mai jos de ombilic. Si este o operatie deschisa, se deschide întregul abdomen se identifica zona care este afectata, care este deja cunoscuta în urma investigatiilor pe care le-a facut pacientul si se scoate acea portiune de colon.

Evident, în tehnica laparoscopica, dispozitivele pe care le avem ne ajuta foarte mult sa avem o operatie cât mai estetica si cât mai putin agresiva pentru pacient, desi tipul de anestezie este acelasi. Este o anestezie, este o intubatie traheala, pacientul operat este adormit în timpul interventiei chirurgicale. Operatia laparoscopica se realizeaza cu niste dispozitive, niste instrumente, niste tije, niste pense lungi de 30-40 cm care sunt introduse prin niste trocarede 5 mm, de 10 mm, la nivelul abdomenului plasate diferit, în functie de localizarea tumorii si operatia… practic noi mânuim instrumentele în afara organismului iar ele îsi fac treaba
în interiorul organismului, în interiorul cavitatii peritoneale.

Recuperarea dupa interventie, evident, depindede tipul interventiei pe care am ales-o. Interventiile pe cale deschisa necesita un timp de recuperare mai îndelungat. Sunt pacienti care, în urma unei interventii chirurgicale de acest tip, ramân cu un anus contra naturii, cum se spune, o colostoma definitiva. Evident, în aceasta situatie, pacientii ar trebui sa beneficieze, si beneficiaza de o consiliere psihologica. El trebuie sa stie cum sa se îngrijeasca cu un asemenea tip de afectiune. Sunt societati, exista congrese pe aceasta problema si anume îngrijirea colostomei. În situatia fericita în care nu se ajunge la acest tip de problema, cu aceasta colostoma sa stea toata viata, se poate reface tractul digestiv, se realizeaza acea anastomoza între capetele care au ramas, viabile în urma acelei colectomii segmentare si extragerea tesutului afectat. Pacientul are o viata cvasinormala, practic nu are niciun fel de afectiune si crede ca lucrurile sunt, si trebuie sa creada, ca lucrurile merg spre bine si trebuie sa fie bine pentru pacient.

În aceasta situatie, recuperarea pacientului este de câteva zile spre o saptamâna si în urma operatiei deschise, într-o saptamâna pacientul este acasa. Operatia laparoscopica scurteaza aceasta perioada de refacere postoperatorie, la câteva zile, una-doua zile si recuperarea este mult mai rapida, si insertia lui sociala este mult mai facila. Pentru toti pacientii, în special cei care au aceasta restabilire de tranzit evident ca trebuie sa urmeze o dieta, dieta care trebuie sa ajute acea stomoza sa se refaca si sa fie cât mai sigura pentru a nu avea complicatii postoperatorii.

S L Dr Ovidiu Daniel Costea, medic primar chirurgie generala

MEDSTAR General Hospital


hipotiroidismul-in-sarcina-1200x630.png

Hipotiroidismul in sarcina

In timpul sarcinii au loc modificari importante in structura si functia tiroidiana, fapt ce pune in evidenta anumite defecte subclinice ale acesteia sau agraveaza patologia deja existenta.

Astfel, in tarile in care nu avem deficit de iod, volumul tiroidian creste cu 10% in sarcina, in schimb in tarile cu deficit de iod, cresterea volumului tiroidian este de 20-40% si de asemenea, secretia hormonilor tiroidieni creste cu 50%.

Pentru a pune in evidenta afectarea tiroidiana in sarcina, pre si post partum, s-a ajuns la conses ca testarea folosita sa fie TSH, dar tinand seama de limitele de referinta specifice fiecarui semestru de sarcina.

Dozajul TSH se face imediat ce pacienta afla ca este gravida si apoi, daca se initiaza tratament, la fiecare 4 saptamani, iar postpartum se va efectua la 6 saptamani.

S-a stabilit ca FT4 nu poate fi folosit in timpul sarcini, decat cel mult  in ultimul semestru.

De asemenea este recomandat ca pacientelor ce prezinta valori ale TSH >2,5mu/l in timpul sarcinii sa se dozeze si anticorpii antitiroidieni, daca pacienta nu este cunoscuta anterior sarcinii cu o afectiune tiroidiana. Pacienta va fi tratata daca anticorpii sunt pozitivi. Trebuie dozati anticorpi dupa saptamana 16 de gestatie intrucat nivelul acestora poate fi fals scazut in primul trimestru de sarcina.

Intervalul de referinta pentru TSH inainte de sarcina la pacientele cu anticorpi prezenti este de 1,5-2,5mu/l, iar post partum, in primele 2 trimestre de sarcina 2-3mu/l.

Chiar si asa dozajul  TSH  nu face parte din testerea prenatala standard. Acestea sunt categoriile care ar trebui sa beneficieze de dozaj TSH:

  1. Paciente cu istoric de hipo/hipertiroidism sau semne si simptome specifice afectiunilor tiroidiene.
  2. Prezenta gusii sau anticorpi antitiroidieni pozitivi.
  3. Istoric de iradiere in zona gatului si toracelui sau de chirurgie tiroidiana.
  4. Varsta peste 30 ani.
  5. Diabet zaharat tip 1 sau alta afectiune autoimuna.
  6. Istoric de avorturi spontane sau infertilitate
  7. Multiparitate (>=2)
  8. Istoric familial de afectiuni tiroidiene autoimune sau alte afectiuni tiroidiene.
  9. Obezitate morbida BMI>40kg/m2
  10. Consum de medicamente precum amiodarona sau litium sau substanta de contrast iodata, folosita recent.
  11. Persoanele care traiesc intr-o zona cunoscuta cu deficit de iod.

 

In zonele cu deficit de iod este recomandata suplimentarea dietei cu Iod cu trei luni anterior conceptiei si pe parcursul sarcinii.

Tratamentul recomandat in sarcina pentru hipotiroidism este cu  Levotiroxina (FT4).

Expertii nu recomanda tratament cu Seleniu pentru pacientele cu tiroidita autoimuna, eutiroidiene care raman gravide.

In concluzie, la pacientele cu risc crescut se testeza TSH si anticorpi (daca TSH>2,5MU/L) imediat ce pacienta afla ca este gravida. Daca TSH este peste 10 se initiaza tratamentul cu Tiroxina indiferent de tipul anticorpilor.

Riscurile pentru copil, daca mama nu trateza hipotiroidismul, depasesc cu mult reactiile adverse ale tratamentului cu tiroxina. Acestea pot fi :

  • Risc de nastere prematura
  • Greutate mica la nastere
  • Detresa respiratorie a nou-nascutului
  • Deficit mental si motor permanent
  • Diverse grade de retard mintal.

Pentru prevenirea acestor riscuri si din cauza faptului ca mare parte din populatia tarii sufera de deficit de iod, testarea TSH ar trebui facuta tuturor tinerelor aflate  la varsta fertila, sau macar in primul trimestru de sarcina.

DR AMALIA COSTEA, medic specialist endocrinologie

MEDSTAR 2000 Clinic


pneumonia.png

Bronsita sau pneumonie?

Cand se instaleaza raceala sau gripa, deja stii la ce sa te astepti. Ai o senzatie de zgarietura in gat, te simti slabit si te trezesti in pat, inconjurat de multe servetele.

Dar cand vine vorba de bronsita si pneumonie, este mai greu sa stii ce se intampla.

Bronsita este atunci cand tuburile bronsice, care transporta aerul in plamani, se infecteaza si se umfla. Afectiunea poate fi acuta sau cronica.

Bronsita acuta dureaza cateva saptamani si, de obicei, dispare de la sine.

Bronsita cronica este mai grava iar fumatul poate favoriza aparitia.

Pneumonia este o alta infectie la plamani, dar nu se manifesta la nivelul tuburilor bronsice, precum la bronsita, ci la nivelul alveolelor, mici saculeti de aer din plamani. De obicei, nu este o afectiune grava, insa in cazul persoanelor peste 65 de ani sau a celor cu sisteme imunitare slabe, poate deveni serioasa.

Simptomele bronsitei acute

Probleme cu respiratia, cum ar fi:
Congestie in piept
Tuse productiva
Dificultati de respiratie
Respiratie cu suieraturi

De asemenea, puteti prezenta unele dintre simptomele racelii sau gripei, cum ar fi:

Dureri de corp
Frisoane
Febra scazuta
Nas infundat
Durere de gat

Simptomele pneumoniei

Tuse (puteti produce mucus galben, verde sau chiar sangeros)
Febra
Dificultati in respiratie (pentru unii, acest lucru se intampla numai atunci cand urca scarile, de ex.)

De asemenea, puteti avea:

Dureri toracice (s-ar putea sa resimtiti o durere ascutita care este mai grava atunci cand tusiti sau respirati profund)
Confuzie (mai frecventa la adulti cu varsta peste 65 de ani)
Sentiment de slabire
Durere de cap
Transpiratii grele si piele umeda

Iata cateva lucruri pe care le puteti face pentru a va usura simptomele:

Beti multa apa.
Cat mai multa odihna
Utilizati un umidificator sau incercati o inhalatie de aburi pentru a reduce cantitatea de mucus; un dus fierbinte poate fi benefic.

 

MEDSTAR General Hospital

Specialitati medicale


Urmareste-ne pe Facebook

Urmareste-ne pe Facebook