Articole medicale
durerile-articulare-1200x630.png

Durerile articulare ȋn anotimpul rece

Pe măsură ce vremea rece ȋşi face simţită prezenţa, creşte numărul pacienţilor cu boli reumatice (degenerative sau inflamatorii) care se prezintă la medicul reumatolog din cauza amplificării simptomelor articulare.

Multă vreme s-a considerat că presiunea atmosferică scăzută ar genera dureri articulare deoarece ar permite ţesuturilor să se inflameze. Există studii care arată că durerea se accentuează cu fiecare 10°C mai puţin, dar ȋn special când este asociată cu presiune atmosferică scăzută. O altă cauză ar fi efectul pe care ȋl are frigul asupra muşchilor, o sensibilitate care este supărătoare chiar şi la persoanele sănătoase.

Ştiinţa nu ȋntelege ȋncă de ce unii oameni pot suferi mai multă durere atunci când se schimbă vremea, dar medicii ar trebui să-şi ajute pacienţii să-şi adapteze stilul de viaţă şi medicaţia ȋn funcţie de necesităţile lor individuale pe tot parcursul anului.

Iată câteva recomandări:

 

Folosiţi ȋmbrăcăminte adecvată, de preferat “ȋn straturi”

Folosirea mănuşilor este recomandată ȋn special la pacienţii cu fenomen Raynauld la care din cauza frigului pot apărea necroze la nivelul degetelor

Se recomandă plimbările ȋn aer liber pentru a absorbi vitamina D al cărei deficit se corelează cu manifestări clinice severe ale artritei reumatoide şi a altor boli reumatice. Nivelul seric scăzut al vitaminei D se asociază de asemenea cu sensibilitate la durere şi cu creşterea riscului de osteoporoză.

Deplasările pe gheaţă trebuie să se efectueze cu mare atenţie pentru a se evita căderile. În urma alunecărilor, femeile aflate la menopauză au risc mare să dezvolte o fractură osteoporotică fie la nivelul capului femural, fie la nivelul extremităţii distale a radiusului şi ulnei (fractura Collens).

Kinetoterapia ȋn interior şi hidrokinetoterapia sunt recomandate doar după un consult la medicul de specialitate. Se va ȋncepe cu exercţii uşoare, ulterior se sporeşte timpul şi intensitatea antrenamentului ȋn funcţie de modul ȋn care corpul răspunde.

Aplicarea căldurii asupra articulaţiilor trebuie făcută cu precauţie şi sub ȋndrumarea unui medic.

Masajul cu ulei de camfor ameliorează artrita şi durerile articulare.

În sezonul rece, din cauza sedentarismului şi a regimului alimentar, greutatea corporală are tendinţa de a creşte. Pe de altă parte se ştie că obezitatea este un factor de risc pentru apariţia şi agravarea gonartrozei, spondilozei lombare şi nu numai. Acestea sunt motive ȋn plus pentru menţinerea greutăţii corporale optime.

În acest anotimp dieta ar trebui să cuprindă alimente uleioase, dulci, sărate, acre şi hrănitoare. Următoarele alimente ar trebui să facă parte din regimul alimentar din timpul iernii: laptele şi produsele lactate (smântănă, unt, miere cu lapte rece), ulei, leguminoase (mai puţin pacienţii cu hiperuricemie), cereale (porumb, orez), legume (vinete, conopida, varza, cartofi dulci, morcovi, spanac, ghimbir uscat), fructe uscate, fructe de sezon (mere, portocale).

MEDSTAR General Hospital si MEDSTAR 2000 Clinic va ofera consultatii pentru afectiunile reumatologice, cu ajutorul dr DANIELA DUSA, medic specialist reumatologie.


osteoporoza-1.png

Ce este osteoporoza?

La nivel mondial, una din trei femei si unul din cinci barbati peste 50 de ani vor suferi o fractura osteoporotica. Aceasta boala face ca oasele sa devina mai fragile, astfel ca se ajunge foarte usor la fracturi, chiar si ca urmare unor caderi minore, a unui stranut sau a unei miscari bruste. Fracturile cauzate de osteoporoza pot reprezemta o amenintare pentru viata si sunt cauza unor dureri intense si a unei invaliditati de lunga durata.

 

Preventia

Poate fi prevenita osteoporoza si fracturile? Da, daca se iau masuri preventive! Consulati un medic reumatolog din timp pentru a afla cum va puteti intari oasele si cum puteti evita fracturile osteoporotice.

osteoporoza

 

Diferente la accesul la tratament

Fracturile cauzate de osteoporoza au un impact devastator asupra a milioane de oameni din intreaga lume si duc la costuri socio-economice enorme pentru societate si sistemele de sanatate. Cu toate acestea, in ciuda progreselor medicale eficiente pentru reducerea fracturilor, putini dintrei cei afectati beneficiaza de tratament. In 2010, doar in Europa, aproximativ 12,3 milioane de persoane considerate a fi expuse unui risc crescut de fracturi osteoporotice au fost lasate netratate.

 

Cei cinci pasi pentru oase sanatoase si un viitor fara fracturi

sport
vitamina
fumat
risc
asistenta
  1. Faceti exercitii in mod regulat. Exercitiile pentru mentinerea greutatii si fortifierea muschilor sunt cele mai bune.
  1. Asigurati o dieta bogata in substante nutritive pentru oase. Calciul, vitamina D si proteinele sunt cele mai importante pentru sanatatea osoasa. Expunerea la soare va poate ajuta sa obtineti suficienta vitamina D.
  1. Evitati obiceiurile negative ale stilului de viata. Mentineti o greutate corporala sanatoasa, evitati fumatul si consumul excesiv de alcool.
  1. Aflati daca prezentati factori de risc si sa le aduceti in atentiei medicului dumneavoastra, mai ales daca anterior ati avut o fractura sau ati avut anumite boli si medicamente care afecteaza sanatatea oaselor.
  2. Nu ezitati sa va testati si sa aplicati tratamente. Daca aveti un risc ridicat, probabil ca veti avea nevoie de medicamente pentru a asigura o protecție optima impotriva fracturilor.

 

Prezentati factori de risc? Programati-va o consultatie la medicul reumatolog!

Dr DANIELA DUSA, medic specialist reumatologie

MEDSTAR 2000 Clinic | MEDSTAR General Hospital

www.worldosteoporosisday.org


congres-facebook-1200x630.png

În perioada 4-7 octombrie 2017, Societatea Română de Reumatologie a organizat la Centrul de Conferinţe al Palatului Patriarhiei din Bucureşti a XXIV-a ediţie a Congresului Naţional de Reumatologie.

Ca ȋn fiecare an a fost organizat şi un curs precongres, anul acesta tema aleasă fiind “Medicamentele antireumatice: de la mecanisme patogenice la eficacitate şi siguranţă clinică”.

Cursanţii au avut ocazia să-şi reamintească informaţii legate de medicamentele modificatoare de boală convenţionale şi biologice, dar şi să-şi ȋnsuşească informaţii noi legate de noile terapii biologice care au drept ţintă interleukinele proinflamatorii. Ultima parte a cursului s-a referit la modalităţile de monitorizare a pacienţilor aflaţi ȋn terapie biologică, ȋn special la cei aflaţi ȋn perioada fertilă, atât femei, cât şi bărbaţi.

a declarat Dr DANIELA DUSA, medic specialist reumatologie in cadrul MEDSTAR General Hospital.

În tematica congresului s-au regăsit noutăţi ȋn domeniul reumatologiei, fiind prezentate noi abordări terapeutice pentru tratamentul durerii din bolile musculoscheletale, pentru gută, dar şi pentru reumatismele inflamatorii (artrită reumatoidă, spondilartrite).

Nici partea de diagnostic nu a fost scăpată din vedere, participanţii având ocazia să afle date noi despre autoanticorpii ȋn bolile reumatismale inflamatorii, despre factorii de risc şi de protecţie ȋn bolile inflamatorii mediate imun şi despre ce este nou ȋn spondilartrite şi artrita precoce.

Una din sesiunile care a stârnit un mare interes a fost cea referitoare la manoperele intervenţionale ȋn patologia articulară, ȋn care au fost prezentate procedurile invazive percutane ghidate ecografic (metode de aspirare a colecţiilor, de injectare de medicamente ȋn cavităti articulare, ȋn teci sinoviale, ȋn ţesuturi paraarticulare).

A existat şi o zona de e-postere ȋn care medicii rezidenţi de reumatologie au avut ocazia să prezinte cazuri clinice deosebite pe care l-au ȋntâlnit ȋn clinicile ȋn care ȋşi desfăşoară activitatea.

Congresul a oferit ocazia medicilor reumatologi să afle ultimele noutăţi ştiinţifice, soluţii ale rezolvării unor cazuri dificile, precum şi răspunsuri la unele ȋntrebări privind activitatea lor curentă.

a concluzionat Dr DANIELA DUSA.

congres 1
congres 2
congres 3
congres 4
congresul de reumatologie 1
congresul de reumatologie

polimialgia-reumatica-1200x630.png

Vasculitele reprezintă un grup heterogen de afecţiuni caracterizate prin inflamaţia peretelui vascular, asociată cu alterarea circulaţiei ȋn teritoriul afectat şi care se manifestă prin semne clinice şi simptome variate. Polimialgia reumatică (PM) face parte, alături de arterita giganto-celulară, din grupul vasculitelor sistemice de artere mari şi mijlocii. În cazul PM sunt afectate arterele mari şi mijlocii care irigă musculatura membrelor superioare şi inferioare şi musculatura cefei.

PM este considerată cea mai frecventă afecţiune reumatologică inflamatorie a vârstnicilor, boala având o afinitate pentru pacienţii de peste 50 de ani (vârsta medie de debut fiind de 70 de ani), ȋn special din rasa albă şi de sex feminin (75%).

Tabloul clinic al PM debutează cel mai adesea insidious cu simptome nespecifice (subfebrilitate, astenie fizică, anorexie, alterarea stării generale, scădere ponderală) care pot dura săptămâni sau chiar luni. Ulterior apar simptome care reflectă inflamaţia şi ischemia regiunii afectate.

Durerile articulare (atralgii) şi musculare (mialgii) apar la nivelul cefei şi la nivelul centurilor scapulară (umeri şi regiunea proximală a braţelor) şi pelvină (şolduri şi regiunea proximală a coapselor), cel mai frecvent bilateral, simetric. Durerea apare şi noaptea, durează peste 1 lună, este ȋnsoţită de redoare matinală peste 30-60 de minute. De obicei nu răspunde la tratamentul cu antialgice şi antiinflamatorii.

Pacientului ȋi este dificil să ridice braţele mai sus de nivelul umerilor, să-şi schimbe poziţia ȋn pat sau să se ridice din pat sau de pe scaun. Forţa musculară este păstrată, dar ȋn timp poate să apară atrofia musculară.

Analizele de sânge relevă un sindrom biologic de inflamaţie deosebit de intens (VSH-ul poate depăşi valorile de 100mm/h), o anemie uşoară de tip inflamator, dar cu enzime musculare (TGO, CK) normale. Şi electromiograma este normală.

Deoarece simptomatologia şi modificările paraclinice nu sunt specifice, diagnosticul de PM este unul de excludere. Pentru a pune un diagnostic cert de PM trebuie avute ȋn vedere afecţiuni infecţioase (de pildă, endocardita bacteriană, osteomielita cronică, sindroamele virale şi tuberculoza), neoplazice, endocrine sau metabolice (afecţiunile tiroidei, paratiroidelor şi osteomalacia) şi alte boli inflamatorii cronice (poliartrita reumatoidă, spondilartropatiile nediferenţiate cu debut tardiv, lupusul eritematos sistemic, vasculitele sistemice şi miopatiile inflamatorii).

Răspunsul rapid, prompt la o doză moderată de prednison – 10-20 mg zilnic, în doză unică, dimineaţa, poate contribui la confirmarea diagnosticului. Simptomatologia poate diminua, până la dispariţie, iar probele de laborator se normalizează după primele zile de tratament. De altfel, tratamentul cu glucocorticostroizi este singurul care şi-a dovedit eficienţa. Important este ca dozele să se reducă treptat şi durata tratamentului să fie de 1-2 ani sau chiar mai mult. Pacienţii trebuie informaţi asupra riscului de reapariţie a simptomelor la oprirea bruscă a tratamentului, dar şi asupra efectelor adverse ale glucocorticoizilor. Aceste efecte adverse pot fi prevenite şi combătute printr-o colaborare stânsă ȋntre pacient şi medicul specialist reumatolog.

Dr DANIELA DUSA, medic specialist reumatologie

MEDSTAR General Hospital


soarele-si-reumatismul-1200x630.jpg

Soarele si afectiunile reumatice. Vitamina D denumită şi “vitamina soarelui” are un rol important ȋn menţinerea nivelului normal al calciului şi fosforului ȋn sânge. Vitamina D se găseşte ȋn mai multe surse alimentare, cum ar fi peştele, ouăle, laptele fortificat şi uleiul din ficat de cod. Expunerea la lumina solară are un rol important ȋn sinteza vitaminei D3 la nivelul pielii. Zece minute de expunere la soare ȋntr-o zi este considerată o perioadă suficientă pentru a preveni carenţele de vitamina D. Această vitamină este un agent inhibitor important al resorbţiei osoase, având rol ȋn păstrarea masei osoase, iar secundar creşte absorţia intestinală de calciu.  Aceste proprietăţi fac din vitamina D un factor important ȋn prevenţia şi tratamentul osteoporozei, boală scheletală caracterizată prin scăderea rezistenţei osoase şi risc crescut de apariţie a fracturilor. Vitamina D scade riscul apariţiei unor boli autoimune (diabet zaharat tip I, scleroza multipla), însă scăderea riscului de apariţie a artritei reumatoide este discutabilă. Există studii care arată că marii consumatori de vitamina D asociază un risc mai mic de artită reumatoidă, dar există şi studii de cohortă care nu asociază nivelele de vitamina D cu riscul de artită reumatoidă. În schimb un lucru este cert: pacieţii cu artrită reumatoidă care sunt ȋn puseu de activitate (prezintă artrite şi sindrom biologic de inflamaţie) trebuie să evite expunerea la soare. În schimb, la pacienţii cu reumatism cronic degenerativ (artroză – gonartroză, coxartroză, spondiloză) expunerea la soare şi talasoterapia sunt indicate, având efecte benefice asupra evoluţiei ulterioare a bolii. Expunerea la soare şi ȋn special la razele ultraviolete B, este cunoscută ca fiind unul din factorii declanşatori ai lupusului eritematos sistemic şi ai aparitiei simptomelor. O zi la plajă poate declanşa o erupţie pe piele ȋn zonele expuse la soare şi poate agrava celelalte simptome ale afecţiunii (artrite, poliserozite, nephrite, etc.). Expunerea la soare este benefică la majoritatea persoanelor (femei la menopauză, vârstnici), ȋnsă există categorii de pacienţi, ȋn special cu boli autoimune, la care expunerea la soare poate declanşa sau agrava boala. De asemenea, expunerea la soare trebuie să ţină cont şi de patologiile existente, ȋn special cele cardio-vasculare şi dermatologice care se pot agrava.

DR DANIELA DUSA,  medic specialist reumatologie

MEDSTAR General Hospital


Urmareste-ne pe Facebook

Urmareste-ne pe Facebook