Actualul context epidemiologic reprezintă un moment dificil pentru persoanele cu boli cronice. Pacienții cu boli cronice sunt mai vulnerabili în fața infecțiilor, cum este cazul pandemiei de COVID 19.
Este și cazul pacienților cu diabet, pentru care riscul de evoluție nefavorabilă este mai crescut dacă diabetul este dezechilibrat, prezintă complicații sau se asociază cu alte patologii. Anxietatea și teama de a nu se infecta a dus la o scădere a prezentării pacientului la medic, la amânarea controalelor periodice și a investigațiilor de specialitate.
Pe de altă parte, diabetul nu așteaptă și nu se vindecă. Evaluarea unui pacient cu diabet prespune mai mult decât o glicemie din sângele venos sau pe glucotest. Tratamentul unui pacient cu diabet implică un stil de viață disciplinat, o dietă echilibrată, controlul celorlalte afecțiuni asociate (hipertensiune, dislipidemie etc.) și prevenirea complicațiilor.
Infecția cu virusul SARS-COV-2 poate induce diabet zaharat și contribuie la fluctuații glicemice la pacienții cunoscuți cu diabet zaharat, fie datorată infecției în sine, stresului unei boli acute sau tratamentului cu glucocortizoizi sau prin apariția de novo a diabetului chiar și la pacienții care anterior aveau valori normale ale glicemiei.
Pentru a depăși această perioadă grea și neobișnuită pentru noi toți, se impune PREVENTIE.
Intrebarea frecventa care i se adreseaza oricarui pacient supraponderal sau care si-o pune fiecare pacient este: obezitatea, o boala metabolica? Ok. In lumea moderna, obezitatea este o problema majora a vietii, ce determina o scadere a sperantei de viata si o scadere a calitatii vietii. Acesti doi parametri sunt importanti in evolutia ulterioara o oricarui bolnav obez care, alaturi de cresterea excesului ponderal, se poate asocia aceasta patologie cu o multitudine de afectiuni metabolice, nutritionale, cardiovasculare, respiratorii si pulmonare, care conduc toate la scsderea calitatii vietii.
Cel mai mare dusman al obezitatii il reprezinta, din punct de vedere metabolic, diabetul zaharat de tip 2, aproximativ 20-30% dintre pacientii cu obezitate prezentand aceasta patologie, cu cresterea valorilor glicemice, ajungand ulterior, in evolutia unor boli, la afectiuni ale altor organe, cum ar fi nefropatia diabetica, arteriopatia diabetica, retinopatia diabetica si toate celelalte afectiuni care sunt secundare diabetului zaharat si care afecteaza calitatea vietii. Dislipidemia este, sa zicem, o boala moderna, determinata, în principal, de obiceiurile alimentare nesanatoase, de tip fast-food, care, pe langa cresterea ponderala, vorbesc aici de obezitate, determina si afectarea, în principal, a starii nutritionale a pacientului si în principal aparitia acestor dislipidemii, cunoscuându-se importanta controlului periodic a trigliceridelor sau a colesterolului în aceasta patologie, asa-numitul ficat gras sau steatoza hepatica în care acesti pacienti îi prezinta într-un procent de aproximativ 60-70%.
Riscurile severe asociate acestui sindrom metabolic pot fi reduse semnificativ prin chirurgia obezitatii care la ora actuala, pe plan mondial, poarta denumirea si de chirurgie metabolica tocmai prin implicarea metabolica a tuturor acestor mecanisme care permit redresarea sau ameliorarea multor din aceste comorbiditati.
Care sunt, de fapt, beneficiile chirurgiei bariatrice?
În primul rând, în afara reducerii excesului ponderal, si aici mi-ar place sa fac o mica paranteza pentru ca vin multi pacienti, inclusiv tineri, care o considera doar o interventie din punct de vedere estetic, doar sa arat bine, ceea ce este gresit, eronat înteles. Este o problema mult mai complexa a întregului organism legata de starea nutritionala si de metabolismul general al organismului, si, pe lânga reducerea excesului ponderal, determina o îmbunatatire semnificativa a calitatii vietii si a starii generale de sanatatea oricarui pacient care recurge la o astfel de interventie chirurgicala într-un anumit moment. Pe de alta parte, permite ameliorarea sau chiar vindecarea unor afectiuni asociate obezitatii, si aici ma refer în principal la diabetul zaharat de tip 2, inclusiv acei pacienti insulino-necesitanti, care surprinzator, chiar din primele saptamâni dupa operatie, îsi reduc dozele de insulina sau chiar sunt fortati sa renunte la tratamentul antidiabetic injectabil sau oral, valorile glicemice ramânând undeva în limitele normale pentru tot restul vietii.
Pe lânga acestea, se amelioreaza o parte din patologiile asociate cum ar fi sindromul de apnee de somn, sau Sindromul Pickwick. Pacientii super obezi, cu obezitate depasind un Indice de masa de 50 kg/mp prezinta disfunctii respiratorii, de multe ori severe, care îi împiedica sa desfasoare o activitate profesionala si sociala corespunzatoare, iar odata cu reducerea excesului ponderal au o viata normala si o integrare socio-profesionala inclusiv care sa le permita o activitate sportiva sau de relaxare în parametri obisnuiti. În primul rând, în afara diabetului si a bolilor metabolice, se rezolva o parte din celelalte afectiuni, cum ar fi insuficienta venoasa cronica, steatoza hepatica, acel ficat gras despre care am pomenit, inclusiv afectiuni osteo-articulare, care determina, din cauza excesului ponderal, o disfunctionalitate, cu dureri pe care pacientul le resimte atât la nivelul coloanei dorsolombare, cât si la nivelul articulatiei soldului si genunchiului, favorizând, de cele mai multe ori, aparitia coxartrozei sau gonartrozei, o maladie destul de frecvenata la pacientul adult sau vârstnic mai ales în lipsa unei activitati sportive
sau activitati zilnice de miscare.
În primul si în primul rând, odata cu scaderea ponderala, în urma unei astfel de interventii, pacientii îsi recapata încrederea în sine. Este foarte importanta, mai ales la pacientul tânar, care este, de cele mai multe ori, marginalizat din punct de vedere social, sau în colectivitate, la scoala, sau la serviciu, dupa care îsi recapata aceasta încredere si vointa de a fi sanatos si de a efectua activitati curente ca oricare alt pacient.
Din punct de vedere tehnic, chirurgia laparoscopica este utilizata astazi cel mai mult pentru interventii de tip bariatric sau metabolic. Sigur ca prima interventie, la ora actuala, ca si recomandare pe plan mondial, ramâne gastrectomia longitudinala laparoscopica, sau cum se stie <gastric sleeve>. Aceasta interventie se realizeaza pe cale laparoscopica si înseamna sau reprezinta îndepartarea unui anumit volum din stomac.
Este o metoda restrictiva prin care se reduce capacitatea stomacului cu aproximativ 80%, ramânând un stomac mult mai mic de-a lungul micii curburi care permite ingestia, o singura data, a aproximativ 120-150 ml. Astfel încât, o astfel de interventie nu modifica cu nimic circuitul digestiv al alimentelor. Ceea ce este un lucru foarte important. De aceea a câstigat foarte multi adepti si la ora actuala, în toate centrele de chirurgie bariatrica, tinde sa devina de prima intentie. Este o interventie relativ scurta ca timp, aproximativ 1 ora jumatate – 2 ore, este oarecum sigura, recuperarea este foarte rapida si practic în 48-72 de ore pacientul poate pleca acasa.
Din punctul acesta de vedere, chirurgia bariatrica sub forma de procedee restrictive permite, pe de o parte, o scadere ponderala, iar pe de alta parte, nemodificându-se cu nimic circuitul digestiv nu sunt modificate absorbtia mineralelor si vitaminelor sau chiar daca aceste apar, apar într-un procent mult mai mic. Deci un alt avantaj îl reprezinta o stare nutritionala relativ buna fara deficite majore de vitamine si minerale care sa impuna suplimentarea alimentatiei orale post-operatorii.
Un alt mecanism important în reducerea excesului ponderal în urma gastric sleeve îl reprezinta si excizarea unei portiuni din stomaca fundusului sau a corpului gastric la nivelul caruia se secreta ghrelina considerata hormonul foamei, astfel încât pacientul nu manânca pentru ca nu are o capacitate suficient de mare de a tolera admisia unul volum mai mare de lichide, iar pe de alta parte, fapt deosebit de important, se reduce si senzatia de foame astfel încât pacientul nu mai are acea dorinta chinuitoare de a mânca si apare senzatia de satietate, de lipsa apetitului.
Tehnica laparoscopica în care se realizeaza prezinta o multitudine de avantaje.
In principal toate avantajele chirurgiei minim invazive sau asa numitei chirurgii de catifea. Vorbesc aici despre durata scurta de spitalizare, de aspectul cosmetic sau estetic exceptional cu absenta aproape în totalitate a cicatricilor postoperatorii, cu reducerea durerii postoperatorii, cu reducerea medicamentelor administrate postoperator, cu o reinsertie socio-profesionala cât mai rapida si bineînteles, cu reducerea perioadei de convalescenta, factori foarte importanti pentru orice pacient care, la aproximativ 10-14 zile poate sa îsi reia activitatea în mod normal fara a fi impusa o perioada de covalescenta prelungita. Din acest punct de vedere, în Clinica MEDSTAR unde îmi desfasor activitatea împreuna cu întreaga echipa chirurgicala experienta pe care o avem, si aici pot sa afirm ca depasim peste 500 de cazuri, ne permite asigurarea unor conditii foarte bune pentru realizarea acestui tip de procedura chirurgicala cu rezultate bune, cu evolutii excelente din punct de vedere nutritional si metabolic, iar pacientii sunt externati la 48-72 de ore dupa interventia chirurgicala.
De ce este importanta echipa? Echipa, care este multidisciplinara si în care, în afara de latura chirurgicala, un rol important îl are anestezia, anestezia care trebuie sa asigure toate conditiile unor parametri functionali atât în timpul interventiei, cât mai ales si în perioada postoperatorie, reamintind ca o buna parte din pacientii supraponderali au un indice de masa care depaseste 50, poate 60 kg/mp si nu mai vorbesc aici de obezitate morbida, vorbesc aici de super super obezitate cu toate afectiunile asociate, care fiecare din ele ridica riscuri majore în evolutia portoperatorie.
O echipa multidisciplinara, alaturi de anestezie avem cardiologi, pneumologi, endocrinologi de renume, care pot sa recomande, daca vreti, anumite sfaturi, atât în perioada preoperatorie, cât si mai ales în urmarirea postoperatorie. Sigur ca o astfel de interventie chirurgicala impune, daca vreti, efectuarea unor teste sau analize specifice. În mod normal, orice pacient care îsi doreste sa recurga la o astfel de interventie chirurgicala trebuie sa aiba prima data un consult în principal cu medicul chirurg, care îi va furniza toate datele referitoare la investigatiile care trebuie facute, la ce înseamna o astfel de procedura chirugicala si mai ales care sunt pregatirile pre si postoperatorii. Începusem sa vorbim despre analizele care trebuie efectuate. Pornind de la analizele de sânge, din care nu trebuie sa lipseasca valorile de glicemie sau hemoglobina glicozilata, mai ales la pacientii care se stiu cu diabet, hemograma, sa nu existe un sindrom anemic, plus celelalte teste hepatice, renale si generale. Alaturi de acestea, se impune efectuarea unei endoscopii digestive superioare astfel încât sa stim care este calitatea stomacului care urmeaza sa fie rezecat, o ecografie abdominala si pelvina, pentru a vedea starea organelor si în principal a ficatului, colecistului, pancreasului, rinichilor etc.
O evaluare complexa din punct de vedere cardiologic, care impune efectuarea unei electrocardiograme, dar si a unei ecografii cardiace, pentru a vedea buna functionare a aparatului cardiocircular, o evaluare complexa pneumologica la care pacientul trebuie sa fie supusunei radiografii toracopulmonare obisnuite, si unei probe care se cheama spirometrie pentru a vedea activitatea ventilatorie normala si eventual, la pacientii la care se suspicioneaza sindromul de acnee de somn aceasta poligrafie în care poate fi evaluata functia respiratorie pe parcursul unei nopti, alaturi de consultul endocrinologic, de consultul preanestezic si nu în ultimul rând de consultul psihologic astfel de bolnavi putând avea în Clinica MEDSTAR o evaluare cât mai complexa, într-un interval cât mai scurt de timp si ulterior decizia terapeutica, în functie de valoarea rezultatelor, se va lua împreuna cu pacientul.
Cui se adreseaza chirurgia bariatrica sau chirurgia obezitatii?
Pacientilor, în principal, care prezinta aceasta obezitate morbida. Obezitatea este definita ca un exces ponderal care se calculeaza pe baza unei formule, acest Indice de Masa Corporala, care reprezinta un raport între greutate pe înaltime, la patrat. În mod normal, pacientii care prezinta un IMC mai mare de 40, are asa numita obezitate morbida, pot recurge, din punct de vedere nutritional la acest gen de terapie, adica terapia chirurgicala. Un alt segment important îl reprezinta pacientii cu comorbiditati. Chiar daca nu au un IMC de 40 vorbesc aici de diabet zaharat sau afectiuni cardiovasculare si dislipidemice, care pot sa recurga la interventii de chirurgie bariatrica chiar daca IMC este mai mic de 40 sau cuprins între 35 si 40 kg/m² dar prezinta aceste comorbiditati.
Ce se întâmpla dupa interventia chirurgicala?
Sigur ca echipa noastra medicala atât din cadrul celei chirurgicale cât si din cadrul Clinicii MEDSTAR, urmareste rezultatele vindecarii imediate chirurgicale si pe de alta parte, si scaderea ponderala dar si evolutia ponderala si a starii generale pe termen mediu si lung. Ce înseamna asta? Asta înseamna ca exista anumite controale periodice postoperator, la trei, sase luni, 1 an, în care se repeta anumite investigatii de laborator, de sânge, si ecografia sau radiografia gastroduodenala pentru a vedea buna functionare atât a complexului gastroduodenal care a fost rezecat, cât mai ales din punct de vedere al rezultatului metabiloc si nutritional. Scopul nostru este sa monitorizam evolutia fiecarui pacient si sa surprindem din timp eventualele deficiente care pot sa apara si bineînteles sa le putem corecta. Si vorbesc aici, în principal, de deficiente de minerale sau de vitamine care trebuie prima data recunoscute si ulterior corectare prin administrarea orala de preparate respective.
O alta importanta deosebita o reprezinta modificarea stilului de viata. Interventia chirurgicala de tipul gastric sleev, fiind un procedeu restrictiv, nu îsi permite o alimentatie normala si este determinata, în principal, de o vointa a pacientului de a avea o anumita conduita nutritionala. De aceea, recomandarea noastra si a medicului nutritionist este ca în perioada postoperatorie imediata si la distanta, pacientii sa înteleaga ca alimentatia este mult mai restrictiva constând în principal, în primele saptamâni, din lichide si ulterior din alimentatie semisolida bazata în principal pe iaurturi, supe si lichide neîndulcite. Ulterior, vorbesc din lunile a doua si a treia, pacientii pot sa manânce aproape orice diversificat, fara a face abuzuri de anumite categorii de alimente si bineînteles de a evita tot ce înseamna zahar, glucide sau fructoza. Pentru a avea un rezultat bun metabolic, întotdeuna încurajam odata cu scaderea ponderala reluarea sau începerea activitatilor fizice importante astfel încât pacientii sa slabeasca armonios si sa aiba un stil de viata cât mai normal.
Diabetul zaharat este o boala cronica, complexa, din ce în ce mai des întâlnita în zilele noastre, caracterizata cum bine stim toti prin cresterea valorii de glicemie în sânge. Dar este o afectiune mult mai complexa care cuprinde cel putin doua cai patogenice. Pe de o parte, scaderea secretiei de insulina la nivel pancreatic, si pe de alta parte, rezistenta periferica crescuta la insulina, ceea ce face organismul mai „lenes” în a prelua glucoza si a o metaboliza.
De aceea, în functie de aceste cai patogenice, diabetul zaharat este de tip 1, daca predomina secretia deficitara de insulina, sau diabetul zaharat de tip 2, în care predomina insulino-rezistenta periferica.
Diabetul zaharat de tip 1 este o afectiune care si-a mentinut cumva incidenta. La noi în tara, diabetul zaharat, la modul general, prevalenta este de 11,6%, 5% sau 10% din acesta constituind diabet zaharat de tip 1. La tineri, incidenta diabetului zaharat de tip 1 este de peste 75% tara noastra având o incidenta de 11,27 la suta de mii de locuitori pe an, încadrându-ne în rândul tarilor cu o incidenta medie mare la diabetul zaharat de tip 1.
Diabetul zaharat de tip 1 este o afectiune zgomotoasa, se manifesta cu foame, poliurie, scadere ponderala, oboseala, inconstanta tânarului sau copilului si de cele mai multe ori ajunge sa fie diagnosticat în maximum 14 zile de la declansare. De obicei, pacientul este adus într-o unitate de terapie intensiva sau la Urgenta. Declansarea diabetului de tip 1 este accentuata de factori infectiosi, de stres, si este o adevarata tragedie, sa zic asa, în rândul familiei care are un copilas cu diabet de tip 1 declansat dar treptat, cu ajutorul echipei medicale, familia si pacientul ajung sa controleze aceasta boala. Diabetul de tip 1 se poate declansa din prima zi de viata pâna la ultima zi de viata.
Incidenta diabetului de tip 2 la copil este din ce în ce mai mare la noi în tara si în multe tari civilizate. Datorita stilului de viata afectat, datorita consumului de alimente procesate, scaderea consumului de fructe, legume proaspete si cresterea incidentei sedentarismului. Trei din zece copii de la noi din tara sunt supraponderali sau obezi, 8% din ei având obezitate. Dintre acestia, multi se selecteaza pentru a deveni diabetici de tip 2 înca de la vârsta mica. De aceea, trebuie controlata glicemia, eventual hemoglobina glicata la un copil supraponderal peste 8 ani.
Când ne aflam în fata unui copil supraponderal mai ales daca are factori de risc declansator, adica diabet gestational al mamei sau rude de gradul I sau gradul II parinti, bunici cu diabet zaharat de tip 2, trebuie sa constituie factori de risc. Cauzele obezitatii sunt complexe si tin, în primul rând, si de educatia din familie si educatia de la scoala, educatia alimentara. În primul rând, cauzele psihologice nu trebuie uitate pentru ca sunt parinti care fac un lucru nu tocmai bun, recompenseaza cu dulciuri copilul care a luat nota mare sau care a facut un lucru bun, si cumva în subconstient i se greveaza ideea ca dulcele este o recompensa. Acest lucru este un comportament pagubos în timp si nu ar fi bine sa recurgem la el.
De asemenea, sunt multi parinti care îsi aduc copilasii la control sa slabeasca, dar ei însisi fiind supraponderali sau obezi. Eu zic sa fim atenti în primul rând atenti la stilul nostru de viata la mâncarea pe care o mâncam în familie si dupa aia sa avem pretentie la copilas sa fie normoponderal. Pentru ca veriga esentiala în diabetul zaharat de tip 2 la copil este obezitatea.
Problema este ca un diabet declansat devreme în timpul copilariei sau adolescentei, reprezinta o adevarata drama pentru toata viata pentru individ. Sa nu uitam ca diabetul zaharat, o data declansat, semnifica un risc de patru ori mai mare de boli cardiovasculare si infarct de miocard si acesti pacienti trebuie sa stea toata viata cu sabia lui Damocles deasupra capului, sa nu uitam. Este esential sa slabeasca pacientii, copilasii sa faca mai multa activitate fizica, sa se joace mai mult, sa practice un sport, pentru a preveni acumularea de grasime în timp si declansarea diabetului zaharat. Sunt, de asemenea, factori psihologici, unele forme de anxietate, de depresie, împing la declansarea unor tulburari de comportament alimentar atât la copil, cât si la adult sau la tânar. Este important ca familia sa semnaleze astfel de probleme si sa nu astepte sa se declanseze tulburari mai severe de tip obezitate, bulimie, mâncat compulsiv, samd.
Tratamentul este individualizat, nu putem vorbi de tratament general. Dar sunt tratamente si copilasul trebuie vazut ca o entitate separata de adult si trebuie tratat ca atare. Trebuie sa ne adresam tuturor problemelor diabetice si metabolice sa nu ne concentram numai pe glicemie, trebuie sa tratam si eventualele dislipidemii care sunt asociate frecvent în obezitate si diabet de tip 2 sau alte probleme.
Nu avem de unde sa stim când se va declansa diabetul zaharat nefiind o boala care da semnale clare în special la diabetul de tip 2 simptomatologia este foarte stearsa. Daca în diabetul de tip 1 simptomatologia este zgomotoasa, apare în 7-10 zile, alerteaza familia si pacientul, în diabetul zaharat de tip 2 simptomele sunt mult atenuate. Poate este mai obosit individul, poate urina mai frecvent, este mai apatic, sunt simptome care nu atrag atentia.
Din pacate, nu de putine ori, declansarea diabetului de tip 2. Din pacate, nu de putine ori, declansarea diabetului de tip 2 o aflam la aparitia altor complicatii ale diabetului, când pacientul face deja un infarct de miocard când capata deja o arteriopatie cu gangrena, când deja sunt probleme oculare de retinopatie diabetica, deci deja târziu.
De aceea este important ca controlul glicemiei si eventual al hemoglobinei glicate sa faca parte din controalele periodice pentru a putea vedea daca este sau nu declansat diabet zaharat, mai ales la un pacient cu risc. Ce ar fi de facut? Pentru un adult care are risc de diabet
dar mai ales are rude de gradul I cu diabet sau are în antecedente diabet gestational si este femeie, este sa încerce sa îsi mentina greutatea. Este principala arma pe care o avem de lupta împotriva declansarii diabetului. Deci mentinerea unei greutati normale scade foarte mult riscul de aparitie a diabetului zaharat de tip 2. Indiferent cum: prin reducerea consumului de alimente procesate, prin mentinerea unui stil de viata activ toate acestea sunt lucruri bune de facut care împiedica aparitia diabetului zaharat de tip 2.
FEMEILE SI DIABETULUI – DREPTUL NOSTRU LA UN VIITOR SANATOS
14 noiembrie 2017 – Ziua Mondiala a Diabetului
1 din 7 nasteri este afectata de diabetul gestational.
Federatia Internationala de Diabet estimează ca 20,9 milioane sau 16,2% dintre femeile care au nascut in 2015 aveau o anumita forma de hiperglicemie in timpul sarcinii.
Jumatate din toate cazurile de hiperglicemie in timpul sarcinii apar la femeile cu varsta sub 30 de ani.
Marea majoritate a cazurilor de hiperglicemie in timpul sarcinii au fost in tari cu venituri mici si medii, unde accesul la ingrijirea materna este adesea limitat.
Publicul trebuie avertizat asupra necesităţii recunoaşterii precoce a diabetului zaharat, asupra prevenirii bolii şi a serioaselor consecinţe ale acesteia.
Toate persoanele cu diabet, precum şi cei cu risc de a dezvolta această boală, indiferent de mediul de unde provin, au dreptul să înveţe despre diabet, despre cum poate fi acesta prevenit, cum poate fi abordat eficient şi cum să acceseze resursele educaţionale şi clinice.
Educaţia specifică în diabet este necesară pentru personalul de îngrijire şi pentru persoanele cu diabet.
Educaţia privind auto-îngrijirea pentru persoanele cu diabet este o componentă de importanţă crucială; fundamentală şi integrală a revenţiei şi tratării bolii, şi trebuie să fie accesibilă tuturor.
Principala barieră în accesul la educaţiei este deficitul de educatori calificaţi.
Investiţiile privind educaţia în diabet şi în programele de prevenire ale diabetului sunt strategii de economisire pe terment lung, şi vor furniza îmbunăţătiri semnificative ale calităţii vieţii persoanelor cu diabet şi a celor din categoriile de risc.
Felul în care trăim ne pune viaţa în pericol:
Diabetul zaharat tip 2 este o problemă de sănătate publică, care, în cele mai multe ţări, s-a dezvoltat rapid, împreuna cu schimbările socio-culturale, îmbătranirea populaţiei, urbanizarea în continuă creştere, schimbari în alimentaţie, lipsa exercitiului fizic, sau alte comportamente nesănătoase.
Modificarea stilului de viaţa şi politicile de responsabilizare socială pot ajuta la promovarea stilului de viaţa sănătos şi la prevenirea apariţie diabetului zaharat de tip 2.
Exista dovezi concludente că diabetul zaharat tip 2 poate fi prevenit prin modificări în comportamentul alimentar, creşterea activităţii fizice şi scăderea uşoara în greutate.
Alimentaţia sănătoasă şi exerciţiul fizic nu ţin doar de alegerea personală.
Cauzele diabetului sunt complexe şi multi-faţetate. Toate sectoarele societăţii au responsabilitatea de a acţiona.
Persoanele cu diabet au de a face cu stigmatizarea si discriminarea:
Persoanele cu diabet au de a face cu stigmatizarea si discriminarea, ceea ce le impiedică să aibă un rol activ în societate.
Reducerea stigmatizării, înlaturarea miturilor şi a concepţiilor greşite legate de diabtul zaharat, sunt elemente inportante în prevenţia şi îngrijirea diabetului
Persoanele cu diabet trebuie sa fie centrul tuturor acţiunilor.
Este nevoie de acţiuni care să asigure protecţia drepturilor omului la persoanele cu diabet sau cu risc de diabet.
Acordarea persoanelor cu diabet, familiilor acestora, precum şi intregii
comunităţi a dreptului şi, totodată, oportunităţii de a avea un rol activ în îngrijirea, prevenţia şi studiul diabetului este esenţială dacă dorim ca povara acestei boli şi a complicaţiilor ei sa fie diminuată.
Diabetul zaharat tip 2 poate fi considerat endemic, dacă ținem cont de faptul că în anul 2015, peste 415 milioane de persoane erau afectate de această boală. Datele furnizate de Federația Internațională de Diabet arată de asemenea, că peste 200 de milioane de oameni au această formă a bolii, dar nu au fost diagnosticați.
Dintre persoanele deja diagnosticate, aproape 90% au diabet de tip 2. De la debutul bolii până la apariția manifesărilor clinicepot apare deja complicații cum ar fi boala renală cronică, retinopatie, neuropatie, insuficiență cardiacă. Diagnosticul precoce și tratamentul eficient pot salva vieți și pot preveni sau întârzia semnificativ complicațiile devastatoare ale diabetului.
Diabetul zaharat a dus la aproximativ 5 milioane de decese în 2015.
În ultimii ani s-au făcut progrese semnificative în ceea ce privește medicamentația, administrarea insulinei și tehnologiile de monitorizare a glucozei. Din nefericire, nu toți pacienții și profesioniștii din domeniul medicinei au acces la tehnologiile de ultimă oră. Aproximativ 75% dintre adulții cu diabet zaharat locuiesc în țări cu venituri mici și medii.
Federația Internațională de Diabet a dat o serie de recomandări clinicienilor și pacienților pentru a ușura deciziile în practica de zi cu zi.
Recomandări pentru screening:
– Să se monitorizeze persoanele cu factori de risc pentru diabet zaharat: copii cu antecedente familiale, vârsta de peste 40 de ani, obezitatea, hipertensiunea arterială
– Să se folosească testele de screening acceptate la această dată: testul rapid de glucoză, Scorul FINDRISC. Persoanele cu rezultate pozitive la aceste teste vor continua investigațiile pentru certificarea diagnosticului. De asemenea, se recomandă evaluări anuale.
Recomandări pentru prevenirea diabetului zaharat tip 2:
– reducerea greutății corporale cu 5-7%
– creșterea activității fizice
– modificarea alimentației zilnice
– stil de viață sănătos
– medicii de familie, împreună cu ceilalți specialiști, vor elabora un program de prevenire a diabetului zaharat pacienților cu risc
– medicamente antidiabetice orale pot fi prescrise persoanelor care nu reușesc în prima etapă să își modifice stilul de viață (alimentație, lipsa activități fizice, fumatul, etc)
Tratamentul modern al diabetului zaharat cuprinde numeroase clase terapeutice, grupate în două categorii: insuline și antibiabetice orale. La această dată au apărut chiar și tratamente injectabile care nu conțin insulină.
În România sunt disponibile toate tipurile de insulină prezente în Europa și aproape toate tipurile de terapii noninsulinice.
Recomandări pentru diagnosticarea diabetului zaharat:
– Utilizarea criteriilor de diagnosticare propuse în prezent de către Organizația Mondială a Sănătății și Federația Internațională de Diabet
– Testul HbA1c (hemoglobina glucozilată) trebuie luat în considerare ca test de diagnosticare în cazul persoanelor susceptibile de a avea boala pentru a decide modalitatea de tratament și monitorizarea eficientă a acestuia
Recomandări privind controlul glucozei la pacienții cu diabet zaharat tip 2:
– Valoarea glucozei în cazul acestor pacienți trebuie să fie mai mică cu 7% (53 mg/dL)
– Reducerea nivelului HbA1c este de dorit, în același timp cu evitarea creșterii în greutate, prin tratamente corespunzătoare
– Valorile de peste 8% ale HbA1c nu sunt acceptate
– Nivelul glucozei din sânge sub 3 mg/dL trebuie evitat
Recomandări pentru cura de slăbire:
– Pacienții supraponderali sau obezi cu diabet zaharat tip 2 ar trebui să reducă aportul caloric zilnic cu până la 500 – 600 de calorii. Atunci când este posibil, ar trebui să se adreseze unui dietetician care să îi ajute să urmeze o dietă cu nivel caloric scăzut (800 – 1200 de calorii pe zi).
– Persoanele cu diabet zaharat tip 2 ar trebui să consume alimente cu conținut bogat în fibre și cu aport glicemic scăzut
– Zahărul, dulciurile și băuturile îndulcite trebuie evitate
Recomandări pentru activitate fizică:
– Persoanele cu diabet zaharat tip 2 ar trebui să meargă pe jos cel puțin 150 de minute pe săptămână, la intervale ce nu depășesc 48 de ore
– Persoanele supraponderale au nevoie de un program mai intens de exerciții fizice pentru a grăbi pierderea în greutate și pentru a evita luarea în greutate
De asemene, se recomandă:
– Evitarea fumatului
– Evitarea consumului excesiv de alcool
Recomandări privind chirurgia bariatrică:
– Clinicienii pot recomanda intervenția chirurgicală bariatrică în cazul pacienților cu diabet zaharat tip 2 și indice de masă corporală ≥35 kg / m², care apoi să fie monitorizați de o echipă bariatrică multidisciplinară pe o perioadă îndelungată
– Clinicienii ar trebui să informeze pacienții cu IMC cuprins între 30 și 35 kg /m² , când răspunsul la tratamentele normale este scăzut, despre posibilitatea aplicării chirurgiei bariatrice
Recomandări pentru controlul tensiunii arteriale:
Tensiunea arterială a pacienților hipertensivi și cu diabet zaharat tip 2 ar trebui menținută la 130 cu 80 mmHg; dacă pacienții sunt mai tineri, există alți factori de risc cardiovascular sau boli microvasculare, această valoare ar trebui scăzută
Sarea de masă ar trebui eliminată din dieta acestor pacienți, pentru controlul tensiunii arteriale
Pacienții cu tensiune arterială crescută ar trebui să înceapă un tratament cu inhibitori de enzimă de conversie (IEC) sau blocanţi ai receptorilor de angiotensină (BRA)
