Centrul Medical de Diagnostic și Tratament MEDSTAR 2000 din Constanța, bulevardul Mamaia nr. 222, vă stă la dispoziție cu o investigație numită „stimulare magnetică transcraniană” (TMS).
În continuare puteți citi reportajul realizat de publicația Constanța 100% oe tema acestei investigații cu dr. Daniela Mușat, medic primar neurologie.
MEDSTAR 2000 Clinic vă oferă o nouă investigație, din sfera neurologiei – stimularea magnetică transcraniană, sau, pe scurt, TMS.
Această investigație este realizată de medicul neurolog Mușat Daniela, cu ajutorul unui aparat dedicat acestei investigații, existent în clinică.
Stimularea magnetică transcraniană (TMS) este o formă neinvazivă de stimulare a creierului în care se utilizează un câmp magnetic în schimbare pentru a provoca curent electric într-o anumită zonă a creierului prin inducție electromagnetică. Campul magnetic se aplica la nivelul scalpului prin intermediul unei bobine conectate la un aparat de stimulare magnetica.
Stimularea magnetică se poate aplica atât central, pe cap, cât și periferic, transcutan, având ca rol modularea excitabilității și a modului de transmitere a impulsurilor nervoase de la nivelul nervilor periferici.
Este o metoda non invaziva, nedureroasa, sigura, usor de utilizat,cu peste trei decenii de cercetare stintifica in spatele ei.
Echipamentul constă într-un stimulator magnetic care generează un curent de aproximativ 6000 A ce trece printr-o bobină de stimulare, generând astfel un puls magnetic ce poate ajunge până la câțiva tesla.
Dacă bobina este plasată pe capul pacientului, pulsul magnetic generat este capabil să străbată scalpul, osul cranian, meningele și stratul de lichid cerebrospinal, inducând astfel un câmp electric ce va fi suficient pentru depolarizarea superficială a axonilor și pentru activarea sau inhibarea a diferite rețele neuronale din cortex.
În cursul evaluării iniţiale se verifică:
În timpul şedinţei de stimulare, pacientul este aşezat pe un scaun comod, într-o postură relaxată, iar prin intermediul unui dispozitiv (bobină) plasat la nivelul capului sunt descărcate pulsuri de stimuli într-o zonă prestabilită, în funcţie de patologie şi în funcţie de scopul urmărit. O şedinţă durează aproximativ 30 minute, sunt necesare între 10 – 30 şedinţe efectuate în zile consecutive/alternative pentru a obţine un efect terapeutic optim.
Efectele adverse ale TMS sunt puţine şi apar rar. Printre principalele efecte adverse se numără:
Pentru informații suplimentare și programări ne puteți contacta la numărul de telefon 0341-174.600 sau prin mesaj Whatsapp la numărul 0725-532.551
Revista Viata medicala prezinta, in editia tiparita, concluziile cele de-a doua editii a workshopului pe tema magneziului, neurostiintelor si nutritiei („2nd Workshop on Magnesium, Neuroscience and Nutrition – în current COVID-19 pandemia”) care s-a desfasurat online, in zilele de 28 si 29 mai a.c. Iata cateva fragmente din acest articol.
La a doua ediţie a workshopului pe tema magneziului, neuroştiinţelor şi nutriţiei au participat cercetători din mai multe ţari europene, dar şi din SUA, Japonia, Australia, Mexic.
Profesor dr. Rhian Touyz, director al Institutului de Ştiinţe Cardiovasculare şi Medicale al Universităţii din Glasgow, a abordat un subiect extrem de important, respectiv magneziul şi implicaţiile lui în patologia umană, cu accent pe rolul TRPM în funcţionarea normală, dar şi în patologia cardiovasculară. S-a susţinut ideea că administrarea de magneziu ar fi benefică pentru a reduce dezvoltarea fibrozei la bolnavii hipertensivi. Una dintre cauzele incidenţei ridicate a HTA şi a sindromului metabolic în SUA trebuie căutată în scăderea permanentă în cursul ultimului secol a cantităţii de magneziu introdusă zilnic în organism prin aport alimentar.
Laura Locatelli şi colegii ei din Milano au pus la punct un foarte interesant model experimental pentru studierea în vitro a barierei hematoencefalice şi au arătat că magneziul reduce hiperpermeabilitatea indusă acesteia de către lipopolizaharid (LPS) şi bradikinină. Aceste date recomandă administrarea terapeutică de magneziu în toate cazurile patologice în care există o astfel de creştere. Satoski Kida (Japonia) a demonstrat efectul deficienţei magneziului în neuroinflamaţie. Menga Tao (SUA) a demonstrat că administrarea de magneziu şi de vitamina D a determinat o creştere a funcţiilor cognitive la adulţi.
Mihai Nechifor şi colaboratorii arată că atât în faza depresivă, cât şi în faza maniacală a psihozei bipolare de tip I există o cădere a nivelului magneziului. În cercetările noastre am pus accentul nu numai pe determinarea concentraţiei magneziului, zincului şi a altor cationi plasmatici, dar şi pe determinarea concentraţiei magneziului intracelular.
Importanţa axei intestin-creier este binecunoscută azi, cum este şi implicarea perturbărilor microbiotei în variate procese patologice. Ceea ce nu se ştia este faptul că magneziul are un rol modulator la nivelul microbiotei digestive şi că favorizează normalizarea acesteia, fapt arătat de Federica di Chierico (Italia). Julie Auwercx şi colegii săi (Franţa) au arătat că la nivelul unor cancere digestive (esofagian, gastric şi colorectal) există o modificare a expresiei unor transportori de magneziu.
În general s-a demonstrat că un nivel scăzut al magneziului creşte riscul unor forme mai grave de boală. Magneziul joacă roluri multiple la nivelulsistemului imunitar, iar reducerea concentraţiei acestuia scade apărarea imunitară. În cazul formelor grave de COVID-19, la care se produce aşa-numita “furtună de citokine’’, lipsa magneziului este un factor agravant, deoarece magneziul reduce sinteza de IL-9, de TNF şi a altor cytokine.
Ecografia Doppler este o metoda neinvaziva, care se poate realiza fara o pregatire speciala a bolnavului, repetitiva, se realizeaza ori de câte ori medicul considera necesara efectuarea acesteia, si care nu iradiaza în niciun fel bolnavul.
Electromiografia (EMG) este o procedura care evalueaza sanatatea muschilor si a nervilor periferici care ii controleaza.
Nervii periferici motori transmit semnale electrice catre muschi, iar acestia se contracta. Electromiografia traduce aceste semnale in grafice, sunete sau valori numerice pe care medicul specialist le interpreteaza.
Aceasta procedura foloseste electrozi care transmit sau detecteaza semnalele electrice.
EMG se poate realiza in doua feluri: cu electrozi de suprafata (mici dispozitive care se lipesc de piele) sau cu electrozi cu ac.
EMG cu ac presupune introducerea unui ac direct in muschi pentru inregistrarea activitatii electrice.
EMG cu electrozi de suprafata presupune lipirea acestor dispozitive pe piele pentru a masura viteza si puterea semnalelor electrice care circula intre doua puncte.
Rezultatul EMG poate arata disfunctii ale nervilor, disfunctii ale muschilor sau probleme cu trasmiterea semnalelor nervoase intre nervi si muschi.
Cand este recomandata efectuarea EMG?
Medicul dvs va poate recomanda aceasta procedura daca aveti una din urmatoarele simptome:
– furnicaturi
– amorteli
– slabiciune musculara
– dureri musculare sau crampe
– diverse dureri la nivelul membrelor
Electromiografia mai este necesara si in cazul diagnosticarii unor afectiuni precum:
– boli musculare (distrofia musculara, polimiozita)
– boli la nivelul conexiunii dintre nervi si muschi (Miastenia Gravis)
– boli ale nervilor periferici (sindromul de tunel carpian, neuropatii periferice)
– boli care afecteaza neuronii motori din creier sau maduva spinarii (scleroza laterala amiotrofica, poliomielita)
– boli care afecteaza radacinile nervoase (hernia de disc).
Care sunt riscurile?
EMG este o procedura cu risc scazut, iar complicațiile apar foarte rar. Există un risc mic de sangerare, infectie si leziuni ale nervilor in zonele in care este introdus un electrod cu ac.
Cand sunt examinati cu un ac muschii de la nivelul peretelui toracic, exista un risc foarte mic de aparitie a pneumotoraxului.
Cum ne pregatim pentru EMG?
Medicul neurolog care va realiza aceasta procedura trebuie sa stie daca suferiti de anumite afectiuni sau daca:
– aveti un stimulator cardiac sau orice alt dispozitiv medical electric
– luati medicamente care dilueaza sangele
– suferiti de hemofilie (tulburare de coagulare a sangelui care provoaca sangerari prelungite)
Cum veti simti procedura?
Medicul neurolog va plasa electrozii pe piele sau va introduce electrozii cu ac in diverse zone, in functie de simptomele pe care le resimtiti. Electrozii vor transmite mici socuri electrice pe care le veti resimti ca un spam muscular sau ca niste intepaturi usoare. Electrodul ac poate cauza disconfort sau durere, care de obicei dispare odata ce acul a fost scos din muschi. Daca sunteti ingrijorat in legatura cu durerea sau disconfortul resimtit, puteti solicita medicului o intrerupere temporara a examinarii.
Rezultatul EMG va fi intocmit de medicul neurolog si il veti prezenta medicului care v-a recomandat procedura pentru stabilirea conduitei terapeutice ulterioare.
ELECTROMIOGAFIA (EMG) este o procedura care se efectueaza la MEDSTAR 2000 Clinic de catre Dr Daniela Musat, medic specialist neurologie.
Pentru detalii si programari, sunati la numerele 0341 174 600 / 0725 532 551
