Pneumologie Archives | MEDSTAR General Hospital

Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) este o afecțiune pulmonară gravă, care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Insa adesea, această afecțiune rămâne nediagnosticată din cauza simptomelor sale ușor de ignorat, cum ar fi tusea persistentă și dificultățile de respirație. În fiecare an, Ziua Mondială de Luptă împotriva BPOC este o oportunitate importantă de a sensibiliza publicul și de a sublinia importanța diagnosticării precoce și a prevenției acestei boli.

Anul acesta, sub motto-ul „Află-ţi funcţia pulmonară”, evenimentul s-a concentrat pe importanța spirometriei – un test esențial pentru diagnosticarea și monitorizarea BPOC. Testul spirometric este simplu, rapid, nedureros și poate detecta BPOC în stadii incipiente, atunci când tratamentele sunt cele mai eficiente în prevenirea complicațiilor grave.

Societatea Română de Pneumologie (SRP) a organizat o campanie specială, incluzând conferințe de presă și teste spirometrice gratuite în București și Timișoara. Aceste evenimente au atras un număr semnificativ de participanți, cu peste 1.000 de persoane testate. Cei care au participat, printre care se numărau tineri fumători și vârstnici cu simptome respiratorii, au avut ocazia să își evalueze funcția pulmonară și să primească recomandări personalizate.

De asemenea, mulți dintre participanți nu mai făcuseră anterior o spirometrie, iar accesibilitatea testelor în locații populare, cum ar fi mallurile, a fost un factor decisiv în alegerea lor de a participa. Campania a demonstrat că prevenția nu trebuie să fie un lux, ci o practică accesibilă tuturor, contribuind la educarea publicului privind importanța menținerii unei sănătăți respiratorii optime.

În final, SRP își propune să extindă această inițiativă în mai multe orașe, astfel încât tot mai mulți oameni să beneficieze de acces la teste spirometrice gratuite și să conștientizeze rolul crucial al prevenției în protejarea sănătății pulmonare.

Bronhopneumopatia cronică obstructivă este o afecțiune respiratorie cronică, care afectează atât bronhiile prin îngustarea calibrului acestora, cât și alveolele, prin distrucția lor și producerea de bule de emfizem, acesta reprezentând zonele de spațiu mort la care nu se mai realizează schimbul gazos. Principala cauză a BPOC-ului o reprezintă fumatul. Pacienții în vârstă de peste 40 de ani, cu un istoric de peste 20 de fumat minim un pachet pe zi au toate șansele de a dezvolta această afecțiune.

Alți factori favorizanți sunt reprezentați de deficitul de alfa 1 antitripsina și de către expunerea profesională. Pacienții care lucrează în industria siderurgică, în industria chimică, în vopsitrorii sau industria extractilă, datorită inhalării de pulbere de gaze și de substanțe chimice.

După cum deja se știe, infecția cu SARS-CoV-2 se răspândește la nivel aerian prin picăturile aerosolizate de pacienții infectați, răspândite prin nas și prin gura pacientului infectat. De aceea țin să precizez că purtarea măștii doar la nivelul gurii nu protejează nici pacientul de a lua boala, nici de a răspândi infecția. Manifestările legate de infecția cu SARS-CoV-2 după cum știm sunt febră, tuse, durere la nivelul cavității bucale, odinofagie, mialgii. Pacienții pot avea, de asemenea, dificultăți de respirație.

Din categoria pacienților cu risc mai mare de a face această boală au fost incluși pacienții cu diabet zaharat, atât de tip 1 cât și de tip 2, și s-a constatat că pacienții diabetici tineri fac forme mai severe. De asemenea, pacienții cu boli pulmonare obstructive – BPOC-ul și astmul, deci pacienții cu afectare anterioară pulmonară, pacienții cu afectare cardiacă, în special cei cu insuficiență cardiacă și hipertensiune arterială, pacienții obezi – obezitatatea este considerată un factor de risc in infecția cu SARS-CoV-2.

Bronhoscopia servește la diagnosticarea multor afecțiuni ale căilor respiratorii, dar și pentru îndepărtarea unor corpi străini de la acest nivel sau pentru administrarea unor tratamente locale. Efectuarea bronhoscopiei este în scop diagnostic sau terapeutic.

Efectuarea bronhoscopiei în scop diagnostic: orice simptomatologie respiratorie peristentă pentru care examenele făcute anterior nu au gasit o cauză : hemoptizie, tuse cronică, dispnee cu wheezing localizat, radiologică: descoperirea unor modificări pe radiografia sau CT-ul de torace, așa cum pacienții le numesc adesea “pată pe plămân la radiografie” (atelectazie, adenopatii, revarsat pleural etc.), de laborator (suspiciunea de tuberculoză atunci când alte metode au eșuat, investigații microbiologice).

Efectuarea bronhoscopiei în scop terapeutic: extragerea corpilor străini traheobronsici, aspirarea secrețiilor din căile aeriene, intubări dificile în anestezie, terapia fistulelor bronșice, practicarea lavajului bronho-alveolar in scop terapeutic (ex. proteinoză alveolară), bronhoinstilația diverselor medicamente, administrarea locală a soluțiilor de trombină în bronhii în hemoptizii, rezecția paliativă a tumorilor endoluminale și dezobstrucții paliative (laserterapia, crioterapia, endobrahiterapia, electrocauterizarea, implantarea de stenturi).

Bronhoscopia cu bronhoscop flexibil (fibră optică)

Un bronhoscop flexibil este mai lung și mai subțire decât un bronhoscop rigid. El conține un sistem de fibră optică ce transmite o imagine de la vârful instrumentului până la o camera video, aflată la capatul opus. Vârful instrumentului poate fi orientat în diferite poziții, permitându-i medicului să „navigheze” bronhoscopul într-un anumit segment al bronhiilor.

Bronhoscopia cu bronhoscop rigid

Bronhoscopia cu bronhoscop rigid este folosită pentru recuperarea obiectelor străine. În anumite cazuri, de exemplu în hemoptizia masivă, adica expectorația cu sânge (care reprezintă o urgență medicală) este necesară examinarea pacientului cu un bronhoscop rigid. Acesta permite anumite abordări terapeutice, cum ar fi electrocauterizarea, pentru a ajuta la controlul sângerării. Totodată, bronhoscopul rigid este de preferat în cazul recuperării și aspirării unui corp străin, deoarece permite protecția căii respiratorii și controlul corpului străin în timpul recuperării.

Principalele tehnici de prelevare sunt:

Aspiratul bronșic
Brosajul (periajul) bronsic
Biopsia bronsică
Lavajul bronho-alveolar (LBA)
Punctia ganglionară transbronșică
Biopsia transbronșică

Pregătirea pacientului pentru bronhoscopie

Un anestezic local (sub formă de spray) este aplicat sau pulverizat în nasul pacientului și în gât în timpul bronhoscopiei. Cel mai probabil, pacientul va primi un sedativ care să îl ajute să se relaxeze. Asta înseamnă că va fi treaz, dar amețit în timpul procedurii. Oxigenul este, de regulă, administrat în timpul unei bronhoscopii. Anestezia generală este rareori necesară.

Pacientul nu trebuie să mănânce și să nu bea cu cel puțin 8 ore înainte de efectuarea bronhoscopie.

Riscurile în timpul bronhoscopiei pot fi:

sângerare, în special dacă este realizată o biopsie
infecție
dificultăți în respirație,
un nivel scăzut al oxigenului în sânge în timpul testului.

Complicații ale bronhoscopiei

Complicațiile grave ale bronhoscopiei sunt rare. De exemplu, sângerarea minoră la locul unei biopsii și febra apar la 10-15% dintre pacienți. Pre-medicația poate provoca o sedare excesivă, cu insuficiență respiratorie, hipotensiune arterială și aritmii cardiace.

O bronhoscopie este o procedură relativ rapidă și durează aproximativ 30 de minute. Deoarece pacientul va fi sedat în timpul procedurii, se va odihni în spital până când senzația de amorțeală din gât dispare.

Respirația și tensiunea arterială vor fi monitorizate în timpul recuperării. Pacientul nu are voie să mănânce sau să bea nimic până când gâtul nu mai este amorțit. Acest lucru poate dura între una și două ore. După investigație gâtul este sensibil, inflamat sau zgâriat pentru câteva zile și e posibil ca pacientul să fie răgușit.

Bronsita sau pneumonie?

Cand se instaleaza raceala sau gripa, deja stii la ce sa te astepti. Ai o senzatie de zgarietura in gat, te simti slabit si te trezesti in pat, inconjurat de multe servetele.

Dar cand vine vorba de bronsita si pneumonie, este mai greu sa stii ce se intampla.

Bronsita este atunci cand tuburile bronsice, care transporta aerul in plamani, se infecteaza si se umfla. Afectiunea poate fi acuta sau cronica.

Bronsita acuta dureaza cateva saptamani si, de obicei, dispare de la sine.

Bronsita cronica este mai grava iar fumatul poate favoriza aparitia.

Pneumonia este o alta infectie la plamani, dar nu se manifesta la nivelul tuburilor bronsice, precum la bronsita, ci la nivelul alveolelor, mici saculeti de aer din plamani. De obicei, nu este o afectiune grava, insa in cazul persoanelor peste 65 de ani sau a celor cu sisteme imunitare slabe, poate deveni serioasa.

Simptomele bronsitei acute

Probleme cu respiratia, cum ar fi:
Congestie in piept
Tuse productiva
Dificultati de respiratie
Respiratie cu suieraturi

De asemenea, puteti prezenta unele dintre simptomele racelii sau gripei, cum ar fi:

Dureri de corp
Frisoane
Febra scazuta
Nas infundat
Durere de gat

Simptomele pneumoniei

Tuse (puteti produce mucus galben, verde sau chiar sangeros)
Febra
Dificultati in respiratie (pentru unii, acest lucru se intampla numai atunci cand urca scarile, de ex.)

De asemenea, puteti avea:

Dureri toracice (s-ar putea sa resimtiti o durere ascutita care este mai grava atunci cand tusiti sau respirati profund)
Confuzie (mai frecventa la adulti cu varsta peste 65 de ani)
Sentiment de slabire
Durere de cap
Transpiratii grele si piele umeda

Iata cateva lucruri pe care le puteti face pentru a va usura simptomele:

Beti multa apa.
Cat mai multa odihna
Utilizati un umidificator sau incercati o inhalatie de aburi pentru a reduce cantitatea de mucus; un dus fierbinte poate fi benefic.

MEDSTAR General Hospital

Specialitati medicale

Older Posts