Articole medicale
afis-siguranta-pacientilor-2020.png

Personal medical în siguranta, Pacienti în siguranta! (Safe health workers, Safe patients)

Acesta este sloganul din 2020 ales de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru a marca pe 17 septembrie Ziua Mondială a Siguranței Pacientului.
Tema a fost stabilită de OMS după ce “pandemia de SARS-CoV-2 a dezvăluit provocările și riscurile uriașe cu care se confruntă personalul medical, de la infecții asociate asistenței medicale, la stigmat, boli și chiar deces. Mai mult, lucrul în medii stresante face ca lucrătorii din sănătate să fie mai predispuși la erori care pot duce la afectarea pacientului. Prin urmare, Ziua Mondială a Siguranței Pacienților 2020 are ca temă: Siguranța lucrătorilor din sănătate: o prioritate pentru siguranța pacientului”, se arată pe pagina dedicată evenimentului. (mai multe detalii, aici: https://www.who.int/campaigns/world-patient-safety-day/2020)

MEDSTAR General Hospital, MEDSTAR 2000 Clinic si Laboratorul MEDSTAR 2000 marcheaza aceasta zi prin constientizarea angajatilor si pacientilor despre insemnatatea zilei si semnificatiile mesajelor transmise de organismele internationale cu aceasta ocazie, prin purtarea de catre angajati a unui insemn de culoare portocalie, prin afisarea posterelor campaniei si prin afisarea culorii portocalii pe sistemele electronice interne de afisaj.

Obiectivele Zilei Mondiale a Siguranței Pacienților 2020:
• Creșterea gradului de conștientizare globală cu privire la importanța siguranței lucrătorilor din domeniul sănătății și a legăturilor sale cu siguranța pacientului;
• Implicați mai multe părți interesate și adoptați strategii multimodale pentru a îmbunătăți siguranța cadrelor medicale și a pacienților;
• Implementați acțiuni urgente și durabile ale tuturor părților interesate care recunosc și investesc în siguranța angajaților din domeniul sănătății, ca prioritate pentru siguranța pacienților;
• Oferiți recunoașterea cuvenită a devotamentului și a muncii grele a lucrătorilor din domeniul sănătății, în special pe fondul luptei actuale împotriva COVID-19.

 

Mesajele Organizației Mondiale a Sănătății de Ziua Mondială a Siguranței Pacientului 2020

Pentru cadrele medicale

• Siguranța ta începe cu tine: ai grijă de sănătatea ta fizică și psihologică
• Protejați-vă siguranța dumneavoastră și a persoanelor de care aveți grijă
• Asigurați-vă că sunteți instruit și conștient de prevenirea și controlul infecțiilor și implementați măsurile adecvate
• Contribuiți în mod activ la construirea și consolidarea unei culturi a siguranței la locul de muncă
• Îmbunătățiți-vă cunoștințele, abilitățile și competențele pentru siguranță în îngrijirea sănătății
• Cunoaște-ți drepturile și responsabilitățile și solicită un mediu de lucru sigur
• Raportați întotdeauna autorităților riscurile de siguranță, violența, hărțuirea sau amenințările
• Promovați și implementați practici inovatoare de siguranță în cadrul organizației dumneavoastră.

Pentru pacienți, aparținători, publicul larg
• Furnizați informații exacte despre starea dumneavoastră de sănătate și istoricul medical
• Îngrijire mai sigură pentru dvs., începe cu dvs.: fiți conștienți și solicitați practici adecvate de prevenire și control al infecțiilor
• Îmbunătățiți-vă cunoștințele despre siguranța în îngrijirea sănătății
• Pledați pentru siguranța și protecția angajaților din domeniul sănătății la nivel de unitate și comunitate
• Fiți implicat activ în propria îngrijire
• Este bine să puneți întrebări: asistența medicală sigură începe cu o comunicare bună

Lideri, administratori și manageri din domeniul sănătății
• Crearea unei culturi de siguranță deschise, echitabile și transparente pentru personalul medical și pacienți, care să permită raportarea incidentelor de siguranță în timp util
• Creați un mediu de lucru sigur și de susținere și implementați practici inovatoare de siguranță
• Asigurați instruire și îndrumare adecvate în prevenirea și controlul infecțiilor
• Furnizați resurse suficiente pentru a îmbunătăți siguranța condițiilor de muncă în mediile de îngrijire a sănătății
• Angajați personalul, pacienții și familiile acestora în practici continue de îmbunătățire a siguranței
• Prioritizați și investiți în sănătate și siguranță la locul de muncă pentru a îmbunătăți siguranța pacientului
• Implementați activități de promovare a sănătății mintale pentru a atenua stresul la locul de muncă
• Asigurați-vă că mecanismele pentru recompensarea și motivarea personalului medical sunt în vigoare și utilizate în mod adecvat

 

Galerie foto

20200916_111408
20200916_111614
20200916_124426
20200916_125114
20200916_132350
20200916_132554
20200916_133310
20200916_133400
20200916_134509
20200916_134538
20200916_134742
20200916_134821
clinic1
clinic2
clinic3
clinic4
clinic5
cover mgh
Untitled-1

Efectele-activitatii-fizice-asupra-sanatatii-1200x1687.jpg

Conform OMS, efectuată în mod regulat și în cantitate adecvată, activitatea fizică îmbunătățește funcțiile musculare și cardiorespiratorii, sănătatea osoasă, reduce riscul de hipertensiune arterială, boli coronariene, accident vascular cerebral, diabet zaharat, diverse tipuri de cancer (inclusiv cancer de sân și cancer de colon) și depresie, reduce riscul de căderi, precum și de fracturi și este fundamentală pentru echilibrul energetic și controlul greutății.

În afara exercițiilor fizice, orice altă activitate fizică ce se desfășoară în timpul liber, pentru transportul spre și din anumite locuri sau ca parte a muncii unei persoane, are un beneficiu pentru sănătate.

La nivel global, 1 din 4 adulți nu este suficient de activ. Persoanele care sunt insuficient active fizic au un risc crescut de 20% până la 30% de deces în comparație cu persoanele care sunt suficient de active.  Peste 80% din populația adolescenților din lume este insuficient activă din punct de vedere fizic.

Cel mai recent sondaj  Eurobarometru al Comisiei privind sportul și activitatea fizică, publicat în martie 2018, arată că 50% din europeni fac exerciții sau sunt antrenați în jocuri sportive.

În România se observă o tendință continuă de creștere a procentului persoanelor care declară că nu practică niciodată sport sau activități fizice, de la 49% în 2010, la 60% în 2014 și 63% în 2018. Creșterea activității fizice implică întreaga societate, precum și o abordare culturală și, prin urmare, necesită un efort colectiv în diferite sectoare și discipline.

Pandemia COVID-19 înseamnă creșterea sedentarismului, de aceea este foarte important ca oamenii de toate vârstele să fie cât mai activi.

Activitatea fizică regulată poate reduce riscul de boli cardiace, accident vascular cerebral, diabet zaharat de tip 2 și diverse tipuri de cancer – toate fiind afecțiuni care pot crește sensibilitatea la noul Coronavirus SARS-CoV-2. Activitatea fizică regulată este o modalitate de a rămâne în contact cu familia și prietenii. De asemenea, reduce riscul de depresie, declinul cognitiv și întârzie apariției demenței.

Directia Judeteana de Sanatate Publica Constanta

chestionar.png

Pentru siguranta pacientilor si a personalului medical, MEDSTAR General Hospital a pus in practica toate masurile de preventie reglementate sau recomandate de autoritatile sanitare. Una dintre masuri se refera si la efectuarea triajului pentru toti pacientii care se adreseaza spitalului, indiferent de serviciul pe care doreste sa il acceseze. In aceste conditii, timpul de asteptare pentru a putea intra in spital se poate prelungi, ca urmare a parcurgerii tuturor etapelor triajului.

Incercam sa venim in sprijinul pacientilor si sa scurtam, pe cat posibil, aceasta asteptare, motiv pentru care va oferim posibilitatea de a descarca de pe site-ul nostru Chestionarul pentru identificarea suspiciunii de infectie cu SARS-CoV-2, pe care il puteti completa inainte de a va prezenta la spital, urmand a-l semna in fata personalului responsabil cu triajul.

Descarcati formularul de AICI!

 


fake-news-1200x783.png

Articol preluat din Viata medicala, semnat Prof. Dr. Florin Mihălțan – AICI

De peste două luni asistăm la tot felul de informaţii diseminate cu mare largheţe și de specialiști în coronavirus descoperiţi peste noapte, un fel de „fotbaliști” care lovesc cu sete în „coroana” lui SARS-CoV-2.

Este foarte important să decantăm ce înseamnă fals în informare, când vorbim de știri cu caracter general și de cele cu valoare știinţifică.

Există știri fără coloratură știinţifică și pe site-ul OMS, dar oare cine le citește?! Pleacă de la anunţarea ineficacităţii folosirii foenului pentru încălzirea cavităţii nazale, a consumului protectiv de usturoi sau a administrării ultravioletelor pe piele, până la infirmarea existenţei unui leac miraculos de prevenţie. Sigur că există și două confirmări importante pe același site: riscul binecunoscut al vârstnicului de a face boala mai frecvent și folosirea termo-scanner­ului cu încredere pentru depistarea precoce a febrei.

Mai este însă un anunţ care începe să meargă spre zona gri și care separă adevăruri cu „iz” medical de unele discutate mult înainte de ameninţarea acestui coronavirus, și unde actorii principali sunt vaccinurile. Vaccinul antipneumococic, chiar dacă protejează pentru infecţii cu Streptococus Pneumoniae, nu are o contribuţie suplimentară la protecţia anti-COVID-19. Mai este o știre despre ţările care au practicat curent vaccinarea BCG, și unde s-a emis ipoteza protecţiei suplimentare faţă de alte ţări care au renunţat. Aceasta din urmă este o ipoteză emisă de un cercetător cu origini românești din Olanda, care a stârnit lumea medicală. Dacă este adevărată, atunci ea ar trebui judecată în perioada post-epidemie, când studii temeinice ale infectaţilor asimptomatici versus cei simptomatici sau sever infectaţi vor corela și vor face evaluări. A te grăbi să arunci în circulaţie acest anunţ nu face decât să agite omul de rând. Am și primit telefoane de la pacienţi care îmi solicitau deja acest gen de vaccinare.

———–

CONCLUZII PRIPITE SURPRINZĂTOARE

Dar lucrurile nu se opresc aici. Sunt identificaţi și puși la zid factorii de risc, iar concluziile sunt surprinzătoare, fără a se aștepta o confirmare din studii randomizate, de lungă durată. Astfel, cercetătorii germani au semnalat că zonele de pe continentul european cele mai poluate sunt conectate la numărul cel mai mare de îmbolnăviri (probabil, bazate pe mecanisme pro-inflamatorii generate de factori poluanţi).

În schimb, cercetătorii francezi au remarcat, într-un spital din Paris, că numărul de fumători infectaţi cu COVID-19, ca și cel al formelor severe de boală, este sub media statistică a fumătorilor francezi pe ansamblul ţării. Imediat s-a emis ipoteza că nicotina protejează faţă de COVID-19 și s-a șters cu buretele tot ce atrăgea atenţia din studiile chinezești, unde la categorii de risc erau incluși bărbaţii fumători.

În același timp, s-au uitat complet efectele delatorii ale nicotinei, care prin vasoconstricţie generează hipoxie la nivel de organe importante aflate între ţintele primare ale virusului: cordul și plămânul.

Ce a urmat? Toată presa românească a pus în prima pagină acest anunţ, site-urile fumătorilor au abordat informaţia cu o aroganţă greu de imaginat, atacându-i pe cei care mulţi ani au arătat efectele nocive ale fumatului. Dacă aici adăugăm că se vorbește doar de nicotină și se uită complet că în ţigară vin la pachet o multitudine de agenţi toxici, carcinogenici, am putea să realizăm impactul „securizant” pe un fumător înveterat.

Dureros este însă cu totul alt element. Toţi cei care afișează ostentativ dreptul de a fuma ulterior dispar prin diferite boli, mai mult sau mai puţin grave, în spitalele unde abundă exemplele efectelor nocive ale tutunului. Mai regăsim și alte intervenţii ale industriei tutunului, pe care poate ar trebui să le reţinem și să ne amintim de ele când vom judeca, la rece, ce este „fake” sau real: anunţul de descoperire a unui vaccin
anti-COVID-19 plecat de la planta de tutun sau multiplele stipendii pentru Crucea Roșie și anunţul repoziţionat că dacă ar fi controlat traficul la negru de ţigări, s-ar putea face o multitudine de lucruri cu acești bani irosiţi pentru sănătatea românilor.

VAPINGUL ȘI RISCUL INFECTĂRII CU SARS-COV-2

Sigur că mai este și un alt capitol care merită menţionat – folosirea ţigării electronice. Am fost admonestat în scris că am semnalat potenţiale riscuri pentru infecţia cu coronavirus la „vapers”, bazat pe articole știinţifice publicate. Nu fac altceva decât să reproduc afirmaţiile publicate deja și actualizate în presa medicală, pentru că ele trebuie cunoscute așa cum au fost studiate: „Fumatul are capacitatea de a regla la un nivel mai ridicat receptorul ACE2, care este sensibil și la virus, și de a face mai vulnerabil fumătorul și pacientul cu BPOC. Ţigara electronică de asemenea nu pare să fie o opţiune sigură” (1,2). Consumul de ţigară electronică a adus în studiile clinice evidenţe de agresiune pe epiteliul căilor aeriene, de inflamaţie și tulburări ale oxigenării (3,4). De asemenea, aerosolii și vaporii degajaţi în proximitate ar putea fi contributivi la diseminarea coronavirusului.

Sunt autori care recomandă monitorizarea impactului ţigării electronice asupra severităţii COVID-19, supravegherea prin CT și întreruperea consumului în momentul apariţiei simptomatologiei (5). Alţii recomandă la vârstnici întreruperea consumului de ţigări electronice și de ţigări pe perioada pandemiei (6). Sigur, există o școală britanică ce susţine că acestea nu sunt dăunătoare, există experţi care susţin chiar mai mult: că propilen glicolul de la cartușul de ţigară electronică protejează faţă de COVID-19. Nemaivorbind că am găsit și unii autori care încearcă să vadă dacă dispozitivul elaborat pentru ţigara electronică nu ar putea să fie folosit pentru administrarea unor soluţii antivirale (7).

Dacă tot vorbim de știri fabricate, posibil false sau adevărate, cred că trebuie să fim foarte atenţi cine le judecă și cine le emite (atenţie mare dacă cei care o fac sunt cercetători „independenţi”), iar timpul și studiile de durată făcute după toate regulile artei sunt sigur că vor discerne. Altfel, vom ajunge la vorba marelui matematician Grigore Moisil: „Dacă pui o fesă pe o plită încinsă și cealaltă pe un bloc de gheaţă, media e bună, dar în realitate e vai de fundul tău”.

 


salvati-personalul-1200x800.png

Articol preluat din Viata medicala, semnat Dr. Cornelia Paraschiv – AICI

Drama personalului medical din România infectat cu coronavirus a alarmat o ţară întreagă. Spitalele au intrat pe rând în carantină, ca piesele unui domino, iar angajaţii medicali au ajuns bolnavi, internaţi în spitale.

Focarul de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Suceava a produs cel mai mare val de îmbolnăviri în rândul personalului medical. Acest accident epidemiologic își are rădăcina într-un lanţ de erori umane și încălcări ale regulilor epidemiologice și de protecţie. Bilanţul este dramatic, 181 de angajaţi contaminaţi. La nivel naţional, până la 14 aprilie, 812 de cadre medicale au fost infectate cu noul coronavirus.

MODELUL CHINA ȘI ITALIA

Li Wenliang, medicul din Wuhan situat printre primii care au avertizat cu privire la coronavirus, a murit la scurt timp după ce a fost infectat cu SARS-CoV-2. La începutul lunii martie, China a raportat 3.400 de cazuri de infectări în rândul angajaţilor din domeniul medical. La Spitalul Universitar din Wuhan 40 dintre primii 138 de pacienţi diagnosticaţi au fost lucrători medicali (Wang și Hu, 2020). Numărul lor a continuat să crească, periclitând actul medical. În aceste condiţii, China a relocat încă 42.000 de medici și asistente din alte regiuni pentru a trata bolnavii. Dar de data aceasta, metodele draconice instituite au protejat noii angajaţi din domeniul sănătăţii și, drept urmare, niciunul nu a mai fost infectat.

Personalul medical care consulta pacienţi cu risc a fost separat de familie și cazat separat. Au purtat echipamente de protecţie pentru tot corpul, inclusiv ochelari, măști de filtrare N95 și combinezoane, iar testarea a început să se facă pe scară largă.

Pe de altă parte, Italia se confruntă cu o situaţie fără precedent. Virusul a infectat peste 5.000 de angajaţi din domeniul sănătăţii, majoritatea provenind din prima linie din regiunile nordice. Au contractat boala la începutul epidemiei, când echipamentul de protecţie lipsea. „Este ca și cum ne-a lovit o furtună”, a spus Roberto Stellini, un medic din Brescia. Problema a apărut atunci când această furtună a lovit și a găsit personalul nepregătit. „Acum suntem mai pregătiţi și continuăm să luptăm”, spun ei, deși sunt copleșiţi de cazurile grave.

LUPTA PENTRU ECHIPAMENTE

În timp ce toată lumea este concentrată pe modalităţile de combatere a virusului – prin închideri de frontieră, carantine, screening strict al aeroporturilor etc., problema salvgardării lucrătorilor din domeniul sănătăţii a rămas pe plan secundar, ceea ce este un scenariu nefericit, deoarece ei sunt cei care își pun viaţa în pericol, în prima linie, pentru tratarea pacienţilor infectaţi. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a elaborat deja ghiduri pentru protejarea lucrătorilor din domeniul sănătăţii, dar problema principală este obţinerea de echipamente de protecţie (Boseley, 2020). Gravitatea acestei probleme trebuie înţeleasă. A fost deja dificil de gestionat numărul tot mai mare de pacienţi infectaţi. În cazul în care personalul medical în sine nu este în siguranţă, cine va fi pacientul și cine va fi medicul?

Cererea globală pentru combinezoane și măști este acum de 100 de ori mai mare, iar preţurile sunt de 20 de ori mai mari (Branswell, 2020). Într-un astfel de scenariu, ce face cu adevărat sistemul pentru luptătorii din prima linie? Securitatea și protecţia lucrătorilor din domeniul sănătăţii ar trebui să fie priorităţi deoarece, în final, ei vor juca cel mai important rol în minimizarea complicaţiilor bolii și a numărului deceselor. Oricât de multe graniţe se închid sau oricât de mulţi pacienţi sunt puși în carantină, dacă furnizorii de servicii medicale sunt bolnavi, mortalitatea va exploda în lipsa personalului care să acorde îngrijiri medicale.

HONG KONG ȘI SINGAPORE – EXEMPLE PENTRU MAPAMOND

Hong Kong (HK) și Singapore au dat lecţii de bună practică întregii lumi. Primele cazuri au fost identificate la sfârșitul lunii ianuarie și numărul lor a crescut rapid. Măsurile iniţiale au constat în interzicerea adunărilor mari, distanţare socială și lucrul de acasă. Un accent principal a fost pus pe testare. Dar aceste măsuri sunt insuficiente dacă virusul se propagă în rândul personalului medical și contaminează facilităţile medicale.

Clinicile de îngrijire primară și spitalele din cele două ţări nu dispuneau de suficiente combinezoane și măști N95, iar testele nu au fost disponibile pe scară largă, iniţial. Totuși, după șase săptămâni, au reușit să controleze focarul. Spitalele nu au mai fost depășite de pacienţi. Întreprinderile și birourile guvernamentale au început să fie redeschise, iar accentul s-a orientat către controlul cazurilor de import.

CARANTINAREA PERSONALULUI MEDICAL

Dacă un angajat din spital ori un pacient dintr-un centru de îngrijire primară sau cameră de urgenţă este confirmat pozitiv, în Hong Kong și Singapore nu se închide clinica și nici nu se trimite tot personalul în autoizolare. Se depistează fiecare contact și se izolează doar cei care au avut un contact apropiat cu o persoană infectată.

În Hong Kong, „contact apropiat” înseamnă o durată a interacţiunii de minimum 15 minute, de la o distanţă de sub 1,8 metri și fără utilizarea unei măști chirurgicale; în Singapore, 30 de minute. Dacă expunerea este sub 15 minute, dar distanţa este sub 1,8 m, timp de peste două minute, lucrătorii pot
rămâne la locul de muncă dacă poartă o mască chirurgicală și își verifică temperatura de două ori pe zi. Persoanele care au avut un contact scurt și incidental sunt rugate să își monitorizeze simptomele.

Noul coronavirus poate fi, astfel, gestionat prin agenda de sănătate publică standard: distanţare socială, igienă a mâinilor, protecţie prin mască, izolare și carantină ţintite pentru bolnavi și persoane cu nivel ridicat de expunere, creștere a capacităţii de îngrijire a sănătăţii (consumabile, teste, personal, secţii) și comunicări publice unitare, coordonate, cu ghiduri și date clare, transparente și actualizate.

Până în prezent, Singapore nu a raportat nici un caz de transmitere a noului coronavirus legat de asistenţa medicală, în ciuda sutelor de cazuri asistate. Recent, un pacient cu pneumonie critică a expus 41 de lucrători medicali în decurs de patru zile înainte de a fi diagnosticat cu COVID-19. Deși au existat expuneri în timpul intubaţiei și manevrelor de terapie intensivă și 85% dintre lucrători au folosit numai măști chirurgicale, datorită igienei adecvate a mâinilor, nimeni nu a fost infectat.

TACTICI-CHEIE PENTRU SPITALE ÎN HONG KONG ȘI SINGAPORE

1. Toţi lucrătorii sanitari trebuie să poarte măști chirurgicale pentru toate interacţiunile cu pacienţii, să utilizeze mănuși, să aibă o igienă adecvată a mâinilor și să dezinfecteze toate suprafeţele expuse între consulturile pacienţilor.

2. Pacienţii cu simptome (febră, tuse, dificultăţi respiratorii, oboseală ori dureri musculare) sau istoric sugestiv (călătorii în locuri cu răspândire virală sau contact cu o persoană infectată cu
SARS-CoV-2) sunt izolaţi de restul populaţiei și trataţi în secţii dedicate.

3. Distanţarea socială se practică și în clinici și spitale: scaunele din sala de așteptare sunt așezate la 1,8 m distanţă; interacţiunile directe între membrii personalului se desfășoară la distanţă; medicii și pacienţii stau la distanţă de 1,8 m, exceptând examinările.

4. Utilizarea măștilor N95 (FFP2/3), a vizierelor, ochelarilor și a combinezoanelor este rezervată procedurilor în care secreţiile respiratorii pot fi aerosolizate (de exemplu, intubarea unui pacient pentru anestezie) și pentru cazuri cunoscute sau suspectate de COVID-19.

 


Acces nevazatori

Descarcati programul NonVisual Desktop Acces, care ofera persoanelor cu dizabilitati vizuale posibilitatea de a consulta site-ul nostru.

Apasa AICI

Urmareste-ne pe Facebook

Urmareste-ne pe Facebook

Call Now Button
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support