Articole medicale
activitate-fizica.png

Direcţia de Sănătate Publică Constanţa organizează în luna iulie 2021 campania de informare şi educare dedicată informării despre efectele activității fizice asupra organismului.

Beneficiile pentru sănătate ale activității fizice, de la cele cardiovasculare la cele mentale, sunt bine stabilite. În schimb, inactivitatea fizică, pe lângă fumat și obezitate este un factor major de risc pentru bolile netransmisibile la nivel mondial.

Activitatea fizică regulată este dovedită a ajuta la prevenirea și gestionarea bolilor netransmisibile, cum ar fi bolile cardiace, accidentul vascular cerebral, diabetul zaharat și mai multe tipuri de cancer. De asemenea, ajută la prevenirea hipertensiunii arteriale, la menținerea unei greutăți corporale sănătoase și poate îmbunătăți sănătatea mintală, calitatea vieții și starea de bine.

Activitatea fizică se referă la orice tip de mișcare. Modalitățile cele mai frecvente de a fi activ includ mersul pe jos, mersul pe bicicletă, pe motocicleta, diferite tipuri de sporturi, recreerea și jocul activ și pot fi realizate la orice nivel de abilitate și pentru plăcerea tuturor.

Cu toate acestea, estimările globale actuale arată că unul din patru adulți și 81% dintre adolescenți nu fac suficientă activitate fizică. Mai mult, pe măsură ce țările se dezvoltă economic, nivelurile de inactivitate cresc și pot ajunge până la 70%, din cauza schimbării mijloacelor de transport, a utilizării sporite a tehnologiei la muncă și pentru recreere, a valorilor culturale și a comportamentelor sedentare în creștere.

Planul global de acțiune al OMS privind activitatea fizică 2018-2030: oameni mai activi pentru o lume mai sănătoasă, oferă un cadru de acțiuni politice eficiente și fezabile, care pot ajuta la susținerea, menținerea și creșterea activității fizice prin parteneriate interguvernamentale și multisectoriale.

În România, din totalul populației rezidente de 15 ani şi peste care muncesc realizând treburile ce fac parte din activitatea zilnică a fiecărei persoane (efectuând muncă remunerată sau neremunerată, muncă în gospodăria proprie, îngrijind familia, învăţând, căutând un loc de muncă, îngrijind persoane vârstnice etc.) mai mult de jumătate a declarat că atunci când muncesc petrec cea mai mare parte a timpului așezate sau în picioare (60,6%), un sfert din populaţie a declarat că desfăşoară o muncă ce presupune un efort fizic moderat, 5,7% au declarat că realizează o muncă solicitantă din punct de vedere fizic, iar 6,8% au precizat că nu desfăşoară nicio muncă ce presupune efort fizic sau nu au putut preciza tipul efortului fizic

Ce este activitatea fizică ?

Organizația Mondială a Sănătății (OMS): Activitatea fizică se referă la orice tip de mișcare. Modalitățile cele mai frecvente de a fi activ includ mersul pe jos, mersul pe bicicletă, activități în scaunul cu rotile,     diferite tipuri de sporturi, recreerea și jocul activ și pot fi realizate la orice nivel de abilitate și pentru plăcerea tuturor.

Forme de activitate fizică

            Activitatea fizică moderată – necesită efort moderat și accelerează notabil ritmul cardiac.

Exemple: mers în ritm rapid, dans, grădinărit, activități casnice , implicare activă în jocuri și activități    sportive cu copiii/ plimbatul animalelor domestice, activități în construcții (construire acoperișuri,     zugrăveli, etc.), folosirea mopului, a aspiratorului sau greblarea în grădină, transportul/mutatul greutăților       sub 20 kg.

            Activitatea fizică intensă – necesită efort mare și produce accelerarea respirației și o creștere substanțială a      frecvenței cardiace.

Exemple:  alergat,  urcatul rapid al unui deal, ciclism în ritm rapid, aerobic, înot rapid, sporturi și jocuri de     competiție (fotbal, volei, baschet, hochei etc.),  săpat, tunderea ierbii cu un aparat manual,  transportul/         mutatul greutăților peste 20 kg.

Care sunt beneficiile activității fizice regulate? 

  1. Îmbunătățește activitatea respiratorie
  2. Îmbunătățește activitatea cardiacă
  3. Îmbunătățește sănătatea oaselor
  4. Îmbunătățește sănătatea mintală
  5. Contribuie la prevenirea unor boli cronice
  6. Ameliorează starea de sănătate a organismului

Mergeți pe jos? Beneficiile mersului pe jos sunt: 

  • Menține o greutate sănătoasă și scade grăsimea corporală
  • Previne sau ameliorează diferite afecțiuni, inclusiv boli de inimă, accident vascular cerebral, hipertensiune arterială, cancer și diabet zaharat de tip 2
  • Îmbunătățește starea sistemului cardiovascular
  • Îmbunătățește sănătatea oaselor
  • Îmbunătățește rezistența musculară
  • Organismul devine plin de energie
  • Îmbunătățește starea de spirit, funcțiile cognitive, memoria și somnul
  • Îmbunătățește echilibrul și coordonarea
  • Întărește sistemul imunitar
  • Reduce stresul psihic

Vreți să vă simțiți mai bine ?

  • Adresați-vă cu încredere medicului de familie și asistenților comunitari înainte de a începe practicarea regulată a activității fizice, mai ales dacă aveți boli cronice. Stabiliți împreună obiective realiste, în funcție de starea de sănătate.
  • Alcătuiți un program, astfel încât să practicați cât mai des o formă de activitate fizică ce vă face plăcere.
  • Evitați practicarea sportului în mediul exterior dacă aerul este foarte poluat.
  • Folosiți blog-ul personal pentru informarea prietenilor despre activitățile organizate în luna iulie în localitatea dvs.  cu ocazia desfășurării campaniei naționale a informării despre efectele activității fizice.

 

Infografic-AF-2021 22 iunie1
Infografic-AF-2021 22 iunie2
Infografic-AF-2021 22 iunie3
Poster populatia generala.docx1
Poster populatia generala.docx2

afis-siguranta-pacientilor-2020.png

Personal medical în siguranta, Pacienti în siguranta! (Safe health workers, Safe patients)

Acesta este sloganul din 2020 ales de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru a marca pe 17 septembrie Ziua Mondială a Siguranței Pacientului.
Tema a fost stabilită de OMS după ce “pandemia de SARS-CoV-2 a dezvăluit provocările și riscurile uriașe cu care se confruntă personalul medical, de la infecții asociate asistenței medicale, la stigmat, boli și chiar deces. Mai mult, lucrul în medii stresante face ca lucrătorii din sănătate să fie mai predispuși la erori care pot duce la afectarea pacientului. Prin urmare, Ziua Mondială a Siguranței Pacienților 2020 are ca temă: Siguranța lucrătorilor din sănătate: o prioritate pentru siguranța pacientului”, se arată pe pagina dedicată evenimentului. (mai multe detalii, aici: https://www.who.int/campaigns/world-patient-safety-day/2020)

MEDSTAR General Hospital, MEDSTAR 2000 Clinic si Laboratorul MEDSTAR 2000 marcheaza aceasta zi prin constientizarea angajatilor si pacientilor despre insemnatatea zilei si semnificatiile mesajelor transmise de organismele internationale cu aceasta ocazie, prin purtarea de catre angajati a unui insemn de culoare portocalie, prin afisarea posterelor campaniei si prin afisarea culorii portocalii pe sistemele electronice interne de afisaj.

Obiectivele Zilei Mondiale a Siguranței Pacienților 2020:
• Creșterea gradului de conștientizare globală cu privire la importanța siguranței lucrătorilor din domeniul sănătății și a legăturilor sale cu siguranța pacientului;
• Implicați mai multe părți interesate și adoptați strategii multimodale pentru a îmbunătăți siguranța cadrelor medicale și a pacienților;
• Implementați acțiuni urgente și durabile ale tuturor părților interesate care recunosc și investesc în siguranța angajaților din domeniul sănătății, ca prioritate pentru siguranța pacienților;
• Oferiți recunoașterea cuvenită a devotamentului și a muncii grele a lucrătorilor din domeniul sănătății, în special pe fondul luptei actuale împotriva COVID-19.

 

Mesajele Organizației Mondiale a Sănătății de Ziua Mondială a Siguranței Pacientului 2020

Pentru cadrele medicale

• Siguranța ta începe cu tine: ai grijă de sănătatea ta fizică și psihologică
• Protejați-vă siguranța dumneavoastră și a persoanelor de care aveți grijă
• Asigurați-vă că sunteți instruit și conștient de prevenirea și controlul infecțiilor și implementați măsurile adecvate
• Contribuiți în mod activ la construirea și consolidarea unei culturi a siguranței la locul de muncă
• Îmbunătățiți-vă cunoștințele, abilitățile și competențele pentru siguranță în îngrijirea sănătății
• Cunoaște-ți drepturile și responsabilitățile și solicită un mediu de lucru sigur
• Raportați întotdeauna autorităților riscurile de siguranță, violența, hărțuirea sau amenințările
• Promovați și implementați practici inovatoare de siguranță în cadrul organizației dumneavoastră.

Pentru pacienți, aparținători, publicul larg
• Furnizați informații exacte despre starea dumneavoastră de sănătate și istoricul medical
• Îngrijire mai sigură pentru dvs., începe cu dvs.: fiți conștienți și solicitați practici adecvate de prevenire și control al infecțiilor
• Îmbunătățiți-vă cunoștințele despre siguranța în îngrijirea sănătății
• Pledați pentru siguranța și protecția angajaților din domeniul sănătății la nivel de unitate și comunitate
• Fiți implicat activ în propria îngrijire
• Este bine să puneți întrebări: asistența medicală sigură începe cu o comunicare bună

Lideri, administratori și manageri din domeniul sănătății
• Crearea unei culturi de siguranță deschise, echitabile și transparente pentru personalul medical și pacienți, care să permită raportarea incidentelor de siguranță în timp util
• Creați un mediu de lucru sigur și de susținere și implementați practici inovatoare de siguranță
• Asigurați instruire și îndrumare adecvate în prevenirea și controlul infecțiilor
• Furnizați resurse suficiente pentru a îmbunătăți siguranța condițiilor de muncă în mediile de îngrijire a sănătății
• Angajați personalul, pacienții și familiile acestora în practici continue de îmbunătățire a siguranței
• Prioritizați și investiți în sănătate și siguranță la locul de muncă pentru a îmbunătăți siguranța pacientului
• Implementați activități de promovare a sănătății mintale pentru a atenua stresul la locul de muncă
• Asigurați-vă că mecanismele pentru recompensarea și motivarea personalului medical sunt în vigoare și utilizate în mod adecvat

 

Galerie foto

20200916_111408
20200916_111614
20200916_124426
20200916_125114
20200916_132350
20200916_132554
20200916_133310
20200916_133400
20200916_134509
20200916_134538
20200916_134742
20200916_134821
clinic1
clinic2
clinic3
clinic4
clinic5
cover mgh
Untitled-1

Efectele-activitatii-fizice-asupra-sanatatii-scaled-1200x1687.jpg

Conform OMS, efectuată în mod regulat și în cantitate adecvată, activitatea fizică îmbunătățește funcțiile musculare și cardiorespiratorii, sănătatea osoasă, reduce riscul de hipertensiune arterială, boli coronariene, accident vascular cerebral, diabet zaharat, diverse tipuri de cancer (inclusiv cancer de sân și cancer de colon) și depresie, reduce riscul de căderi, precum și de fracturi și este fundamentală pentru echilibrul energetic și controlul greutății.

În afara exercițiilor fizice, orice altă activitate fizică ce se desfășoară în timpul liber, pentru transportul spre și din anumite locuri sau ca parte a muncii unei persoane, are un beneficiu pentru sănătate.

La nivel global, 1 din 4 adulți nu este suficient de activ. Persoanele care sunt insuficient active fizic au un risc crescut de 20% până la 30% de deces în comparație cu persoanele care sunt suficient de active.  Peste 80% din populația adolescenților din lume este insuficient activă din punct de vedere fizic.

Cel mai recent sondaj  Eurobarometru al Comisiei privind sportul și activitatea fizică, publicat în martie 2018, arată că 50% din europeni fac exerciții sau sunt antrenați în jocuri sportive.

În România se observă o tendință continuă de creștere a procentului persoanelor care declară că nu practică niciodată sport sau activități fizice, de la 49% în 2010, la 60% în 2014 și 63% în 2018. Creșterea activității fizice implică întreaga societate, precum și o abordare culturală și, prin urmare, necesită un efort colectiv în diferite sectoare și discipline.

Pandemia COVID-19 înseamnă creșterea sedentarismului, de aceea este foarte important ca oamenii de toate vârstele să fie cât mai activi.

Activitatea fizică regulată poate reduce riscul de boli cardiace, accident vascular cerebral, diabet zaharat de tip 2 și diverse tipuri de cancer – toate fiind afecțiuni care pot crește sensibilitatea la noul Coronavirus SARS-CoV-2. Activitatea fizică regulată este o modalitate de a rămâne în contact cu familia și prietenii. De asemenea, reduce riscul de depresie, declinul cognitiv și întârzie apariției demenței.

Directia Judeteana de Sanatate Publica Constanta

chestionar.png

Pentru siguranta pacientilor si a personalului medical, MEDSTAR General Hospital a pus in practica toate masurile de preventie reglementate sau recomandate de autoritatile sanitare. Una dintre masuri se refera si la efectuarea triajului pentru toti pacientii care se adreseaza spitalului, indiferent de serviciul pe care doreste sa il acceseze. In aceste conditii, timpul de asteptare pentru a putea intra in spital se poate prelungi, ca urmare a parcurgerii tuturor etapelor triajului.

Incercam sa venim in sprijinul pacientilor si sa scurtam, pe cat posibil, aceasta asteptare, motiv pentru care va oferim posibilitatea de a descarca de pe site-ul nostru Chestionarul pentru identificarea suspiciunii de infectie cu SARS-CoV-2, pe care il puteti completa inainte de a va prezenta la spital, urmand a-l semna in fata personalului responsabil cu triajul.

Descarcati formularul de AICI!

 


fake-news-1200x783.png

Articol preluat din Viata medicala, semnat Prof. Dr. Florin Mihălțan – AICI

De peste două luni asistăm la tot felul de informaţii diseminate cu mare largheţe și de specialiști în coronavirus descoperiţi peste noapte, un fel de „fotbaliști” care lovesc cu sete în „coroana” lui SARS-CoV-2.

Este foarte important să decantăm ce înseamnă fals în informare, când vorbim de știri cu caracter general și de cele cu valoare știinţifică.

Există știri fără coloratură știinţifică și pe site-ul OMS, dar oare cine le citește?! Pleacă de la anunţarea ineficacităţii folosirii foenului pentru încălzirea cavităţii nazale, a consumului protectiv de usturoi sau a administrării ultravioletelor pe piele, până la infirmarea existenţei unui leac miraculos de prevenţie. Sigur că există și două confirmări importante pe același site: riscul binecunoscut al vârstnicului de a face boala mai frecvent și folosirea termo-scanner­ului cu încredere pentru depistarea precoce a febrei.

Mai este însă un anunţ care începe să meargă spre zona gri și care separă adevăruri cu „iz” medical de unele discutate mult înainte de ameninţarea acestui coronavirus, și unde actorii principali sunt vaccinurile. Vaccinul antipneumococic, chiar dacă protejează pentru infecţii cu Streptococus Pneumoniae, nu are o contribuţie suplimentară la protecţia anti-COVID-19. Mai este o știre despre ţările care au practicat curent vaccinarea BCG, și unde s-a emis ipoteza protecţiei suplimentare faţă de alte ţări care au renunţat. Aceasta din urmă este o ipoteză emisă de un cercetător cu origini românești din Olanda, care a stârnit lumea medicală. Dacă este adevărată, atunci ea ar trebui judecată în perioada post-epidemie, când studii temeinice ale infectaţilor asimptomatici versus cei simptomatici sau sever infectaţi vor corela și vor face evaluări. A te grăbi să arunci în circulaţie acest anunţ nu face decât să agite omul de rând. Am și primit telefoane de la pacienţi care îmi solicitau deja acest gen de vaccinare.

———–

CONCLUZII PRIPITE SURPRINZĂTOARE

Dar lucrurile nu se opresc aici. Sunt identificaţi și puși la zid factorii de risc, iar concluziile sunt surprinzătoare, fără a se aștepta o confirmare din studii randomizate, de lungă durată. Astfel, cercetătorii germani au semnalat că zonele de pe continentul european cele mai poluate sunt conectate la numărul cel mai mare de îmbolnăviri (probabil, bazate pe mecanisme pro-inflamatorii generate de factori poluanţi).

În schimb, cercetătorii francezi au remarcat, într-un spital din Paris, că numărul de fumători infectaţi cu COVID-19, ca și cel al formelor severe de boală, este sub media statistică a fumătorilor francezi pe ansamblul ţării. Imediat s-a emis ipoteza că nicotina protejează faţă de COVID-19 și s-a șters cu buretele tot ce atrăgea atenţia din studiile chinezești, unde la categorii de risc erau incluși bărbaţii fumători.

În același timp, s-au uitat complet efectele delatorii ale nicotinei, care prin vasoconstricţie generează hipoxie la nivel de organe importante aflate între ţintele primare ale virusului: cordul și plămânul.

Ce a urmat? Toată presa românească a pus în prima pagină acest anunţ, site-urile fumătorilor au abordat informaţia cu o aroganţă greu de imaginat, atacându-i pe cei care mulţi ani au arătat efectele nocive ale fumatului. Dacă aici adăugăm că se vorbește doar de nicotină și se uită complet că în ţigară vin la pachet o multitudine de agenţi toxici, carcinogenici, am putea să realizăm impactul „securizant” pe un fumător înveterat.

Dureros este însă cu totul alt element. Toţi cei care afișează ostentativ dreptul de a fuma ulterior dispar prin diferite boli, mai mult sau mai puţin grave, în spitalele unde abundă exemplele efectelor nocive ale tutunului. Mai regăsim și alte intervenţii ale industriei tutunului, pe care poate ar trebui să le reţinem și să ne amintim de ele când vom judeca, la rece, ce este „fake” sau real: anunţul de descoperire a unui vaccin
anti-COVID-19 plecat de la planta de tutun sau multiplele stipendii pentru Crucea Roșie și anunţul repoziţionat că dacă ar fi controlat traficul la negru de ţigări, s-ar putea face o multitudine de lucruri cu acești bani irosiţi pentru sănătatea românilor.

VAPINGUL ȘI RISCUL INFECTĂRII CU SARS-COV-2

Sigur că mai este și un alt capitol care merită menţionat – folosirea ţigării electronice. Am fost admonestat în scris că am semnalat potenţiale riscuri pentru infecţia cu coronavirus la „vapers”, bazat pe articole știinţifice publicate. Nu fac altceva decât să reproduc afirmaţiile publicate deja și actualizate în presa medicală, pentru că ele trebuie cunoscute așa cum au fost studiate: „Fumatul are capacitatea de a regla la un nivel mai ridicat receptorul ACE2, care este sensibil și la virus, și de a face mai vulnerabil fumătorul și pacientul cu BPOC. Ţigara electronică de asemenea nu pare să fie o opţiune sigură” (1,2). Consumul de ţigară electronică a adus în studiile clinice evidenţe de agresiune pe epiteliul căilor aeriene, de inflamaţie și tulburări ale oxigenării (3,4). De asemenea, aerosolii și vaporii degajaţi în proximitate ar putea fi contributivi la diseminarea coronavirusului.

Sunt autori care recomandă monitorizarea impactului ţigării electronice asupra severităţii COVID-19, supravegherea prin CT și întreruperea consumului în momentul apariţiei simptomatologiei (5). Alţii recomandă la vârstnici întreruperea consumului de ţigări electronice și de ţigări pe perioada pandemiei (6). Sigur, există o școală britanică ce susţine că acestea nu sunt dăunătoare, există experţi care susţin chiar mai mult: că propilen glicolul de la cartușul de ţigară electronică protejează faţă de COVID-19. Nemaivorbind că am găsit și unii autori care încearcă să vadă dacă dispozitivul elaborat pentru ţigara electronică nu ar putea să fie folosit pentru administrarea unor soluţii antivirale (7).

Dacă tot vorbim de știri fabricate, posibil false sau adevărate, cred că trebuie să fim foarte atenţi cine le judecă și cine le emite (atenţie mare dacă cei care o fac sunt cercetători „independenţi”), iar timpul și studiile de durată făcute după toate regulile artei sunt sigur că vor discerne. Altfel, vom ajunge la vorba marelui matematician Grigore Moisil: „Dacă pui o fesă pe o plită încinsă și cealaltă pe un bloc de gheaţă, media e bună, dar în realitate e vai de fundul tău”.

 


Acces nevazatori

Descarcati programul NonVisual Desktop Acces, care ofera persoanelor cu dizabilitati vizuale posibilitatea de a consulta site-ul nostru.

Apasa AICI

Urmareste-ne pe Facebook

Urmareste-ne pe Facebook

Call Now Button
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support