Articole medicale
alimentatia-sanatoasa.jpg

Alimentația sănătoasă înseamnă un consum echilibrat de alimente. Pentru un stil de viață sănătos trebuie să ținem cont de ceea ce mîncăm, de cum mîncăm și de conținutul alimentelor care compun mesele noastre zilnice. De aceea, trebuie să existe un consum echilibrat de macronutrienți (proteine, glucide, grăsimi) și micronutrienți (minerale și vitamine). 

Alimentația trebuie să fie normocalorică, adică să conțină atâtea calorii cât sunt necesare organismului, în funcție de vârstă, de efortul fizic și intelectual depus.

Pentru o alimentație sănătoasă se recomandă respectarea câtorva principii generale.

Micul dejun este esențial pentru o alimentație sănătoasă. Începând să ne alimentăm la primele ore ale zilei, putem să reglăm mai bine ritmul meselor și cantitatea de alimente pe care le vom consuma pe durata întregii zile.

Este bine să avem trei mese principale și două gustări mici la nevoie.

Baza alimentației noastre ar trebui să fie alcătuită din alimente de origine vegetală. Legumele reprezintă cu adevărat hrană sănătoasă iar fructele ar trebui să completeze alimentația.

Din categoria alimentelor de origine animală ar trebui să nu lipsească lactatele (o sursă importantă de proteine, calciu), ouăle, peștele și în mică măsură carnea.

Atunci când alegem regimul alimentar ar trebui să ținem cont de piramida alimentară.

          Baza piramidei alimentare o constituie cerealele integrale. Acestea includ preparate din grâu integral, ovăz, orz, secară, orez brun, hrișcă, quinoa. Sunt recomandate a se consuma zilnic 6-11 porții de cereale, o porție fiind reprezentată de: o felie de pâine integrală, 3 linguri cereale integrale, jumătate de cană orez sau paste integrale fierte, 2 linguri mămăligă moale.

Trebuie evitat consumul de făină albă, zahăr rafinat, produse din făină albă.

          A doua treaptă a piramidei alimentare este constituită de legume și fructe. Este indicată consumarea zilnică a 4-5 porții de legume, preferabil legumele de sezon și de la producătorii locali, cât mai variat. Cu cât farfuria este mai colorată, cu atât este mai sănătos ceea ce mâncăm.

Legumele pot fi consumate sub formă de supă, ciorbe, garnituri, salate, o pondere mai mare trebuind a fi consumată în formă crudă.

O porție de legume este reprezentată de: un bol de legume crude, o cană de legume fierte, jumătate de cană fasole, mazăre, linte fierte, un cartof mediu fiert sau două linguri piure.

Este recomandat a se consuma zinic 2-3 porții de fructe, în special de sezon, o porție fiind reprezentată de un fruct de dimensiune medie sau două fructe mici sau jumătate de cană de cireșe, fructe de pădure sau o cană de compot neîndulcit, o felie de pepene, un ciorchine mediu de struguri.

Este indicat a fi consumate în prima jumătate a zilei.

Se recomandă consumul zilinic a 2-3 porții de lactate cu 1,5% grăsime; o porție reprezintă una din următoarele variante: o cană de lapte, jumătate cană iaurt, sana, lapte bătut, kefir, jumătate cană brânză de vaci slabă.

Peștele ar trebui consumat de cel puțin două ori pe săptămână. Peștele precum somonul, sardinele și macroul este bogat în acizi precum omega 3, ceea ce duce la scăderea riscului de boală cardiovasculară. Acesta ar trebui gătit simplu, la cuptor sau la grătar.

Este recomandat consumul de carne de curcan, pui, vită (ultima mai rar), preparată fără piele sau grăsimi, la cuptor sau la grătar. Carnea de porc, oaie, gâscă trebuie consumată în mod excepțional. Trebuie evitate mezelurile și produsele grase preparate din organe (precum caltaboș, lebăr, ș.a.)

Oul reprezintă o sursă importantă de proteine. Se recomandă consumul moderat de 2-3 ouă pe săptămână.

Un aport benefic de grăsimi bune pentru organism îl aduce consumul de fructe oleaginoase (nuci, alune, migdale), neprăjite și nesărate. Este preferat să se folosească uleiuri vegetale de măsline, in, palmier, rapiță, în cantități moderate. În special pentru asezonarea salatelor și a mâncărurilor, nu pentru prăjit.

Vârful priamidei alimentare îl constituie alimente pe care trebuie să le consumăm doar în mod absolut ocazional. În acest sens trebuie evitate produsele de tip fast-food, produsele care conțin cantități mari de grăsimi, dulciurile, băuturile care conțin mult zahăr. Trebuie consumate alimente procesate cât mai puțin și deopotrivă trebui acordată atenție mențiunilor existente pe etichetele alimentelor.

Se recomandă un consum moderat și ocazional de alcool, deoarece acesta aduce un aport caloric mare și neadecvat organismului și stimulează senzația de foame. Este indicat un consum moderat de sare.

O alimentație sănătoasă alături de o activitate fizică regulată însemnă un stil de viață sănătos. Alimentația în grabă, nesănătoasă, predispune la dependență și ulterior la suprapondere și obezitate.

Obezitatea este o afecțiune extrem de gravă, în afara problemelor estetice, aceasta putând duce la complicații cronice, cum ar fi: bolile cardiovasculare, diabet zaharat, modificarea profilului lipidic, afecțiuni hepatice, endocrinologice, dermatologice, cancere, bronșită cronică și emfizem pulmonar, tulburări psihice.

Este mai ușor să previi decît să tratezi!

 

Dr MIRELA NEAMTU, medic specialist diabet si boli de nutritie

MEDSTAR General Hospital

 

 


diabetul-zaharat.jpg

DIABETUL ZAHARAT reprezintă o afecțiune cronică ce apare atunci când nivelul de glucoză din sânge crește peste limita normală. Pe lângă alterarea metabolismului glucozei sunt alterate metabolismele proteic și lipidic.

Semne și simptome

Există mai multe semne și simptome asociate diabetului zaharat: polidipsie (consumarea unei cantități mari de apă ca urmare a senzației crescute de sete), poliurie (urinări frecvente), polifagie (senzație de foame crescută și ingerarea unor cantități mari de alimente), pierdere în greutate, tulburări de vedere, senzație de oboseală, furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor, infecții ale pielii, etc.

Semnele și simptomele apar atunci când boala este avansată, de cele mai multe ori diabetul poate evolua latent, el poate exista fără ca pacientul să acuze vreo tulburare. Aproximativ 1/3 din pacienții cu diabet nu știu că au această afecțiune, iar incidența diabetului este în continuă creștere.

Este foarte important ca diabetul să fie descoperit într-un stadiu cît mai incipient; cu cât se întârzie prezentarea la medic cu atât riscul de a dezvolta complicații este mai mare. Este de menționat că diabetul poate apărea la orice vârstă, de la naștere până la vârste foarte înaintate.

 

Tipuri de diabet

Diabetul zaharat tip I (insulinodependent) apare la persoane tinere, dar este întâlnit și la adulți, frecevența acestuia este mai mică și are drept cauze factori genetici, imunologici, care intervin  în distrucția celulelor betapancreatice (celule răspunzătoare de secreția de insulină).

Tratamentul constă în injecții cu insulină.

Diabetul zaharat tip II (noninsulinodependent) afectează personale de orice vârstă, chiar și copii, și este cea mai frecventă formă de diabet. Factorii care determină apariția diabetului zaharat de tip II sunt: supraponderea/obezitatea, sendentarismul, alte tulburări metabolice (colesterol crescut, acid uric crescut, hipertensiune arterială). Din cauza acestor factori, organismul necesită mai multă insulină pentru a ajuta glucoza să pătrundă în celule; în timp cantitatea de insulină scade și apare hiperglicemia.

Tratamentul constă în dietă, pastile sau insulină, alături de corectarea factorilor de risc asociați (probleme de greutate, hipertensiune arterială, colesterol crescut).

Diabetul gestațional apare la femeile însărcinate din cauza avalanșei hormonale care determină rezistența la insulină. Acest tip de diabet dispare de regulă după naștere însă mama și copiii acesteia sunt predispuși a dezvolta diabet zaharat în cursul vieții. Trebuie menționat că dacă nu este luat în evidență și tratat diabetul gestațional poate cauza probleme mamei și fătului.

Tratamentul constă în 80% din cazuri în terapie nutrițională și la nevoie insulinoterapie.

Diabetul zaharat secundar altor afecțiuni și tratamente: tulburări endocrine, hepatice, pancreatice, etc.

 

Factorii de risc pentru apariția diabetului zaharat

Istoricul familial, excesul ponderal (IMC peste 25 kg/metru pătrat), vârsta peste 45 de ani, tensiunea arterială mai mare de 140/90 mm col Hg, nașterea unui copil cu greutate mai mare de 4 kg sau istoric de diabet gestațional, sedentarismul, alte afecțiuni endocrine cu insulinorezistență, istoricul de afecțiuni cardiovasculare, dislipidemie.

 

Diagnosticul

Este relativ simplu, măsurarea glicemiei cu ajutorul glucometrului este necesară pentru supravegherea tratamentului în diabet. Însă pentru diagnostic trebuie recoltate probe din sângele venos.

Glicemia a-jeun reprezintă nivelul glucozei din sânge după un repaus alimentar cel puțin 8 h (de regulă peste noapte). Valoarea normală este mai mică sau egală cu 99 mg/dl.

Valori între 100-125 mg/dl indică risc de a dezvolta diabet zaharat, o valoare peste 126 mg/dl în cel puțin 2 zile diferite sau o glicemie peste 200 mg/dl în orice moment al zilei definesc diagnosticul de diabet zaharat.

Diabetul zaharat nu poate fi infirmat atunci cînd glicemia este normală înainte de masă, uneori fiind necesară recoltarea hemoglobinei glicozilate („memoria glicemică pe ultimele 3 luni„) sau efectuarea unui test de toleranță orală la glucoză.

Valorile normale ale hemoglobinei glicozilate sunt de maxim 6,5%. Valori între 5,7 și 6,4 arată riscul crescut de a dezvolta diabet (prediabet) și valoarea peste 6,5 susține diagnosticul de diabet zaharat.

Este foarte importantă depistarea diabetului în stadii cât mai incipiente, în stadii de prediabet sau toleranță alterată la glucoză, pentru a se interveni cât mai devreme. Avînd prediabet, șansele de a dezvolta ulterior diabet, boli cardiovasculare sau accident vascular cerebral sunt mai mari.

 

Complicații

Diabetul este o afecțiune tăcută, care, netratată corespunzător, duce la afectarea vaselor de sânge și a nervilor. Complicațiile cronice pot fi microvasculare (afectarea vaselor mici) ducînd la retinopatie (afectarea ochiului), nefropatie (afectarea rinichiului), neuropatie (afectarea nervilor), afecțiuni ale pielii, ale articulațiilor, ale funcției sexuale.

Complicațiile macrovasculare (afectarea vaselor mari) pot duce la apariția infarctului miocardic (silențios de cele mai multe ori la pacienții cu diabet), accident vascular cerebral, ulcerații și gangrene ale mebrelor inferioare.

Grija față de propria sănătate, o dietă sănătoasă, bogată în fructe și legume alături de activitate fizică pot preveni apariția diabetului zaharat.

 

Dr MIRELA NEAMTU, medic specialist diabet si boli de nutritie

MEDSTAR General Hospital


Acces nevazatori

Descarcati programul NonVisual Desktop Acces, care ofera persoanelor cu dizabilitati vizuale posibilitatea de a consulta site-ul nostru.

Apasa AICI

Urmareste-ne pe Facebook

Urmareste-ne pe Facebook

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support
×