Articole medicale
Image1.jpg

Majoritatea ghidurilor clinice nu recomandă screeningul afecțiunilor tiroidiene în populația generală, deși afecținile subclinice, adică cele în care încă nu au apărut manifestările clinice sunt destul de frecvente în populație, undeva la un procent de 20%. Însă majoritatea experților sunt de acord că trebuie un screening în anumite grupe populaționale, cum sunt pacienții vârstnici, între 65-70 de ani, femeile peste 50 de ani, pacienți cu antecendente heredo-colaterale de afecțuni tiroidiene și ne referim la pacienți care au și alți membri ai familiei cu afecțiuni tiroidiene, pacienți cu antecendente personale de afectare tiroidiană, pacienți care au istoric de iradiere în zona cervicală, cei cu diabet zaharat de tip 1, fibrilație atrială, dislipidemie, gravidele și postpartum la 6 săptămâni și 6 luni, cei care au primit tratament pentru diverse afecțiuni cu litiu, interferon sau amiodaronă, cei care au boli autoimune sau în populația unde există zone cu deficit de iod cum este și mare parte din teritoriul țării noastre.

Screeningul minim se referă la dozarea TSH-ului și la anumite grupe populaționale și la markerii autoimuni, anticorpi anti-tiroglobulină, anti-tiroidpersoxidază, anti receptor TSH, aici în special la pacienții cu diabet și cu boli autoimune.

Importanța depistării precoce a afecțiunilor tiroidiene în populație este susținută de studiile care au arătat apariția complicațiilor pe termen lung. Astfel, un hipertiroidism netratat subclinic poate duce la complicații cardiovasculare, la tulburări cognitive, scăderea densității mineral osoase și implicit osteoporoza. Hipotiroidismul dă și el afecțiuni cardiovasculare, scăderea funcției cognitive, dislipidemie sau infertilitate la femei.

În continuare o să discut despre importanța ecografiei în patologia tiroidiană și dacă este necesar screeningul ecografic în această patologie.

Ecografia sau ultrasonografia este o explorare imagistică non-invazivă absolut necesară în momentul de față oricărui clinician. Ea poate să ne dea detalii despre volumul tiroidian, despre relația cu structurile vecine, despre modificările de structură de tip nodular cât și despre funcția tiroidiană.

Principala patologie tiroidiană care beneficiază de problema ecografiei sunt nodulii tiroidieni. Putem pune diagnosticul, putem stabili caracteristicile lor benigne sau maligne, îi putem urmări în timp și putem efectua investigații mai complexe cum este funcția biopsie tiroidiană sau chiar elastografia o investigație imagistică, care poate exclude foarte ușor nodulii maligni.

De ce ar trebui făcută ecografie și căutați nodulii tiroidieni? Pentru că sunt foarte frecvenți în populație, cam 60% din populație prezintă noduli tiroidieni puși în evidență ecografic, spre deosebire de palpare, unde avem un procent de 4-8%. Dintre aceștia, 7% sunt maligni iar ecografia ne ajută să facem diferențierea să-i caracterizăm, și bineînțeles ne ajută în investigațiile mai complexe cum este puncția biopsie.

Ce urmărim noi la ecografie? Urmărim numărul nodulilor, mărimea nodulilor, ecogenitatea, ecostructura, calcificările din interior, semnalul Doppler, adică vascularizația, adenopatiile laterocervicale și urmărirea lor pe termen lung. Avem anumite indicii ultrasonografice de benignitate. Nodulii care sunt 100% chistici sau nodulii chistici cu semnul cometei in interior, nodulii spongioși care au mici zone hipoecogene delimitate de septuri hiperecogene, haloul periferic hipoecogen, calcificările în coajă de ou la periferia nodulului, faptul că sunt izoecogeni sau hiperecogeni față de țesutul tiroidian din jur, la fel, este un semn de benignitate. Indiciile sonografice pentru malignitate sunt atunci când avem un nodul intens hipoecogen, microcalcificări chiar dacă lasă sau nu con de umbră posterior, o vascularizație haotică în interiorul nodulului.

Un alt indiciu ultrasonografic sunt marginile lobulate sau spiculate, diametrul antero-posterior mai mare decât cel transversal. Două dintre caracteristicile menționate, sau mai multe, sunt intens sugestive pentru malignitate. De asemenea, prezența adenopatiilor laterocervicale în contextul unui nodul tiroidian este sugestiv pentru malignitate.

Un studiu publicat anul acesta arată că și localizarea la nivelul lobului tiroidian este importantă din acest punct de vedere. Nodulii situați la polul superior sunt mai frecvent maligni decât cei aflați la polul inferior. Categoriile de pacienți la care ar trebui efectuat screeningul ecografic sunt pacienții care au istoric de iradiere cervicală cei care au antecedente herodocolaterale de cancer tiroidian sau noduli tiroidieni, cei care au noduli palpabili, cei din zonele cu deficit de iod, sau cei care au fost expuși la accidente nucleare.

Ecografia tiroidiană ne ajută la diagnosticul și altor afecțiuni tiroidiene. În hipotiroidism putem avea tot volum mare tiroidian dar hiperecogenitate, în tiroidita cronică autoimună aspectul cel mai frecvent este pseudonodular, mozaicat, cu zone hiperecogene și cu septuri hiperecogene. De asemenea, ecografia cervicală ajută și în diagnosticul patologiei paratiroidiene.

În concluzie, ultrasonografia este o metodă puțin costisitoare, care se poate repeta de câte ori dorim noi pentru că este neinvazivă, ce pune în evidență nodulii ce trebuie trimiși mai departe la puncția biopsie sau direct la intervenția chirurgicală, când este cazul.

Dr AMALIA COSTEA, medic specialist endocrinologie, specialist diabet si boli de nutritie

MEDSTAR 2000 Clinic


cancer-col-uterin-1200x800.jpg

Cancerul de col uterin poate fi depistat in cadrul Programului National din care MEDSTAR General Hospital face parte. Acesta poate fi accesat de femeile cu varste cuprinse intre 25 si 65 de ani, prin intermediul cabinetelor medicale de asistenta primara.

INFORMATII AICI DESPRE TESTUL BABES PAPANICOLAU

Jumatate dintre femeile diagnosticate cu cancer de col uterin au varste cuprinse intre 35 si 55 de ani. Asimptomatic, cancerul de col uterin este greu de depistat in stadiu incipient. Daca stadiul de cancer este unul mai avansat, raspandit in ganglionii limfatici, dar neextins in alte locuri, rata de supravietuire este de 92%. De aceea, diagnosticul precoce este cel mai important atu al unei persoane care sufera de cancer, spun specialistii. Diagnosticarea precoce se poate face prin teste regulate Papanicolau si prin acordarea atentiei la semne si simptome. Factorul de risc cel mai important pentru cancerul de col uterin este infectia cu HPV.

Unele forme de comportament sexual cresc riscul unei femei de a avea infectia HPV – relatii sexuale la o varsta frageda, prezenta a numerosi parteneri sexuali.

Poti fi purtator de HPV timp de multi ani fara niciun simptom sau condiloame, adica negi in zona perianala. Din acest motiv, partenerul sexual, fara a fi constient, poate transmite cu usurinta virusul HPV. Studii au aratat ca folosirea prezervativului nu este foarte eficienta in prevenirea transmiterii HPV. Motivul este ca prezervativul nu acopera toate zonele genitale in care este localizat virusul.

Cancerul de col uterin apare mai frecvent la femeile active sexual în vârstă de peste 30 de ani. Aproape toate cancerele de col uterin sunt cauzate de virusul papilomma uman (HPV). Acest virus se transmite pe cale sexuală.Virusul este un virus comun, astfel că majoritatea oamenilor se infectează la un moment dat pe parcursul vieţii. De cele mai multe ori infecţia nu produce simptome şi se vindecă de la sine. În anumite cazuri infecţia nu dispare şi poate produce modificări la nivelul colului uterin care în timp se transformă în cancer.

Pe langa infectia cu HPV exista si alti factori de risc pentru cancerul de col uterin:

  • fumatul;
  • nasterile multiple – peste trei copii nascuti;
  • anumite boli care scad imunitatea – cum ar fi HIV, tratamentul cu chimioterapie.

Potrivit statisticilor de specialitate, in fiecare zi noua romance sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, de 16 ori mai multe decat media europeana.

Pentru a preveni acest lucru, specialiştii recomanda femeilor sa se prezinte la medicul ginecolog cel puţin o data pe an, pentru a face un control de rutina si pentru a face un Test Pappanicolau. Odata depistată, boala poate fi tratata si cu un tratament personalizat. Potrivit medicilor, noua abordare medicala, respectiv tratamentul personalizat, creste speranta de viata cu 25-40%, in functie de tipul tumorii si instrumentul terapeutic.

Tratamentul personalizat se bazeaza pe ultimele descoperiri in genetica si biologie moleculara, folosind medicamentele cat mai eficient posibil si fiind mai eficient, mai putin toxic si mai accesibil. Acest tip de terapie, combinata cu o abordare multidisciplinara, poate conduce la furnizarea tratamentului medical cel mai potrivit si mai modern pentru fiecare pacient in parte, in functie de starea sa de sanatate, localizarea tumorii, tipul si stadiul bolii.

Examenul de screening tip Papanicolau poate identifica leziunile cu potential canceros. Tratamentul bazat pe rezultatele acestui test poate preveni aparitia cancerului. In tarile dezvoltate, folosirea larga a programelor de detectare timpurie a cancerelor de col uterin (numit si screening) a redus incidenta cancerului invaziv de col uterin cu 50% sau mai mult. In Romania, conform datelor furnizate de Organizatia Mondiala a Sanatatii, cancerul de col uterin se afla pe primul loc ca si prevalenta intre cancerele la femei, si este a doua cauza de moarte intre cancerele la femei.

cancerul de col uterin

Citeste si…

Pasii necesari pentru efectuarea testului Babes Papanicolau

“Sa schimbam statisticile privind incidenta cancerului de col uterin!”

 


Urmareste-ne pe Facebook

Urmareste-ne pe Facebook