Noutati Archives | MEDSTAR General Hospital

Așa cum bine știți, în cadrul celei de-a 72-a Adunări Generale a OMS, în vederea recunoașterii siguranței pacienților că o prioritate globală a sănătății, s-a stabilit că, începând din anul 2019, ziua de 17 septembrie să fie declarată Ziua Mondială a Siguranței Pacientului.

În fiecare an, o nouă temă este selectată pentru a evidenția un domeniu prioritar al siguranței pacienților care necesită acțiuni urgente și concertate. Recunoscând importanța fundamentală a diagnosticelor corecte și în timp util în asigurarea siguranței pacienților, „Îmbunătățirea diagnosticului pentru siguranța pacienților” a fost selectată că temă pentru Ziua Mondială a Siguranței Pacienților 2024.

Planul Global de Acțiune pentru Siguranța Pacienților 2021 – 2030 evidențiază necesitatea de a asigura siguranța proceselor de diagnosticare și încurajează țările să adopte strategii care reduc erorile de diagnostic, care apar adesea dintr-o combinație de factori cognitivi și de sistem care influențează recunoașterea semnelor și simptomelor cheie ale pacienților, precum și interpretarea și comunicarea rezultatelor testelor.

Amploarea erorilor de diagnosticare este profundă, reprezentând aproape 16% din vătămările care pot fi prevenite în sistemele de sănătate. Prin sloganul „Un diagnostic corect înseamnă siguranță!”, OMS solicită eforturi concertate pentru a reduce semnificativ erorile de diagnostic prin intervenții asupra modului de abordare a temei la nivelul sistemelor de sănătate, asupra factorului uman și prin implicarea activă a pacienților, a familiilor acestora, a lucrătorilor și a liderilor din domeniul sănătății.

Aceste intervenții includ, dar nu se limitează la stabilirea istoricului complet al pacientului, efectuarea unei examinări clinice amănunțite, îmbunătățirea accesului la testele de diagnosticare, implementarea metodelor de identificare și de învățare din erorile de diagnostic precum și adoptarea de soluții bazate pe tehnologie.

Informații suplimentare despre Programul de Screening

Populația-țintă: Programul de screening se adresează bărbaților și femeilor cu vârsta între 50 și 74 de ani, fără semne de cancer colorectal.

Algoritmul de Testare:

Se vor invita activ persoanele asimptomatice de 50-74 de ani.

Screening Timpuriu: Pentru persoanele cu risc crescut, screeningul poate începe de la vârsta de 45 de ani, conform cancer-plan.ro.

Teste de Screening:

Test Imunochimic Fecal (FIT): Pentru depistarea hemoragiilor oculte în materiile fecale, recomandat persoanelor cu risc.

Endoscopie Digestivă Inferioară: Recomandată tuturor persoanelor eligibile cu risc înalt.

Rezultate FIT:

Negativ: Reprogramare peste 2 ani.

Pozitiv: Programare pentru endoscopie digestivă inferioară.

Rezultate Endoscopie:

Negativ: Reprogramare peste 5 ani.

Pozitiv: Diagnosticul, tratamentul și monitorizarea conform protocoalelor.

Impactul Screeningului: Un screening adecvat ar putea preveni o treime din decese. Anual, în România se înregistrează aproximativ 13.500 de cazuri noi de cancer colorectal, fiind a doua cauză de cancer la femei și a treia la bărbați.

Statistici de Mortalitate: Mortalitatea prin cancer colorectal a crescut cu 8% între 2011 și 2019, cu o creștere estimată de 9,4% la femei și 16,6% la bărbați până în 2040. Anual, sunt înregistrate 7.300 de decese, cancerul colorectal fiind a doua cauză de deces prin cancer.

În perioada 15-16 martie, profesioniștii din sănătate au participat la a XII-a ediție a Conferinței Naționale RoVaccin. Evenimentul a prilejuit organizarea de sesiuni științifice, la care s-au dezbătut subiecte importante pe tema vaccinării în România.

Principalele obiective ale RoVaccin sunt de a informa corect opinia publică prin mesaje bazate pe dovezi venite din partea profesioniștilor, precum și încurajarea unei comunicări eficiente medic-pacient referitoare la vaccinare.

Vaccinarea a jucat un rol crucial în eradicarea sau controlul eficient al unor boli în întreaga lume. Iată câteva exemple notabile de boli care au fost eradicate sau au fost controlate semnificativ datorită programelor de vaccinare:

– Variola (ciuma neagră)

– Poliomielita (polio),

– Rujeola,

– oreionul și rubeola (MMR),

– Tetanosul,

– Difteria.

Este important să recunoaștem că respectarea schemelor de vaccinare joacă un rol crucial în prevenirea reapariției unor boli infectioase și în menținerea nivelurilor de imunitate colectivă necesare pentru protejarea întregii comunități. Dacă un număr semnificativ de persoane nu sunt vaccinate sau nu completează schemele de vaccinare recomandate, poate apărea un declin în imunitatea colectivă, ceea ce favorizează răspândirea bolilor.

Reapariția unor boli infecțioase considerate eradicate sau controlate într-o anumită măsură poate fi atribuită mai multor factori, printre care răspândirea dezinformării și a scepticismului față de vaccinuri, accesul limitat la vaccinuri sau mișcările de populație și călătoriile internaționale (Vaccinarea călătorilor – un proces în continuă schimbare, dr. Simin Aysel Florescu, medic specialist boli infecțioase). Astfel, unele comunități au fost afectate de dezinformare sau scepticism față de siguranța și eficacitatea vaccinurilor, ceea ce a condus la descurajarea oamenilor de a se vaccina sau de a-și vaccina copiii.

Este esențial ca autoritățile de sănătate publică să continue să promoveze importanța vaccinării și să ofere acces la vaccinuri sigure și eficace (Implicarea autorităților de sănătate publică și rolul medicilor de familie în implementarea programului de compensare a vaccinurilor, Alexandru Rafila, Gindrovel Dumitra, Sandra Adalgiza Alexiu, Radu Gănescu, Adriana Pistol). Educația și informarea corectă a publicului despre beneficiile vaccinării și despre riscurile bolilor infecțioase sunt, de asemenea, esențiale pentru a contracara dezinformarea și scepticismul față de vaccinuri.

O temă importantă a fost aceea a vaccinării împotriva hepatitei B, ca parte esențială în menținerea imunității colective. Respectarea vaccinării împotriva hepatitei B încă din prima perioadă a vieții, conform schemei recomandate de autoritățile sanitare, este esențială pentru asigurarea protecției individuale și colective împotriva acestei boli grave. Virusul hepatitei B poate duce la afecțiuni hepatice grave, cum ar fi hepatita cronică, ciroza hepatică și chiar cancerul hepatic iar vaccinul împotriva hepatitei B este considerat sigur și eficace și face parte din programele de vaccinare obișnuite în multe țări din întreaga lume.

Pe de altă parte, un mare regret al lumii științifice medicale îl reprezintă faptul că nu există, la această oră, un vaccin împotriva hepatitei C. În comparație cu hepatita B, care poate fi prevenită, hepatita C este mai dificil de tratat și de prevenit prin intermediul vaccinării. Cu toate acestea, există eforturi continue pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva hepatitei C, însă cercetările sunt într-un stadiu incipient. Tratamentul pentru hepatita C a avansat semnificativ în ultimii ani, iar mai multe opțiuni terapeutice sunt disponibile pentru a gestiona infecția și a preveni complicațiile.

O altă preocupare a specialiștilor din sănătate o reprezintă supravegherea activă a personalului medical împotriva afecțiunilor infecțioase. Acest proces este esențial pentru menținerea sănătății și siguranței acestora, precum și pentru prevenirea răspândirii bolilor în cadrul instituțiilor medicale. Printre măsurile și practicile recomandate în acest sens se numără:

– vaccinarea – asigurarea că personalul medical este vaccinat împotriva unor boli infecțioase comune pentru care există vaccinuri disponibile, cum ar fi gripa, hepatita B și rujeola,

– instruirea și educația – poate include tehnici de igienă adecvate, utilizarea echipamentului de protecție personală, procedurile corecte de sterilizare și dezinfectare și gestionarea corespunzătoare a deșeurilor medicale,

– monitorizarea simptomelor – personalul medical ar trebui să fie conștient de semnele și simptomele comune ale bolilor infecțioase și să raporteze imediat orice simptom sau expunere suspectă. Acest lucru poate contribui la identificarea și izolarea rapidă a cazurilor de infecții și la prevenirea răspândirii ulterioare.

– testarea regulată – în anumite perioade, testarea regulată a personalului medical pentru anumite boli infecțioase poate fi recomandată pentru identificarea și gestionarea rapidă a infecțiilor și pentru prevenirea răspândirii acestora către alți pacienți sau personal medical.

Din lucrările prezentate a reieșit interesul maxim acordat personalului medical în ideea prevenirii infecțiilor personale sau intraspitalicești.

Mulțumim tuturor celor implicați în efortul de a crește procentul celor vaccinați cu scopul de a limita bolile infecțioase grave în România și în lume.

Articol preluat din Viața Medicală

Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) subliniază importanţa asigurării siguranţei și eficienţei sistemelor de inteligenţă artificială (IA) și oferirea sistemelor potrivite celor care au nevoie de ele. De asemenea, încurajează dialogul între cei implicaţi, inclusiv dezvoltatorii, agenţiile de reglementare, producătorii, angajaţii din Sănătate și pacienţi.

OMS recunoaște potenţialul IA de creștere a rezultatelor din domeniul Sănătăţii prin susţinerea studiilor clinice, prin îmbunătăţirea diagnosticelor medicale, a tratamentelor, a autoîngrijirii și a îngrijirii centrate pe persoană, precum și prin creșterea cunoștinţelor, aptitudinilor și competenţelor profesioniștilor din Sănătate. IA poate fi benefică în zone cu deficit de specialiști, de exemplu, ajutând în interpretarea imaginilor radiologice, arată comunicatul OMS.

„Inteligenţa artificială aduce promisiuni importante pentru Sănătate, dar vine și cu provocări serioase, inclusiv colectarea neetică de date, ameninţări de securitate cibernetică și riscul de amplificare a subiectivităţii [en.: bias] și dezinformării”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general OMS.

Ca răspuns la nevoile în creștere de a gestiona responsabil dezvoltarea rapidă a tehnologiilor de tip IA, OMS evidenţiază șase arii de reglementare a utilizării IA în Sănătate. Acestea acoperă domenii precum: transparenţa și documentarea procesului de dezvoltare a produsului tehnologic; abordarea aspectelor ce ţin de managementul riscului, inclusiv prin abordarea aspectelor de securitate cibernetică; intervenţii umane și modele de training, validarea externă a datelor și formularea clară a scopului pentru care IA este folosită; angajamentul privind calitatea datelor; protejarea datelor și a intimităţii, conform
reglementărilor GDPR în Europa, respectiv HIPAA în Statele Unite; încurajarea colaborării între instituţiile de reglementare, pacienţi, profesioniști în Sănătate, reprezentanţi ai industriei și guverne, în scopul asigurării complianţei produselor și serviciilor cu reglementările pe tot parcursul ciclului lor de viaţă.

Sistemele IA sunt complexe și depind nu doar de codul de scriere, ci și de datele pe care se antrenează, iar acestea vin din context clinic și din interacţiunile cu utilizatorul. Astfel că o mai bună reglementare poate ajuta la gestionarea riscului ca IA să amplifice subiectivitatea în folosirea datelor.

17 Septembrie – Ziua Mondială a Siguranței Pacientului

În regiunea europeană, potrivit OMS, 50-70% din problemele cauzate de erori în admininstrarea medicamentelor pot fi prevenite, prin abordări sistematice complexe a siguranței pacienților.

Volumul mare de muncă și lipsa cadrelor medicale, în regiunea europeană, contribuie la peste 20% din erorile de medicație.

Administrarea incorectă a medicamentelor este cauza a mai mult de jumătate din problemele prevenibile asociate asistenței medicale, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății.

În fiecare an, începând cu anul 2019, în 17 septembrie este sărbătorită Ziua Mondială a Siguranței Pacienților, declarată de OMS pentru a evidenția importanța siguranței pacienților, pentru a crește conștientizarea și implicarea publicului, sporirea înțelegerii globale și stimularea solidarității.