Articole medicale
z.jpg

Soare, valuri, nisip, cireșe, planuri de vacanță, veselie, toate acestea și multe altele înseamnă vară. Dar, acest anotimp aduce și temperaturi ambientale crescute, umiditate mare, uneori variații bruște ale presiunii atmosferice, chiar diferențe importante de grade Celsius între zi și noapte, sau între zile consecutive. Toate acestea influențează starea de sănătate, cu atât mai mult aceea a pacienților cu boli cardiovasculare.

În linii mari, acuzele pacienților cardiaci sunt durerea în piept, oboseala la efort și palpitațiile.

Durerea în piept – angina este consecința existentei unor vase de sânge care nu hrănesc bine mușchiul cardiac pentru că au îngustări uneori severe prin plăci de colesterol.

Oboseala bolnavului de inimă e dată, în general, de existența unor baraje în calea trecerii sângelui din camere ale inimii, în vase de sânge,- de exemplu stenoza aortică, sau de treceri de cantități de sânge dintr-o cavitate în alta pentru că niște structuri ce le despart, numite valve cardiace se îmbolnăvesc și nu se mai închid cum trebuie, de exemplu insuficiența mitrală. Oboseala mai are o cauză importantă atunci când mușchiul inimii este el însusi afectat, deși este bine hrănit, cum se întâmplă în cardiomiopatii.

Palpitațiile sunt expresia unor modificări în circuitele electrice ale inimii, manifestate fie prin puls accelerat, regulat sau neregulat, fie prin pauze, sau prin puls scăzut, cu amețeli și uneori senzație de leșin.

Cea mai frecventa afecțiune asociată și cu unele din cele de mai sus este hipertensiunea arterială, iar când inima nu mai poate face față atâtor afecțiuni, vorbim despre insuficiență cardiacă.

Expunerea prelungită la soare produce dilatarea vaselor de sânge și scăderea valorilor tensiunii arteriale, în așa fel încât pacienții hipertensivi trebuie să evite mersul pe jos în perioadele cu risc ale zilei, iar dacă totuși este necesar, să își protejeze capul, să poarte haine deschise la culoare, să se deplaseze în zone aerisite, cum sunt parcurile, și foarte important să se hidrateze corespunzător.

Alți pacienți acuză creșterea frecvenței durerilor de piept de tip anginos, sau creșteri tensionale manifestate prin cefalee fronto-occipitală, amețeli, zgomote în urechi, tulburări de vedere. În general, pacienții știu ce trebuie să facă în aceste situații: Nitroglicerină sub limbă și/sau Captopril, repaus fizic în zonă cu umbră și prezentare în unitate medicală dacă durerea nu cedează.

Mulți dintre pacienții cu afecțiuni cardiace au în schema de tratament medicamente diuretice, adică ce elimină apa din organism. Expunerea la temperaturi crescute contribuie și ea odată în plus la acest lucru, proces denumit deshidratare, în stadii incipiente manifestată prin sete, dureri de cap, amețeli, iar în stadii severe până la pierderea conștientei.

În acest context, pacienții cu tratament diuretic trebuie să își măsoare tensiunea în mod corect, să sesizeze tendința la scăderea valorilor tensiunii și să discute cu medicul ajustarea dozelor de medicamente. Deshidratarea favorizează creșterea numărului de evenimente neurologice și cardiace!

Transpirația determinată de soarele puternic determină pierderi importante de potasiu, calciu, magneziu, sodiu, aceste perturbări putând declanșa palpitații, adică aritmii. De aceea, aportul de fructe, legume verzi, hidratarea, reprezintă tot atâtea „arme” de luptă cu temperaturile crescute.

Cafeaua în exces și alcoolul în cantități crescute determină deshidratare, dacă adăugăm și expunerea prelungită la soare, plus afecțiuni cardiace avem iată adevăratul tablou al efectelor adverse ale temperaturilor crescute asupra bolnavului de inimă.

În concluzie, pacientul cu boli de inimă este vulnerabil atunci când temperatura ambientală este crescută, iar dacă mai adăugăm și stresul din viața de zi cu zi, avem imaginea spitalelor, cabinetelor și camerelor de gardă suprasolicitate în perioada verii.

 

Dr.Florian Stoian

Medic primar interne/specialist cardiologie

Medstar General Hospital

Șef secție Medicala


hipertensiunea-arteriala-1200x628.png

In practica de zi cu zi a multor specialitati – medicina de familie, medicina interna, cardiologie, nefrologie, intalnim deseori pacienti cu trei, patru medicamente folosite in tratamentul hipertensiunii arteriale si la care aceste valori se mentin in continuare deasupra valorilor tinta, in acest caz putandu-se vorbi de hipertensiune rezistenta la tratament.

In judecata clinica a unui astfel de pacient trebuie facute cateva precizari importante.

Prima intrebare pe care ar trebui sa ne-o adresam este aceea daca tensiunea arteriala este corect masurata, manseta aparatului atent pozitionata si cu pacientul in pozitie sezanda, relaxat si la distanta de un efort fizic – nu vom determina tensiunea arteriala dupa ce un om a urcat patru etaje – in mod normal valoarea tensiunii arteriale creste la efort si scade la repaus, sau in conditii de incordare psihica si stres, in aceasta situatie cresterea tensiunii este determinata de secretia de hormoni de stres in exces pentru scurta durata.

A doua consideratie – respecta pacientul schema terapeutica asa cum am recomandat si, mai ales, explicat si scris intr-un act medical? De multe ori, din graba, pacientii nu primesc suficiente explicatii asupra dozelor, momentelor din zi cand sa se administreze medicatia.

A treia consideratie – respecta pacientul indicatia de a reduce consumul de sare din alimentatie? Nu este recomandata restrictia totala de sare, nici nu este posibil asa ceva, ar fi un adevarat chin o dieta strict desodata. Pacientii vor trebui indrumati sa scoata din alimentatie branza telemea, produsele conservate, muraturile, varza murata si alte alimente la care sarea se foloseste pentru preparare.

A patra problema – consuma cumva pacientul in mod obisnuit antiinflamatorii nesteroidiene sau steroidiene – Indometacin, Diclofenac, Ketonal, Ketoprofen, Prednison? Toate aceste medicamente cresc valorile tensiunii arteriale ca efect advers. De asemenea, anticonceptionalele pot avea ca efect cresteri ale valorilor tensiunii arteriale, folosirea unor suplimente alimentare a caror compozitie este insuficient cunoscuta poate explica uneori valorile greu de controlat.

O entitate speciala o reprezinta apneea in somn, cu alte cuvinte oprirea respiratiei in timpul somnului, intalnita la pacientii obezi, aceasta fiind o alta cauza a cresterii valorilor tensiunii arteriale.

Tot in cadrul valorilor crescute ale tensiunii arteriale trebuiesc eliminate cauze de hipertensiune secundara, stiut fiind ca exista o seama intreaga de boli ce determina cresteri ale tensiunii arteriale – Stenoza de artera renala, uni- sau bilaterala, Hiperaldosteronisul primar, tumori ale glandelor suprarenale, hipertiroidia, Coarctatia de aorta – adica ingustarea unei portiuni din aorta toracica la jonctiunea cu artera subclavie.

Dar, dincolo de aspectul sa zicem teoretic, vine aspectul practic, cum procedam?

Un palier foarte important este componenta “fara pastile” din tratament, as pune aici increderea pacientului in doctor, explicarea pe larg a riscurilor netratarii hipertensiunii arteriale, renuntarea la fumat, scaderea in greutate prin reducerea painii, dulciurilor, grasimilor, cresterea activitatii fizice, monitorizarea proprie sau prin Holter si dialogul cu medicul.

Importante sunt si efectele adverse ale medicatiei, acestea de multe ori ducand la abandonarea tratamentului si cresterea riscului de accident vascular, infarct, tulburari de ritm.

Obligatoriu din schema de tratament va trebui sa fie prescris un diuretic, celelalte medicamente vor trebui folosite la dozele maxim admise si, foarte important, pentru cresterea compliantei la tratament, utilizarea combinatiilor fixe de doua, trei medicamente, pot duce la controlul optim al valorilor tensionale, la cresterea sperantei de viata si evitarea spitalizarilor.

In partea a doua a materialului voi trece in revista analizele de sange si investigatiile ce trebuiesc efectuate la pacientul cu hipertesiune greu controlata.

 

Dr. FLORIAN STOIAN, medic primar medicina interna, specialist cardiologie

Sef Sectie Medicala MEDSTAR General Hospital


wkd-2017-1200x630.jpg

Obezitatea creste riscul bolii cronice de rinichi

Cu totii stim ca surplusul de grasime nu este benefic pentru organismul nostru. Dar nu realizam ca pierderea in greutate poate preveni afectiunile renale, sau poate incetini progresia bolii la pacientii deja diagnosticati cu boala cronica de rinichi. Obezitatea si sindromul metabolic sunt factori de risc pentru boala cronica de rinichi si sunt asociate cu progresia sa.

Persoanele cu sindrom metabolic au peste 20-30% sanse de a dezvolta boli renale, spre deosebire de cei care nu au aceasta problema. Sindromul metabolic reprezinta un grup de factori care de asemenea cresc riscul pentru boli cardiovasculare si diabet.

Caracteristicile sindromului metabolic includ:

-circumferinta abdominala mare (existenta unui tesut adipos important la nivelul taliei);

-nivel crescut al trigliceridelor in sange;

-nivel scazut al HDL colesterolului (colesterolul „bun”);

-hipertensiune arteriala;

-nivel crescut a glicemiei a jeune.

Chiar daca medicamentele sunt eficiente in controlul glicemiei, tensiunii arteriale si a nivelului colesterolului, sunteti in continuare expusi unui risc crescut pentru obezitate. Persoanele care au deja boala cronica de rinichi, avand si sindrom metabolic le va creste riscul de progresie catre insuficienta renala cronica terminala. Pacientii cu insuficienta renala cronica terminala sunt tratati prin dializa sau transplant renal.

Reducerea riscului

Incepe prin atingerea unei greutati corporale normale. Aceasta poate reduce dezvoltarea diabetului si hipertensiunii arteriale, care la randul lor scad riscul aparitiei afectiunilor renale. Daca stiti ca aveti afectiuni renale, este foarte important sa nu incepeti planul de scadere ponderala fara sa discutati cu un medic. Exista diete bogate in proteine care pot fi daunatoare. Acestea pot afecta serios rinichii.

Dietele bogate in proteine si sarace in carbohidrati pot afecta rinichii in doua moduri:

  1. O dieta bogata in proteine duce la hiperfiltrare glomerulara;
  2. Cand organismul metabolizeaza mai mult lipidele decat glucoza din carbohidrati, exista riscul de a intra in cetoza, o stare metabolica care poate provoca leziuni renale.

Asigurati-va sa discutati cu medicul dumneavoastra pentru un plan de pierdere în greutate, care va va satisface nevoile nutritionale si va va proteja sanatatea.

Dr. NEJLA REGEP – medic specialist nefrologie

MEDSTAR General Hospital

 

Diabetul si hipertensiunea arteriala, determinante in aparitia bolii cronice de rinichi

Boala Cronică de Rinichi (BCR), diabetul şi comorbidităţile asociate (sindromul metabolic, dislipidemia, supraponderea, obezitatea, hipertensiunea arterială, hiperuricemia)  constituie probleme majore de sănătate publică la începutul noului mileniu în marea majoritate a ţărilor dezvoltate. De cele mai multe ori, aparitia BCR este determinată de o altă boală care afectează rinichii, în prim-plan aflându-se diabetul zaharat şi hipertensiunea arterială.

Reprezentativ pentru studiul relației dintre BCR și diabet zaharat, obezitate, dislipidemie, este studiul PREDDATOR, demarat in 2013 și prezentat in mai 2014 la Sibiu cu ocazia celui de-al 40-lea Congres al Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli  Metabolice.

Studiul a fost realizat de Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice în parteneriat cu Societatea Româna de Nefrologie, timp de aproape un an şi jumătate, pe un eşantion reprezentantiv de aproximativ 3000 de persoane, din 101 de centre din ţară.

Studiul a arătat ca prevalenţa diabetului zaharat în România este de 11,6%, ceea ce înseamnă că numărul românilor cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani care suferă de această afecţiune variază între 1.535.413 şi 1.967.200, arată rezultatele finale ale studiului.

De asemenea studiul mai  arată ca 34,6% dintre români sunt supraponderali şi alți 31,4% sunt obezi, doar 31% având o greutate normală (mai sunt 2,3% care sunt subponderali). Obezitatea este un factor de risc pentru diabet – 11,6% din populaţia ţării este afectată de diabet.

O problemă tot mai îngrijorătoare o constituie prevalenţa în creştere a obezităţii la vârste din ce în ce mai mici, aceasta reprezentând astăzi cea mai frecventă tulburare de nutriţie la copii şi adolescenţi în ţările dezvoltate. Dacă în trecutul nu prea îndepărtat excesul ponderal la copil era considerat de majoritatea părinţilor un semn de sănătate, astăzi mitul „copilului dolofan, frumos şi sănătos” este total depăşit. Obezitatea poate apărea la orice vârstă, în orice moment al copilăriei, dar important este că o mare parte a copiilor supraponderali şi obezi devin adulţi obezi, iar obezitatea apărută în copilărie şi menţinută la vârsta adultă este mai greu de tratat decât cea apărută la maturitate, deoarece se produce o creştere a numărului de celule adipoase.

Este binecunoscuta asocierea obezității cu diabetul, hiperuricemia, hipertensiunea, toate acestea ducând la creșterea riscului de apariție a bolii cronice de rinichi.

Diabetul şi hiperglicemia cauzează între 60 şi 70% din bolile cronice de rinichi. In contextul cresterii numarului de pacienti cu diabet zaharat tip 2 si cu obezitate la nivel mondial, diabetul reprezinta principala cauza a bolii cronice de rinichi. Conform estimarilor specialistilor, diabetul determina o crestere de aproximativ 12 ori a riscului de boala cronica de rinichi stadiu 5 (stadiu terminal). Gradul de afectare a funcției renale la persoanele diagnosticate cu diabet crește progresiv în timp, de la 7,3% în momentul diagnosticării diabetului, pană la 17,3% după 5 ani de la diagnostic, ajungând după 10 ani la 24,9% și după 15 ani la 28%.

Rata de supraviețuire la 10 ani pentru pacienții cu diabet este de 87,1% în absența nefropatiei, de 70,8% pentru pacienții cu microalbuminurie, 65,1% pentru cei cu macroalbuminurie și 8,5% pentru cei cu creatinina plasmatică ridicată ( 2mg/dl) sau tratament de substituție a funcției renale.

In concluzie, principalii factori de risc comuni ai apariției și asocierii dintre boala cronică de rinichi, diabet și bolile cardiovasculare sunt: excesul de greutate sau obezitatea, stilul de viață și condițiile socio-economice, vârsta, fondul genetic. Marea majoritate a acestor factori pot fi influențați prin schimbarea modului de viața, schimbarea dietei, eliminarea fumatului, activitate fizică regulată și hidratare corespunzătoare. Acolo unde nu se poate interveni este nevoie de creșterea adresabilității către medic( medicul de familie și ulterior, medicul specialist).

Surse: site-ul SRN și SRDNBM

Dr. RALUCA ZICA – medic specialist nefrologie MEDSTAR 2000 Clinic

 


Acces nevazatori

Descarcati programul NonVisual Desktop Acces, care ofera persoanelor cu dizabilitati vizuale posibilitatea de a consulta site-ul nostru.

Apasa AICI

Urmareste-ne pe Facebook

Urmareste-ne pe Facebook

Call Now Button
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support