Articole medicale
salvati-personalul-1200x800.png

Articol preluat din Viata medicala, semnat Dr. Cornelia Paraschiv – AICI

Drama personalului medical din România infectat cu coronavirus a alarmat o ţară întreagă. Spitalele au intrat pe rând în carantină, ca piesele unui domino, iar angajaţii medicali au ajuns bolnavi, internaţi în spitale.

Focarul de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Suceava a produs cel mai mare val de îmbolnăviri în rândul personalului medical. Acest accident epidemiologic își are rădăcina într-un lanţ de erori umane și încălcări ale regulilor epidemiologice și de protecţie. Bilanţul este dramatic, 181 de angajaţi contaminaţi. La nivel naţional, până la 14 aprilie, 812 de cadre medicale au fost infectate cu noul coronavirus.

MODELUL CHINA ȘI ITALIA

Li Wenliang, medicul din Wuhan situat printre primii care au avertizat cu privire la coronavirus, a murit la scurt timp după ce a fost infectat cu SARS-CoV-2. La începutul lunii martie, China a raportat 3.400 de cazuri de infectări în rândul angajaţilor din domeniul medical. La Spitalul Universitar din Wuhan 40 dintre primii 138 de pacienţi diagnosticaţi au fost lucrători medicali (Wang și Hu, 2020). Numărul lor a continuat să crească, periclitând actul medical. În aceste condiţii, China a relocat încă 42.000 de medici și asistente din alte regiuni pentru a trata bolnavii. Dar de data aceasta, metodele draconice instituite au protejat noii angajaţi din domeniul sănătăţii și, drept urmare, niciunul nu a mai fost infectat.

Personalul medical care consulta pacienţi cu risc a fost separat de familie și cazat separat. Au purtat echipamente de protecţie pentru tot corpul, inclusiv ochelari, măști de filtrare N95 și combinezoane, iar testarea a început să se facă pe scară largă.

Pe de altă parte, Italia se confruntă cu o situaţie fără precedent. Virusul a infectat peste 5.000 de angajaţi din domeniul sănătăţii, majoritatea provenind din prima linie din regiunile nordice. Au contractat boala la începutul epidemiei, când echipamentul de protecţie lipsea. „Este ca și cum ne-a lovit o furtună”, a spus Roberto Stellini, un medic din Brescia. Problema a apărut atunci când această furtună a lovit și a găsit personalul nepregătit. „Acum suntem mai pregătiţi și continuăm să luptăm”, spun ei, deși sunt copleșiţi de cazurile grave.

LUPTA PENTRU ECHIPAMENTE

În timp ce toată lumea este concentrată pe modalităţile de combatere a virusului – prin închideri de frontieră, carantine, screening strict al aeroporturilor etc., problema salvgardării lucrătorilor din domeniul sănătăţii a rămas pe plan secundar, ceea ce este un scenariu nefericit, deoarece ei sunt cei care își pun viaţa în pericol, în prima linie, pentru tratarea pacienţilor infectaţi. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a elaborat deja ghiduri pentru protejarea lucrătorilor din domeniul sănătăţii, dar problema principală este obţinerea de echipamente de protecţie (Boseley, 2020). Gravitatea acestei probleme trebuie înţeleasă. A fost deja dificil de gestionat numărul tot mai mare de pacienţi infectaţi. În cazul în care personalul medical în sine nu este în siguranţă, cine va fi pacientul și cine va fi medicul?

Cererea globală pentru combinezoane și măști este acum de 100 de ori mai mare, iar preţurile sunt de 20 de ori mai mari (Branswell, 2020). Într-un astfel de scenariu, ce face cu adevărat sistemul pentru luptătorii din prima linie? Securitatea și protecţia lucrătorilor din domeniul sănătăţii ar trebui să fie priorităţi deoarece, în final, ei vor juca cel mai important rol în minimizarea complicaţiilor bolii și a numărului deceselor. Oricât de multe graniţe se închid sau oricât de mulţi pacienţi sunt puși în carantină, dacă furnizorii de servicii medicale sunt bolnavi, mortalitatea va exploda în lipsa personalului care să acorde îngrijiri medicale.

HONG KONG ȘI SINGAPORE – EXEMPLE PENTRU MAPAMOND

Hong Kong (HK) și Singapore au dat lecţii de bună practică întregii lumi. Primele cazuri au fost identificate la sfârșitul lunii ianuarie și numărul lor a crescut rapid. Măsurile iniţiale au constat în interzicerea adunărilor mari, distanţare socială și lucrul de acasă. Un accent principal a fost pus pe testare. Dar aceste măsuri sunt insuficiente dacă virusul se propagă în rândul personalului medical și contaminează facilităţile medicale.

Clinicile de îngrijire primară și spitalele din cele două ţări nu dispuneau de suficiente combinezoane și măști N95, iar testele nu au fost disponibile pe scară largă, iniţial. Totuși, după șase săptămâni, au reușit să controleze focarul. Spitalele nu au mai fost depășite de pacienţi. Întreprinderile și birourile guvernamentale au început să fie redeschise, iar accentul s-a orientat către controlul cazurilor de import.

CARANTINAREA PERSONALULUI MEDICAL

Dacă un angajat din spital ori un pacient dintr-un centru de îngrijire primară sau cameră de urgenţă este confirmat pozitiv, în Hong Kong și Singapore nu se închide clinica și nici nu se trimite tot personalul în autoizolare. Se depistează fiecare contact și se izolează doar cei care au avut un contact apropiat cu o persoană infectată.

În Hong Kong, „contact apropiat” înseamnă o durată a interacţiunii de minimum 15 minute, de la o distanţă de sub 1,8 metri și fără utilizarea unei măști chirurgicale; în Singapore, 30 de minute. Dacă expunerea este sub 15 minute, dar distanţa este sub 1,8 m, timp de peste două minute, lucrătorii pot
rămâne la locul de muncă dacă poartă o mască chirurgicală și își verifică temperatura de două ori pe zi. Persoanele care au avut un contact scurt și incidental sunt rugate să își monitorizeze simptomele.

Noul coronavirus poate fi, astfel, gestionat prin agenda de sănătate publică standard: distanţare socială, igienă a mâinilor, protecţie prin mască, izolare și carantină ţintite pentru bolnavi și persoane cu nivel ridicat de expunere, creștere a capacităţii de îngrijire a sănătăţii (consumabile, teste, personal, secţii) și comunicări publice unitare, coordonate, cu ghiduri și date clare, transparente și actualizate.

Până în prezent, Singapore nu a raportat nici un caz de transmitere a noului coronavirus legat de asistenţa medicală, în ciuda sutelor de cazuri asistate. Recent, un pacient cu pneumonie critică a expus 41 de lucrători medicali în decurs de patru zile înainte de a fi diagnosticat cu COVID-19. Deși au existat expuneri în timpul intubaţiei și manevrelor de terapie intensivă și 85% dintre lucrători au folosit numai măști chirurgicale, datorită igienei adecvate a mâinilor, nimeni nu a fost infectat.

TACTICI-CHEIE PENTRU SPITALE ÎN HONG KONG ȘI SINGAPORE

1. Toţi lucrătorii sanitari trebuie să poarte măști chirurgicale pentru toate interacţiunile cu pacienţii, să utilizeze mănuși, să aibă o igienă adecvată a mâinilor și să dezinfecteze toate suprafeţele expuse între consulturile pacienţilor.

2. Pacienţii cu simptome (febră, tuse, dificultăţi respiratorii, oboseală ori dureri musculare) sau istoric sugestiv (călătorii în locuri cu răspândire virală sau contact cu o persoană infectată cu
SARS-CoV-2) sunt izolaţi de restul populaţiei și trataţi în secţii dedicate.

3. Distanţarea socială se practică și în clinici și spitale: scaunele din sala de așteptare sunt așezate la 1,8 m distanţă; interacţiunile directe între membrii personalului se desfășoară la distanţă; medicii și pacienţii stau la distanţă de 1,8 m, exceptând examinările.

4. Utilizarea măștilor N95 (FFP2/3), a vizierelor, ochelarilor și a combinezoanelor este rezervată procedurilor în care secreţiile respiratorii pot fi aerosolizate (de exemplu, intubarea unui pacient pentru anestezie) și pentru cazuri cunoscute sau suspectate de COVID-19.

 


Acces nevazatori

Descarcati programul NonVisual Desktop Acces, care ofera persoanelor cu dizabilitati vizuale posibilitatea de a consulta site-ul nostru.

Apasa AICI

Urmareste-ne pe Facebook

Urmareste-ne pe Facebook

Call Now Button
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support