Sindromul de apnee in somn – ce este?
Afecţiune cu consecinţe destul de grave, pacientul cu apnee în somn putând avea ca o consecinţă a acestei boli tulburări ale ritmului cardiac, hipertensiune arterială, accidente ischemice cardiace, accidente vasculare cerebrale, tulburări metabolice (obezitatea, diabetul zaharat), precum şi agravări ale simptomatologiei la pacienţii care au boli obstructive pulmonare.
Apneea în somn reprezintă o întrerupere a fluxului de aer, pacienţii cu apnee acuzând perioade repetitive de sufocare bruscă în timpul somnului. Pacienţii care prezintă această boală au un somn fragmentat de numeroase perioade în care se trezesc datorită acestor pauze în respiraţie şi ca urmare au un somn neodihnitor; netratată, boala poate duce la oboseală cronică, respectiv somnolență la volan și accident rutier sau chiar la moarte subită în somn, prin infarct şi accident vascular cerebral.
Care sunt persoanele predispuse a avea această boală?
Apneea în somn este mai frecventă la persoanele care prezintă creşteri ale circumferinţei taliei şi gâtului, însoţite de sforăit. Există totuşi un procent de 30 % dintre persoanele cu greutate normală care au apnee în somn. Alte persoane care pot prezenta această boală sunt pacienţii cardiaci, diabeticii, unii din pacienţii cu boli obstructive pulmonare. Ar fi de dorit ca tratamentul afectiunilor cronice cum ar fi hipertensiunea, diabetul zaharat, sindromul metabolic, afectiunile cardiace sau cerebrale sa includa si evaluarea somnului.
Cum recunoaştem apneea în somn? Ce simptome prezintă cei afectaţi de această boală?
Boala este uşor de recunoscut, pacienţii prezentând perioade în timpul somnului când au întreruperi ale respiraţiei,întreruperi constatate de partener sau anturaj, sunt sforăitori puternici,au un somn agitat, neodihnitor, se trezesc extrem de obosiţi, au somnolenţă excesivă în timpul zilei, au tulburari de memorie, atenţie şi concentrare datorită perioadelor de privare de somn.
Care sunt consecinţele acestei boli?
Consecinţele sunt extrem de grave. Perioadele de întreruperi ale respiraţiei duc la scăderea oxigenului în sînge pe parcursul nopţii, scădere care afectează în special creierul şi inima. Prin somnolenţa diurna excesiva sindromul de apnee in somn (SAS) netratat poate avea consecinte vitale pentru pacient iar daca pacientul este sofer pe mijloacele de transport in comun, controlor de trafic aerian sau alte meserii in care o decizie gresita poate face victime inocente, riscurile pot fi incalculabile.
- Administratia federala pentru siguranta transportului rutier (FMCSA) din SUA apreciaza ca aproximativ 28% din posesorii de licenta de sofer profesionist pentru transport comercial sufera de apnee in somn, dintre care aproape 12% in forma grava
- Cercetari recente sugereaza ca riscul de accidente rutiere creste de la de 2 ori pina la de 13 ori pentru cei care sufera de sindromul de apnee. Pina la 16% din totalul accidentelor rutiere se coreleaza cu apneea in somn.
- Alte studii arata ca aproximativ 33% dintre cei care sufera de sindromul de apnee obstructiva in somn (SAOS) au avut un accident rutier in ultimii 5 ani. Procentul estimat de accidente rutiere date de adormirea la volan este de 20%.
- Un alt studiu elvetian arata ca raportul dintre numarul mediu de accidente la un milion de kilometri pentru grupul cu SAOS este de 13 fata de grupul de control la care este de 0,78.
Cum se diagnostichează apneea în somn?
Extrem de simplu. Există un aparat numit poligraf care se monteaza seara, pacientul doarme cu acest aparat la domiciliu si il returneaza a doua zi. Parametrii inregistrati sunt fluxul de aer nasobucal, efortul toracic, saturatia oxigenului in sangele arterial, sforaitul, pozitia corpului. Medicul interpreteaza datele obtinute si stabileste daca exista un sindrom de apnee in somn (SAS) si tipul acestuia.
În România aproximativ 4 – 6% din adulţi pot avea sindrom de apnee în somn de tip obstructiv în timpul somnului, adică 1 milion de români suferă de această afecţiune, dintre care doar o mică parte au fost diagnosticaţi.
