Articole medicale
virozele-1200x630.png

Virozele respiratorii sunt infecții ale tractului respirator superior (nas, gât) cu microorganisme patogene numite viruși. Ele apar cu predilecție în anotimpurile reci dar și în perioadele de variații bruște de temperatură care pot exista chiar și vara.

În general, se manifestă prin strănut, curgerea nasului, usturime în gât, răgușeală, tuse, subfebrilitate (t<38 grdC), frisoane, dureri musculare difuze, nu foarte intense. La copiii mici, manifestările pot fi mai chinuitoare, întrucât ei nu știu să sufle nasul. Prin urmare devin agitați,  nu pot mânca,  nu se pot odihni, la efortul de tuse pot voma. Uneori febra poate atinge 39-40 grdC. De asemenea, ganglionii din zona gâtului se pot umfla și deveni dureroși.

virozele respiratorii

Prevenirea virozelor respiratorii se face, în primul rând, evitând expunerea la frig și umezeală. Este necesară scoaterea copiilor la plimbare pentru că mișcarea în aer liber ajută la dezvoltarea imunității,  dar trebuie făcută în perioadele din zi cu umiditate mai scăzută, de exemplu la prânz,  amiază. De asemenea, se va evita ieșirea atunci când este ceață. Un alt factor favorizant al virozelor este fumatul, care scade apararea mucoaselor, prin urmare prevenirea o deduceți singuri.

Din păcate, mulți părinți au prostul obicei de a fuma în locuință, de multe ori în bucătărie. Total greșit, întrucât acolo membrii familiei se intrunesc de câteva ori pe zi. În plus, ușa nu reprezintă o barieră reală pentru fum, mai ales că cei mici vin frecvent în preajma părinților pe care, poate, nu i-au văzut o zi întreagă.

Nu în ultimul rând, trebuie să ne ferim de persoanele răcite: copiii cu semne de boală trebuie ținuți câteva zile acasă, mall-urile și alte spații aglomerate este bine să fie evitate, mai ales că imunitatea se formează între vârsta de 2 și 7 ani și copiii, neavând mecanismele imunitare suficient de dezvoltare, sunt mai expuși decât adulții nu doar la a face mai des viroze, dar la a face și forme mai extinse și mai severe de boală.

Fiind extrem de multe clase de viruși,  nu ne putem baza pe vaccinare, ci doar pe respectarea regulilor de igienă, de la spălatul pe mâini,  folosirea batistelor de unică folosință, purtarea de mască de tip chirurgical, în cazul absolutei necesități de a ieși din casă, pentru a-i proteja pe ceilalți, aerisirea deasă a încăperilor. Un studiu recent a aratăt că uscătoarele de mâini, prin aerosolii creați, diseminează mult mai mult în mediu virușii, decât prosoapele de unică folosință, așa încât aviz grădinițelor și școlilor!

În cazul virozelor respiratorii NU EXISTĂ TRATAMENT, dar nu vă speriați căci, majoritatea trec de la sine. Doar simptomele prea supărătoare trebuie tratate. Prin urmare, pentru o febră peste 38-38,5 grd C, vom lua banalul Paracetamol. Se poate asocia Ibuprofen sau Aspirină (aceasta din urmă doar la persoanele peste 12 ani), în cazul în care febra crește prea repede (mai devreme de 4 ore) și nu putem repeta doza de Paracetamol. Consumarea de lichide călduțe și frecționarea energică a întregului corp cu oțet, favorizează transpirația, deci și scăderea temperaturii. Importantă este și evitarea ieșirii din casă pentru a nu supune corpul unor variații de temperatură.

Tendința românului este de a face foarte cald în casă. O temperatură, în cameră, de 27-30 grade, nu va aduce nimic bun, din contră, va usca aerul din încăpere și va agrava simptomele. O temperatură de maxim 25 grade și tăvițe cu apă pe sursele de căldură pentru a avea suficientă umiditate în cameră sunt suficiente. Pentru aerisire, pacientul se va muta în altă cameră. Odihna ajută mult la refacerea organismului deci, câteva ore în plus de somn sunt binevenite.

virozele respiratorii

Pentru nas se vor folosi picături sau spray-uri decongestionante, nu mai mult de 5-7 zile, întrucât pot afecta mucoasa nazală; pentru gât, spray-uri sau dropsuri cu efecte calmante și antiseptice. Inhalațiile calde sunt binevenite. Ceaiurile calde de plante medicinale aduc și ele un aport la hidratare. În plus au efecte antiinflamatorii, emoliente, eventual expectorante. Singurul supliment alimentar cu studii dovedite științific pe creșterea imunității în lupta cu virușii este Zincul și nimic altceva. Suplimentele de vitamine nu cresc imunitatea, ci doar ajută refacerea organismului în perioada de convalescență. Ele pot fi luate cu succes din fructe și legume proaspete, iaurturi naturale. Adresarea direct la farmacie pentru tratament este corectă, dar dacă boala dă semne de agravare după câteva zile, prin creșterea sau reapariția febrei, agravarea tusei, trebuie să mergem la medic, întrucât acestea pot fi semnele unei suprainfectii bacteriene.

Despre mâncare am anticipat la tratament. În general, un organism are sistemul imunitar bun, dacă mănâncă in mod echilibrat TOATE principiile nutritive, nu doar legume și fructe,  nu doar lactate, nu doar cereale sau produse din carne. În perioada de creștere,  carnea și ouăle sunt absolut necesare. La adult, cu recomandarea unui medic specialist în nutriție, se poate mânca și lactovegetarian, dacă nu depune muncă fizică grea. Excesele de veganism apărute în ultima vreme nu fac, de multe ori, decât să bulverseze tractul digestiv prin excesul de fibre sau să aducă un aport excesiv de calorii, dar asta este o altă discuție.  În concluzie, este bine să avem un echilibru în toate!

Dr Andra Manoliu, medic primar medicina de familie

MEDSTAR General Hospital


rinita-alergica-1200x630.jpg

Rinita alergica este o afectiune inflamatorie a mucoasei nazale. Este initiata de un raspuns imun alergic la alergene inhalatorii, la persoane sensibilizate. Reprezinta o problema de sanatate globala, afectand 10 pana la 20% din populatie.

 

Cascada imunologica alergica determina urmatoarele SIMPTOME, ce pot varia ca severitate si durata:

– congestie sau obstructie nazala (nas infundat),

– rinoree (secretie nazala mucoasa – alba, apoasa),

– prurit (mancarime) nazal sau conjunctival,

– si/sau stranut.

 

De asemenea, pot aparea SIMPTOME GENERALE ca oboseala, concentrare si productivitate redusa la serviciu sau scoala .

 

Rinita alergica poate fi insotita frecvent si de conjunctivita, manifestata prin prurit ocular, lacrimare, congestia vaselor conjunctivale (inrosirea ochilor) si edem periorbital.

 

Rinita alergica poate fi un FACTOR PREDISPOZANT pentru afectiuni ale organelor adiacente, cum sunt sinusurile maxilare si frontale (sinuzite), urechea medie (otite), nazofaringele si laringele, arborele bronsic (astmul).

 

DIAGNOSTICUL este stabilit in functie de simptomatologia ce apare ca urmare a expunerii la aeroalergene si testele cutanate prick sau imunoglobulinele specifice pozitive, corelate cu istoricul pacientului.

 

Principalele aeroalergene implicate in patogenia rinitei alergice sunt:

– acarienii din praful de casa (Dermatophagoides pternonyssinus si Dermatophagoides farinae),

– polenurile,

– mucegaiurile

– epiteliile de animale.

 

Polenurile sunt sporii masculini ai semintelor arborilor, ierburilor si buruienilor. Arborii infloresc si polenizeaza in prima parte a primaverii, o perioada mai scurta de timp. In schimb, polenul ierburilor (Graminee) determina manifestari alergice incepand din lunile aprilie-mai si pana la jumatatea lunii iulie, cand in atmosfera apare polenul de buruieni (Artemisia vulgaris si Ambrosia artemisifolia). Acesta din urma se gaseste in aer pana catre sfarsitul toamnei sau pana incep ploile de toamna.

 

TRATAMENTUL rinitei alergice ar trebui sa ofere posibilitatea pacientului de a avea o viata sociala normala, gust, miros si un somn odihnitor.  Controlul simptomatologiei trebuie avut in vedere pentru o buna calitate a vietii si pentru a diminua co-morbiditatile asociate.

 

Tratamentul cuprinde urmatorii pasi:

  1. Profilaxia expunerii la factorii declansatori/agravanti – atunci cand este posibil.
  2. Medicatia simptomatica – adaptata nevoilor, caracteristicilor si preferintelor fiecarui pacient in parte.
  3. Vaccinurile alergenice – reprezinta tratamentul patogenic al bolii. Imunoterapia cu vaccinuri alergenice este un tratament imunomodulator ce tinteste restabilirea imunitatii normale impotriva alergenelor. In prezent, exista doua tipuri de vaccinuri, in functie de modul de administrare: injectabil subcutanat si oral sublingual.

 

In aceasta perioada, in aer plutesc polenurile de primavara. Sa nu tratam rinita sezoniera cu remedii naturiste ce pot sta chiar la baza alergiei”, avertizeaza Dr Selda Ali, medic specialist alergologie, MEDSTAR General Hospital.

 

 


Urmareste-ne pe Facebook

Urmareste-ne pe Facebook