vitamina-D-1200x857.jpg

Deficiența de Vitamina D: cauze, riscuri și surse alimentare

Corpul tău produce vitamina D atunci când pielea este expusă la lumina soarelui, însă producția acesteia scade adesea în zilele mai scurte de iarnă, în special în emisfera nordică. Acest lucru poate crește riscul de deficit de vitamina D.

Vitamina D joacă un rol esențial în absorbția calciului și fosforului – ambele fiind cruciale pentru sănătatea oaselor.

Vitamina D contribuie, de asemenea, la susținerea sistemului imunitar, reglarea hormonilor, creșterea celulară, funcția musculară și sănătatea cardiovasculară.

Riscurile deficitului de vitamina D

Aproximativ 37% dintre adulții din întreaga lume au niveluri de vitamina D sub cele recomandate, potrivit unui studiu publicat în revista Metabolites. Deficiența severă este raportată la 7% din populația globală.

În Statele Unite, studiile au arătat că între 14% și 18% dintre adulți au un nivel scăzut de vitamina D.

Fără suficientă vitamina D, oasele pot deveni slabe și fragile în timp. La copii, această afecțiune se numește rahitism și continuă să fie o problemă globală. Adulții riscă o înmuiere a oaselor numită osteomalacie, precum și osteoporoză. Persoanele cu deficit de vitamina D pot experimenta și dureri osoase.

Alte simptome ale deficienței de vitamina D includ slăbiciune musculară, oboseală și un sistem imunitar slăbit. Unele persoane raportează și schimbări ale dispoziției și dificultăți de concentrare.

Anumiți factori cresc riscul unui aport insuficient sau al unei absorbții deficitare a vitaminei D:

  • Persoanele cu expunere limitată la soare
  • Sugarii alăptați exclusiv
  • Persoanele cu anumite afecțiuni de sănătate, cum ar fi boala celiacă, fibroza chistică, bolile renale și sindroamele de malabsorbție
  • Sportivii
  • Adulții în vârstă
  • Persoanele cu obezitate
  • Persoanele cu antecedente de chirurgie bariatrică

În plus, este posibil să ai un aport insuficient de vitamina D dacă ai alergie la lapte, intoleranță la lactoză sau urmezi o dietă ovo-vegetariană sau vegană.

Cum să obții mai multă vitamina D

Pentru a compensa lipsa vitaminei D din expunerea la soare, este important să incluzi în alimentație surse bogate în această vitamină.

„Sursele alimentare de vitamina D pot fi dificil de inclus regulat în dietă”, afirmă Gangestad.

Alimentele care conțin vitamina D includ:

  • Pește gras, precum somon, păstrăv și sardine
  • Ciuperci
  • Gălbenuș de ou
  • Ficat de vită

Există și alimente îmbogățite cu vitamina D, cum ar fi:

  • Laptele de vacă
  • Laptele de soia
  • Laptele de ovăz
  • Laptele de migdale
  • Unele mărci de suc de portocale și iaurturi

Dacă ai dificultăți în a-ți asigura necesarul zilnic de vitamina D, medicul tău ar putea recomanda administrarea unui supliment de vitamina D.

Dieteticienii recomandă următoarele doze zilnice de vitamina D:

  • Până la 12 luni — 400 UI
  • Între 1 și 18 ani — 600 UI
  • Între 18 și 70 de ani — 600 UI
  • Peste 70 de ani — 800 UI

educatie-nutritionala-2-1200x800.jpg

Un stil de viață sănătos începe cu informația corectă! Prevenirea și controlul bolilor depind de educație – un proces continuu, adaptat fiecărei persoane.

 

Cum ne influențează stilul de viață sănătatea?

Studii recente arată că alegerile zilnice, cum ar fi alimentația, mișcarea și renunțarea la obiceiuri nocive, joacă un rol esențial în prevenirea bolilor cronice precum diabetul, bolile de inimă, cancerul și afecțiunile pulmonare. Aceste boli sunt responsabile pentru peste 80% din decesele premature la nivel global!
Factori precum fumatul, alimentația nesănătoasă, consumul de alcool și lipsa activității fizice sunt principalii vinovați. Vestea bună? Putem reduce riscurile prin alegeri mai bune!

 

De ce este importantă educația nutrițională?

O alimentație echilibrată ne ajută să prevenim probleme de sănătate precum hipertensiunea, obezitatea sau glicemia ridicată. Ghidurile internaționale recomandă:
✅ Mese echilibrate și variate
✅ Mai multă mișcare
✅ Renunțarea la fumat și reducerea alcoolului
✅ Evitarea sedentarismului
Dar pentru ca aceste obiceiuri să devină realitate, avem nevoie de educație nutrițională bine structurată!

 

Ce este educația terapeutică și nutrițională?

Organizația Mondială a Sănătății definește educația terapeutică ca un proces care ajută pacienții să-și gestioneze mai bine boala și să prevină complicațiile. În mod similar, educația nutrițională îi învață pe oameni cum să adopte un stil de viață sănătos, cu sprijinul comunității.

 

Obiectivele educației nutriționale

Educația terapeutică aplicată în nutriție urmărește:
✅ Explicarea conceptelor într-un limbaj simplu și accesibil
✅ Dezvoltarea abilităților practice, cum ar fi planificarea meselor
✅ Încurajarea schimbărilor în comportamentele alimentare și stilul de viață

 

Cum se poate face educația nutrițională?

Există mai multe metode prin care putem învăța despre nutriție:

Educația individuală – Se face direct cu un specialist, care oferă recomandări personalizate.
✔️ Avantaje: Adaptată fiecărei persoane, interactivă, oferă feedback direct.
❌ Dezavantaje: Necesită mult timp și nu este întotdeauna fezabilă la scară largă.

 

Educația de grup – Se desfășoară în sesiuni cu mai multe persoane.
✔️ Avantaje: Motivează, este interactivă și eficientă din punct de vedere al timpului.
❌ Dezavantaje: Grupurile pot fi diverse și uneori greu de gestionat.

 

Educația populațională – Se face prin mass-media, materiale tipărite sau campanii comunitare.
✔️ Avantaje: Ajunge la un număr mare de oameni și poate schimba obiceiuri la nivel larg.
❌ Dezavantaje: Mai puțin personalizată, impact variabil în funcție de receptivitatea publicului.

 

Concluzie

Educația nutrițională este un pilon esențial pentru prevenirea bolilor cronice și menținerea unei vieți sănătoase. Indiferent că este făcută individual, în grup sau la nivel de comunitate, informația corectă și resursele potrivite pot face diferența!


tiroidita-acuta-virala-blog-1200x801.png

Legătura dintre COVID-19 și sănătatea tiroidei

Știai că infecția cu COVID-19 poate afecta și tiroida? Primul caz de tiroidită virală asociată cu acest virus a fost raportat în iulie 2020, iar de atunci s-au descoperit peste 100 de cazuri similare. SARS-CoV-2 poate influența tiroida fie direct, provocând inflamații, fie indirect, perturbând echilibrul hormonal.

Ce este tiroidita subacută?

Tiroidita subacută este o inflamație temporară a tiroidei, întâlnită mai des la femei și declanșată, de obicei, de o infecție virală. Se manifestă prin:

  • Durere la nivelul gâtului
  • Febră
  • Oboseală
  • Palpitații
  • Pierdere în greutate
  • Stări de anxietate

Boala are trei etape principale:

  1. Hipertiroidism temporar (activitate crescută a tiroidei) – durează între 2 și 8 săptămâni.
  2. Hipotiroidism temporar (activitate scăzută) – persistă câteva săptămâni.
  3. Recuperare completă, începând din luna 3-6.

În unele cazuri, tiroida nu revine la funcționarea normală, iar pacienții pot avea nevoie de tratament pe termen lung.

Cum poate COVID-19 să afecteze tiroida?

Virusul SARS-CoV-2 folosește enzima ACE2 pentru a pătrunde în celule, iar această enzimă se găsește în concentrații mari în tiroidă. Asta înseamnă că virusul poate provoca inflamația directă a tiroidei (tiroidită subacută), sau dereglări ale funcției tiroidei, cum ar fi hipertiroidismul sau hipotiroidismul.

Semnele tiroiditei post-COVID-19

Dacă ai avut COVID-19 și observi următoarele simptome, ar fi bine să consulți un medic endocrinolog:

  • Durere în gât care se extinde spre maxilar sau urechi.
  • Febră, frisoane și oboseală accentuată.
  • Palpitații, transpirații excesive și pierdere în greutate.
  • Schimbări bruște în starea ta generală de sănătate.

Cum te poți recupera?

Recuperarea poate dura între 17 și 40 de zile după infecția cu COVID-19. În funcție de severitate, tratamentul poate include antiinflamatoare, pentru reducerea durerii și inflamației, beta-blocante, pentru controlul palpitațiilor și hormoni tiroidieni, dacă tiroida nu își revine la funcționarea normală.

Ce trebuie să faci după recuperare?

Pentru a preveni eventuale complicații, este bine să îți monitorizezi sănătatea tiroidei. Programează consultații regulate la medicul endocrinolog, testează periodic nivelul hormonilor tiroidieni (TSH, FT4). Urmărește simptomele persistente, cum ar fi oboseala și fluctuațiile de greutate, și încearcă să adopți un stil de viață sănătos.

Cum îți poți susține sănătatea tiroidei?

Un stil de viață echilibrat poate ajuta tiroida să funcționeze mai bine: Consumă alimente bogate în seleniu, iod și zinc (nuci braziliene, pește, ouă, lactate). Evită stresul și încearcă tehnici de relaxare precum yoga sau meditația.  Menține un program regulat de somn pentru a echilibra hormonii.  Hidratează-te corespunzător și limitează consumul de cofeină.

Vaccinarea și prevenția

Societatea Română de Endocrinologie recomandă vaccinarea împotriva COVID-19, inclusiv pentru persoanele cu afecțiuni endocrine. Persoanele nevaccinate prezintă un risc mai mare de complicații și dezechilibre tiroidiene.

Concluzie

COVID-19 poate influența sănătatea tiroidei în mod direct și indirect, dar diagnosticarea timpurie și tratamentul adecvat pot asigura o recuperare completă. Dacă ai simptome persistente, nu ezita să ceri sfatul unui specialist! De asemenea, vaccinarea te poate ajuta să previi complicațiile legate de tiroidă.


batranetea-poate-fi-prevenita-blog-1200x800.jpg

Prevenţia, un stil de viaţă activ și creșterea calităţii vieţii sunt esențiale pentru longevitate. Studiile recente numesc bătrâneţea o boală ce poate fi prevenită printr-o abordare proactivă. Îmbătrânirea este un proces complex, influențat de factori biologici, genetici și de mediu. Schimbările fizice, psihice și sociale pot fi gestionate prin tratamente personalizate, adaptate fiecărei persoane.


durere-cronica-in-piept-blog-1200x800.png

Durerea cronică viscerală primară este un tip de durere care provine din organele interne, fără o cauză clară sau identificabilă prin examinări fizice sau imagistice. Această durere se manifestă frecvent prin disconfort persistent, uneori intens, care afectează calitatea vieții. Spre deosebire de alte tipuri de durere, ea nu este întotdeauna legată de leziuni sau inflamații evidente


×