Articole medicale
Rovaccin.webp

În perioada 15-16 martie, profesioniștii din sănătate au participat la a XII-a ediție a Conferinței Naționale RoVaccin. Evenimentul a prilejuit organizarea de sesiuni științifice, la care s-au dezbătut subiecte importante pe tema vaccinării în România.

Principalele obiective ale RoVaccin sunt de a informa corect opinia publică prin mesaje bazate pe dovezi venite din partea profesioniștilor, precum și încurajarea unei comunicări eficiente medic-pacient referitoare la vaccinare.

Vaccinarea a jucat un rol crucial în eradicarea sau controlul eficient al unor boli în întreaga lume. Iată câteva exemple notabile de boli care au fost eradicate sau au fost controlate semnificativ datorită programelor de vaccinare:

– Variola (ciuma neagră)

– Poliomielita (polio),

– Rujeola,

– oreionul și rubeola (MMR),

– Tetanosul,

– Difteria.

Este important să recunoaștem că respectarea schemelor de vaccinare joacă un rol crucial în prevenirea reapariției unor boli infectioase și în menținerea nivelurilor de imunitate colectivă necesare pentru protejarea întregii comunități. Dacă un număr semnificativ de persoane nu sunt vaccinate sau nu completează schemele de vaccinare recomandate, poate apărea un declin în imunitatea colectivă, ceea ce favorizează răspândirea bolilor.

Reapariția unor boli infecțioase considerate eradicate sau controlate într-o anumită măsură poate fi atribuită mai multor factori, printre care răspândirea dezinformării și a scepticismului față de vaccinuri, accesul limitat la vaccinuri sau mișcările de populație și călătoriile internaționale (Vaccinarea călătorilor – un proces în continuă schimbare, dr. Simin Aysel Florescu, medic specialist boli infecțioase). Astfel, unele comunități au fost afectate de dezinformare sau scepticism față de siguranța și eficacitatea vaccinurilor, ceea ce a condus la descurajarea oamenilor de a se vaccina sau de a-și vaccina copiii.

Este esențial ca autoritățile de sănătate publică să continue să promoveze importanța vaccinării și să ofere acces la vaccinuri sigure și eficace (Implicarea autorităților de sănătate publică și rolul medicilor de familie în implementarea programului de compensare a vaccinurilor, Alexandru Rafila, Gindrovel Dumitra, Sandra Adalgiza Alexiu, Radu Gănescu, Adriana Pistol). Educația și informarea corectă a publicului despre beneficiile vaccinării și despre riscurile bolilor infecțioase sunt, de asemenea, esențiale pentru a contracara dezinformarea și scepticismul față de vaccinuri.

O temă importantă a fost aceea a vaccinării împotriva hepatitei B, ca parte esențială în menținerea imunității colective. Respectarea vaccinării împotriva hepatitei B încă din prima perioadă a vieții, conform schemei recomandate de autoritățile sanitare, este esențială pentru asigurarea protecției individuale și colective împotriva acestei boli grave. Virusul hepatitei B poate duce la afecțiuni hepatice grave, cum ar fi hepatita cronică, ciroza hepatică și chiar cancerul hepatic iar vaccinul împotriva hepatitei B este considerat sigur și eficace și face parte din programele de vaccinare obișnuite în multe țări din întreaga lume.

Pe de altă parte, un mare regret al lumii științifice medicale îl reprezintă faptul că nu există, la această oră, un vaccin împotriva hepatitei C. În comparație cu hepatita B, care poate fi prevenită, hepatita C este mai dificil de tratat și de prevenit prin intermediul vaccinării. Cu toate acestea, există eforturi continue pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva hepatitei C, însă cercetările sunt într-un stadiu incipient. Tratamentul pentru hepatita C a avansat semnificativ în ultimii ani, iar mai multe opțiuni terapeutice sunt disponibile pentru a gestiona infecția și a preveni complicațiile.

O altă preocupare a specialiștilor din sănătate o reprezintă supravegherea activă a personalului medical împotriva afecțiunilor infecțioase. Acest proces este esențial pentru menținerea sănătății și siguranței acestora, precum și pentru prevenirea răspândirii bolilor în cadrul instituțiilor medicale. Printre măsurile și practicile recomandate în acest sens se numără:

– vaccinarea – asigurarea că personalul medical este vaccinat împotriva unor boli infecțioase comune pentru care există vaccinuri disponibile, cum ar fi gripa, hepatita B și rujeola,

– instruirea și educația – poate include tehnici de igienă adecvate, utilizarea echipamentului de protecție personală, procedurile corecte de sterilizare și dezinfectare și gestionarea corespunzătoare a deșeurilor medicale,

– monitorizarea simptomelor – personalul medical ar trebui să fie conștient de semnele și simptomele comune ale bolilor infecțioase și să raporteze imediat orice simptom sau expunere suspectă. Acest lucru poate contribui la identificarea și izolarea rapidă a cazurilor de infecții și la prevenirea răspândirii ulterioare.

– testarea regulată – în anumite perioade, testarea regulată a personalului medical pentru anumite boli infecțioase poate fi recomandată pentru identificarea și gestionarea rapidă a infecțiilor și pentru prevenirea răspândirii acestora către alți pacienți sau personal medical.

Din lucrările prezentate a reieșit interesul maxim acordat personalului medical în ideea prevenirii infecțiilor personale sau intraspitalicești.

 

Mulțumim tuturor celor implicați în efortul de a crește procentul celor vaccinați cu scopul de a limita bolile infecțioase grave în România și în lume.

Rovaccin_1
Rovaccin_2
Rovaccin_3
Rovaccin_4
Rovaccin_5

SCA.png

Pacienții cu sindrom coronarian acut (SCA) prezintă un risc mai mic de evenimente ischemice recurente, potrivit dovezilor obținute în cadrul studiilor științifice. Aceștia beneficiază pe de o parte de revascularizarea coronariană de rutină efectuată precoce, iar pe de altă parte, de un tratament de prevenție secundară mai bun, inclusiv de terapia antiplachetară duală (DAPT).

În ultimii ani, noi biomarkeri s-au dovedit utili în stabilirea prognosticului pacienților cu SCA. Cei mai utilizați sunt: troponina T cardiacă de sensibilitate înaltă (hs-TnT), marker al leziunii miocardice; peptidul natriuretic de tip N-terminal proBNP (NT-proBNP), marker al disfuncției miocardice; cistatina C, marker al funcției renale; proteina C reactivă (CRP), marker al inflamației; factorul GDF-15, marker al stresului oxidativ și al inflamației.

În urma acestor studii științifice, specialiștii au dezvoltat și validat un nou scor pentru pacienții cu SCA supuși intervenției coronariene percutane, care ar putea fi util acestei categorii de pacienți în evaluarea riscului și în alegerea tratamentului. Acesta se numește ABC-ACS și se bazează mai multe criterii – vârsta (A), doi biomarkeri (B) – NT-proBNP și GDF-15 – și variabile clinice (C).

Preluare Viata Medicala


insuficienta.jpeg

     Pachetele de analize medicale, concepute pentru identificarea suferințelor inimii noastre, sunt acum accesibile pacienților noștri.

     Medicii cardiologi din cadrul MEDSTAR General Hospital, sau medicul tău de familie, pot preveni instalarea insuficienței cardiace, recomandându-ți din timp setul de analize medicale pentru inima ta.

     Pentru evaluarea riscului de insuficiență cardiacă, dar și pentru prevenirea infarctului miocardic acut, poți accesa următoarele analize, disponibile în oferta Laboratorului MEDSTAR 2000:
– NT pro-BNP
– Troponină
– CK-MB
– Mioglobină

Să facem totul pentru o inimă sănătoasă!


troponine.png

Profilul Cardio (troponina I, CK-MB, mioglobina), un test necesar pentru stabilirea riscului de a suferi un atac de cord, la persoanele aparent sănătoase

Află din timp dacă ești predispus la afecțiuni cardiace, pentru a putea preveni, împreună cu medicul specialist, producerea unui atac de cord. O ușoară creștere a nivelului de troponină la persoane aparent sănătoase indică medicului că există riscul, pe viitor, de producere a unei afecțiuni cardiovasculare. Astfel, se poate stabili un plan de îngrijire personalizat și adecvat și se pot evita investigații inutile și costisitoare

Instrumentele utilizate de medic în evaluarea riscului producerii unor afecțiuni cardiovasculare, chiar și la persoanele aparent sănătoase, se bazează pe criterii legate de vârsta, sexul, colesterolul total, statutul de fumător, valoarea tensiunii arteriale, etc. S-a dovedit însă că acest algoritm poate oferi rezultate care să supraestimeze sau să subestimeze riscul de boală cardiovasculară.

De aceea, medicii au la dispoziție acum un test specific – profilul cardio, bazat pe troponina I. Acesta poate fi utilizat, împreună cu datele clinice și de diagnostic, pentru stabilirea precisă a probabilității de producere a unui atac de cord sau altă boală cardiovasculară, la persoane aparent sănătoase. Iar la persoanele care deja prezintă simptome ale unei cardiopatii, în vederea stabilirii precise a diagnosticului, testul se corelează cu alte simptome, precum și cu o evaluare EKG.

În concluzie, recomandăm efectuarea testului Troponina I pentru monitorizarea afecțiunilor cardiace la tineri sau la vârstnici, pentru prevenție.

Simplu și eficient, pentru o inimă sănătoasă!


analize-uzuale.jpg

Mulți români au teamă de ace, de a merge la medic, de a se confrunta cu un diagnostic. De aceea am numit analizele de laborator un „rău” necesar.

Încă dinainte de a ne naște „facem” analize, prin intermediul mamei. Dacă mama are carențe (de exemplu anemie feriprivă, hipocalcemie, carența vitaminei D), va avea și copilul. Așa încât, corectând carențele mamei, prevenim carențele bebelușului. La vârsta de un an este utilă Hemograma, întrucât anemia feriprivă este frecventă la sugar și copilul mic. Pe măsură ce cresc, copiii se confrunta cu infecții repetate care le cresc imunitatea, dar pot avea și consecințe pe termen lung, cum este cazul streptococului betahemolitic de grup A, situație în care analizele pot face diferența între formele de boală, necesitatea introducerii sau nu a unui antibiotic, durata tratamentului. În acest scop, pe lângă examenul clinic, sunt utile exudatul faringian, hemograma, probele inflamatorii, ASLO, uneori chiar ureea și creatinina care reflectă funcția rinichilor. Aceste analize sunt stabilite de către medic, în mod individual, în urma consultației.

Examenul clinic înainte de a face analize este extrem de necesar, întrucât există proverbul „analize bune, pacientul mort”, precum și reversul: analize un pic modificate, dar care nu exprimă vreo suferință reală a organismului, ci pur și simplu nu se încadrează în intervalul statistic al normalului. Doar corelând analizele cu consultația (anamneză plus examen clinic) putem trage niște concluzii pertinente, nicidecum citind interpretarea de pe internet pentru analiza respectivă.

Cu ce periodicitate ar trebui făcute analize?

Răspunsul nu este unul standard, ci se stabilește în funcție de problemele fiecărui organism. Un copil sau o persoană sănătoasă, care are sub 40 ani și face vizita medicală anuală la medicul de familie, poate face analize o dată la 3 ani, gravidele fac analize în fiecare trimestru de sarcină, persoanele cu boli cronice, indiferent de vârstă, din 6 in 6 luni, uneori și mai des, cei peste 40-45 ani fără boli cronice anual.

Cine recomandă analize de laborator?

În mod uzual, medicul de familie, dar și specialistul de altă specialitate clinică ce are în evidență sau consultă un pacient cronic (de exemplu diabetic, cardiac, hipotiroidian, oncologic etc.).

Analizele sunt de multe feluri, impresionant de multe și de scumpe, unele dintre ele (de exemplu markerii tumorali). De aceea nu este recomandat ca pacientul să vină la recepția unui laborator și să ceară „vreau să fac toate analizele”, cum am auzit frecvent. În primul rând pentru că nu are sânge pentru a le face pe toate, dar mai ales pentru faptul că analizele date fără o țintă pot speria inutil omul, întrucât ele nu pot fi interpretate decât într-un context sau pot fi scăpate din vedere analize care ar putea salva viața ( caz concret: o banală sângerare ocultă din fecale la un pacient cu formă foarte ușoară de anemie , care nu prea consuma carne, fără alte simptome a condus la decizia unei colonoscopii care a relevat tumoră malignă de colon, cu markeri tumorali negativi, soluționată chirurgical).

Sper ca exemplul de mai sus să fie decisiv pentru fiecare om de a avea o legătură bună cu medicul curant prin controlul medical periodic, în urma căruia prescrierea de analize să fie de un real folos pentru clarificarea stării de sănătate, iar nu o angoasă inutilă. Cum „repetarea este mama învățăturii”, dacă o problemă nu trece în câteva zile, mergeți la medic, nu direct la laborator, tocmai pentru a nu avea parte de „analize bune, pacientul mort”!


Acces nevazatori

Descarcati programul NonVisual Desktop Acces, care ofera persoanelor cu dizabilitati vizuale posibilitatea de a consulta site-ul nostru.

Apasa AICI

Urmareste-ne pe Facebook

Urmareste-ne pe Facebook

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support
× Cu ce te pot ajuta?