Articole medicale
Image1.jpg

Majoritatea ghidurilor clinice nu recomandă screeningul afecțiunilor tiroidiene în populația generală, deși afecținile subclinice, adică cele în care încă nu au apărut manifestările clinice sunt destul de frecvente în populație, undeva la un procent de 20%. Însă majoritatea experților sunt de acord că trebuie un screening în anumite grupe populaționale, cum sunt pacienții vârstnici, între 65-70 de ani, femeile peste 50 de ani, pacienți cu antecendente heredo-colaterale de afecțuni tiroidiene și ne referim la pacienți care au și alți membri ai familiei cu afecțiuni tiroidiene, pacienți cu antecendente personale de afectare tiroidiană, pacienți care au istoric de iradiere în zona cervicală, cei cu diabet zaharat de tip 1, fibrilație atrială, dislipidemie, gravidele și postpartum la 6 săptămâni și 6 luni, cei care au primit tratament pentru diverse afecțiuni cu litiu, interferon sau amiodaronă, cei care au boli autoimune sau în populația unde există zone cu deficit de iod cum este și mare parte din teritoriul țării noastre.

Screeningul minim se referă la dozarea TSH-ului și la anumite grupe populaționale și la markerii autoimuni, anticorpi anti-tiroglobulină, anti-tiroidpersoxidază, anti receptor TSH, aici în special la pacienții cu diabet și cu boli autoimune.

Importanța depistării precoce a afecțiunilor tiroidiene în populație este susținută de studiile care au arătat apariția complicațiilor pe termen lung. Astfel, un hipertiroidism netratat subclinic poate duce la complicații cardiovasculare, la tulburări cognitive, scăderea densității mineral osoase și implicit osteoporoza. Hipotiroidismul dă și el afecțiuni cardiovasculare, scăderea funcției cognitive, dislipidemie sau infertilitate la femei.

În continuare o să discut despre importanța ecografiei în patologia tiroidiană și dacă este necesar screeningul ecografic în această patologie.

Ecografia sau ultrasonografia este o explorare imagistică non-invazivă absolut necesară în momentul de față oricărui clinician. Ea poate să ne dea detalii despre volumul tiroidian, despre relația cu structurile vecine, despre modificările de structură de tip nodular cât și despre funcția tiroidiană.

Principala patologie tiroidiană care beneficiază de problema ecografiei sunt nodulii tiroidieni. Putem pune diagnosticul, putem stabili caracteristicile lor benigne sau maligne, îi putem urmări în timp și putem efectua investigații mai complexe cum este funcția biopsie tiroidiană sau chiar elastografia o investigație imagistică, care poate exclude foarte ușor nodulii maligni.

De ce ar trebui făcută ecografie și căutați nodulii tiroidieni? Pentru că sunt foarte frecvenți în populație, cam 60% din populație prezintă noduli tiroidieni puși în evidență ecografic, spre deosebire de palpare, unde avem un procent de 4-8%. Dintre aceștia, 7% sunt maligni iar ecografia ne ajută să facem diferențierea să-i caracterizăm, și bineînțeles ne ajută în investigațiile mai complexe cum este puncția biopsie.

Ce urmărim noi la ecografie? Urmărim numărul nodulilor, mărimea nodulilor, ecogenitatea, ecostructura, calcificările din interior, semnalul Doppler, adică vascularizația, adenopatiile laterocervicale și urmărirea lor pe termen lung. Avem anumite indicii ultrasonografice de benignitate. Nodulii care sunt 100% chistici sau nodulii chistici cu semnul cometei in interior, nodulii spongioși care au mici zone hipoecogene delimitate de septuri hiperecogene, haloul periferic hipoecogen, calcificările în coajă de ou la periferia nodulului, faptul că sunt izoecogeni sau hiperecogeni față de țesutul tiroidian din jur, la fel, este un semn de benignitate. Indiciile sonografice pentru malignitate sunt atunci când avem un nodul intens hipoecogen, microcalcificări chiar dacă lasă sau nu con de umbră posterior, o vascularizație haotică în interiorul nodulului.

Un alt indiciu ultrasonografic sunt marginile lobulate sau spiculate, diametrul antero-posterior mai mare decât cel transversal. Două dintre caracteristicile menționate, sau mai multe, sunt intens sugestive pentru malignitate. De asemenea, prezența adenopatiilor laterocervicale în contextul unui nodul tiroidian este sugestiv pentru malignitate.

Un studiu publicat anul acesta arată că și localizarea la nivelul lobului tiroidian este importantă din acest punct de vedere. Nodulii situați la polul superior sunt mai frecvent maligni decât cei aflați la polul inferior. Categoriile de pacienți la care ar trebui efectuat screeningul ecografic sunt pacienții care au istoric de iradiere cervicală cei care au antecedente herodocolaterale de cancer tiroidian sau noduli tiroidieni, cei care au noduli palpabili, cei din zonele cu deficit de iod, sau cei care au fost expuși la accidente nucleare.

Ecografia tiroidiană ne ajută la diagnosticul și altor afecțiuni tiroidiene. În hipotiroidism putem avea tot volum mare tiroidian dar hiperecogenitate, în tiroidita cronică autoimună aspectul cel mai frecvent este pseudonodular, mozaicat, cu zone hiperecogene și cu septuri hiperecogene. De asemenea, ecografia cervicală ajută și în diagnosticul patologiei paratiroidiene.

În concluzie, ultrasonografia este o metodă puțin costisitoare, care se poate repeta de câte ori dorim noi pentru că este neinvazivă, ce pune în evidență nodulii ce trebuie trimiși mai departe la puncția biopsie sau direct la intervenția chirurgicală, când este cazul.

Dr AMALIA COSTEA, medic specialist endocrinologie, specialist diabet si boli de nutritie

MEDSTAR 2000 Clinic


hipotiroidismul-in-sarcina-1200x630.png

Hipotiroidismul in sarcina

In timpul sarcinii au loc modificari importante in structura si functia tiroidiana, fapt ce pune in evidenta anumite defecte subclinice ale acesteia sau agraveaza patologia deja existenta.

Astfel, in tarile in care nu avem deficit de iod, volumul tiroidian creste cu 10% in sarcina, in schimb in tarile cu deficit de iod, cresterea volumului tiroidian este de 20-40% si de asemenea, secretia hormonilor tiroidieni creste cu 50%.

Pentru a pune in evidenta afectarea tiroidiana in sarcina, pre si post partum, s-a ajuns la conses ca testarea folosita sa fie TSH, dar tinand seama de limitele de referinta specifice fiecarui semestru de sarcina.

Dozajul TSH se face imediat ce pacienta afla ca este gravida si apoi, daca se initiaza tratament, la fiecare 4 saptamani, iar postpartum se va efectua la 6 saptamani.

S-a stabilit ca FT4 nu poate fi folosit in timpul sarcini, decat cel mult  in ultimul semestru.

De asemenea este recomandat ca pacientelor ce prezinta valori ale TSH >2,5mu/l in timpul sarcinii sa se dozeze si anticorpii antitiroidieni, daca pacienta nu este cunoscuta anterior sarcinii cu o afectiune tiroidiana. Pacienta va fi tratata daca anticorpii sunt pozitivi. Trebuie dozati anticorpi dupa saptamana 16 de gestatie intrucat nivelul acestora poate fi fals scazut in primul trimestru de sarcina.

Intervalul de referinta pentru TSH inainte de sarcina la pacientele cu anticorpi prezenti este de 1,5-2,5mu/l, iar post partum, in primele 2 trimestre de sarcina 2-3mu/l.

Chiar si asa dozajul  TSH  nu face parte din testerea prenatala standard. Acestea sunt categoriile care ar trebui sa beneficieze de dozaj TSH:

  1. Paciente cu istoric de hipo/hipertiroidism sau semne si simptome specifice afectiunilor tiroidiene.
  2. Prezenta gusii sau anticorpi antitiroidieni pozitivi.
  3. Istoric de iradiere in zona gatului si toracelui sau de chirurgie tiroidiana.
  4. Varsta peste 30 ani.
  5. Diabet zaharat tip 1 sau alta afectiune autoimuna.
  6. Istoric de avorturi spontane sau infertilitate
  7. Multiparitate (>=2)
  8. Istoric familial de afectiuni tiroidiene autoimune sau alte afectiuni tiroidiene.
  9. Obezitate morbida BMI>40kg/m2
  10. Consum de medicamente precum amiodarona sau litium sau substanta de contrast iodata, folosita recent.
  11. Persoanele care traiesc intr-o zona cunoscuta cu deficit de iod.

 

In zonele cu deficit de iod este recomandata suplimentarea dietei cu Iod cu trei luni anterior conceptiei si pe parcursul sarcinii.

Tratamentul recomandat in sarcina pentru hipotiroidism este cu  Levotiroxina (FT4).

Expertii nu recomanda tratament cu Seleniu pentru pacientele cu tiroidita autoimuna, eutiroidiene care raman gravide.

In concluzie, la pacientele cu risc crescut se testeza TSH si anticorpi (daca TSH>2,5MU/L) imediat ce pacienta afla ca este gravida. Daca TSH este peste 10 se initiaza tratamentul cu Tiroxina indiferent de tipul anticorpilor.

Riscurile pentru copil, daca mama nu trateza hipotiroidismul, depasesc cu mult reactiile adverse ale tratamentului cu tiroxina. Acestea pot fi :

  • Risc de nastere prematura
  • Greutate mica la nastere
  • Detresa respiratorie a nou-nascutului
  • Deficit mental si motor permanent
  • Diverse grade de retard mintal.

Pentru prevenirea acestor riscuri si din cauza faptului ca mare parte din populatia tarii sufera de deficit de iod, testarea TSH ar trebui facuta tuturor tinerelor aflate  la varsta fertila, sau macar in primul trimestru de sarcina.

DR AMALIA COSTEA, medic specialist endocrinologie

MEDSTAR 2000 Clinic


gusa-tiroida.jpg

Gusa nodulara – ce tradeaza si cum o tratam

Multe femei observă, la un moment dat, că au făcut guşă. Dincolo de partea inestetică, această guşă poate fi primul semn al unei boli grave, ce necesită tratament permanent.

Simptomele pe care le manifestă tiroida bolnavă sunt foarte variate, de la oboseală, palpitaţii, senzaţia de nod în gât, scăderea în greutate, la depresie, căderea părului, constipaţie, anemie, creşterea în greutate. Investigarea tiroidei începe cu efectuarea unei ecografii cervicale, care este cea mai bună metodă imagistică pentru detectarea şi caracterizarea nodulilor tiroidieni, apoi efectuarea câtorva analize de laborator (TSH, FT3, ATPO, etc.), pentru stabilirea statusului funcţional.

Ce este aceasta gusa nodulara?

Guşa nodulară este o afecţiune prevalentă, dar 95 la sută dintre nodulii tiroidieni descoperiţi clinic sau ecografic sunt benigni. Din punct de vedere etiologic, nodulul benign poate fi un focar de tiroidită cronică, nodul dominant într-o guşă polinodulară, adenom folicular, chistiar nodulul malign poate fi carcinom papilar, folicular, slab diferenţiat, anaplastic sau carcinommedular tiroidian. Selectarea nodulilor cu risc de malignitate începe chiar din timpul anamnezei şi examenului clinic, suspiciunea fiind crescută în cazul nodulilor cu creştere continuă, progresivă, însoţită de disfagie, disfonie, disconfort.

Ce investigaţii sunt necesare pentru diagnosticul nodulilor tiroidieni?

Dintre investigaţiile paraclinice, ecografia este cea mai bună metodă imagistică pentru detecţia şi caracterizarea nodulilor tiroidieni, iar puncţia aspirativă cu ac fin este standardul de aur pentru diagnosticul diferenţial preoperator al unei leziuni. De asemenea, dozarea calcitoninei are valoare similară puncţiei aspirative pentru diagnosticul carcinomului medular tiroidian.

Care este atitudinea terapeutica pe care o recomandaţi pacientului tiroidian?

În majoritatea situaţiilor, plecând de la dimensiuni şi aspect ecografic, puncţia aspirativă cu ac fin este cea care precizează riscul de cancer tiroidian şi ghidează atitudinea terapeutică ulterioară. Tratamentul chirurgical este indicat nodulilor cu suspiciune de malignitate sau celor mari, compresivi faţă de celelalte categorii. În concluzie, problema principală legată de nodulii tiroidieni este aceea de a-i selecta pe aceia care necesită tratament chirurgical.

Operaţii cu succes

Operaţiile de extirpare a tiroidei se efectuează cu succes la MEDSTAR General Hospital, în Sectia de Chirurgie, de către medicul dr. Manuela Garciu, medic specialist chirurgie generală cu pregătire în chirurgia tiroidei.

Dr. Manuela Garciu realizează intervenţiile chirurgicale tiroidiene după atenta investigare a bolnavilor şi urmărirea postoperatorie a pacienţilor în cadrul unui program de depistare a cancerului tiroidian în judeţul nostru, având sprijinul echipei medicale şi chirurgicale de la MEDSTAR General Hospital. În urma experienţei acumulate, dr. Manuela Garciu recomandă pacienţilor ca investigaţiile tiroidei să devină de rutină, deoarece cancerul tiroidian, precum şi celelalte afecţiuni tiroidiene devin tot mai frecvente, mai ales la femei, dar sunt afectaţi destul de des şi tinerii.

Pacienţii operaţi vor necesita, ulterior, tratament hormonal de substituţie pentru tot restul vieţii. Pentru mai multe informaţii şi programări, puteţi apela numerele de telefon 0241.638.251 | 0722.574.250 | 0241.940.


Urmareste-ne pe Facebook

Urmareste-ne pe Facebook