Revista Viata medicala prezinta, in editia tiparita, concluziile cele de-a doua editii a workshopului pe tema magneziului, neurostiintelor si nutritiei („2nd Workshop on Magnesium, Neuroscience and Nutrition – în current COVID-19 pandemia”) care s-a desfasurat online, in zilele de 28 si 29 mai a.c. Iata cateva fragmente din acest articol.
La a doua ediţie a workshopului pe tema magneziului, neuroştiinţelor şi nutriţiei au participat cercetători din mai multe ţari europene, dar şi din SUA, Japonia, Australia, Mexic.
Magneziul în hipertensiunea arterială
Profesor dr. Rhian Touyz, director al Institutului de Ştiinţe Cardiovasculare şi Medicale al Universităţii din Glasgow, a abordat un subiect extrem de important, respectiv magneziul şi implicaţiile lui în patologia umană, cu accent pe rolul TRPM în funcţionarea normală, dar şi în patologia cardiovasculară. S-a susţinut ideea că administrarea de magneziu ar fi benefică pentru a reduce dezvoltarea fibrozei la bolnavii hipertensivi. Una dintre cauzele incidenţei ridicate a HTA şi a sindromului metabolic în SUA trebuie căutată în scăderea permanentă în cursul ultimului secol a cantităţii de magneziu introdusă zilnic în organism prin aport alimentar.
Protecţie cerebrală
Laura Locatelli şi colegii ei din Milano au pus la punct un foarte interesant model experimental pentru studierea în vitro a barierei hematoencefalice şi au arătat că magneziul reduce hiperpermeabilitatea indusă acesteia de către lipopolizaharid (LPS) şi bradikinină. Aceste date recomandă administrarea terapeutică de magneziu în toate cazurile patologice în care există o astfel de creştere. Satoski Kida (Japonia) a demonstrat efectul deficienţei magneziului în neuroinflamaţie. Menga Tao (SUA) a demonstrat că administrarea de magneziu şi de vitamina D a determinat o creştere a funcţiilor cognitive la adulţi.
Implicaţii în boala bipolară
Mihai Nechifor şi colaboratorii arată că atât în faza depresivă, cât şi în faza maniacală a psihozei bipolare de tip I există o cădere a nivelului magneziului. În cercetările noastre am pus accentul nu numai pe determinarea concentraţiei magneziului, zincului şi a altor cationi plasmatici, dar şi pe determinarea concentraţiei magneziului intracelular.
Modulator al microbiotei digestive
Importanţa axei intestin-creier este binecunoscută azi, cum este şi implicarea perturbărilor microbiotei în variate procese patologice. Ceea ce nu se ştia este faptul că magneziul are un rol modulator la nivelul microbiotei digestive şi că favorizează normalizarea acesteia, fapt arătat de Federica di Chierico (Italia). Julie Auwercx şi colegii săi (Franţa) au arătat că la nivelul unor cancere digestive (esofagian, gastric şi colorectal) există o modificare a expresiei unor transportori de magneziu.
Factor agravant în formele grave de COVID-19
În general s-a demonstrat că un nivel scăzut al magneziului creşte riscul unor forme mai grave de boală. Magneziul joacă roluri multiple la nivelulsistemului imunitar, iar reducerea concentraţiei acestuia scade apărarea imunitară. În cazul formelor grave de COVID-19, la care se produce aşa-numita “furtună de citokine’’, lipsa magneziului este un factor agravant, deoarece magneziul reduce sinteza de IL-9, de TNF şi a altor cytokine.