Durerea, cea mai frecventa cauza de adresare la medicul reumatolog
Reumatologia este o ramură a medicinei interne care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul afecțiunilor aparatului locomotor, afecțiuni nechirurgicale. Prin aparat locomotor se înțeleg articulații, mușchi, tendoane.
Uneori este necesară colaborarea între reumatolog și medicul ortoped sau medicul neurochirurg, sau medicul de recuperare medicală. Cea mai frecventă cauză de adresare la medicul reumatolog este durerea. Durerea este o importantă cauză de dizabilitate, temporară sau chiar de pensionare anticipată. Durerea de asemenea, poate fi acută, cu debut recent, sau cronică, de săptămâni, luni chiar ani de zile. Aceasta poate să apară ziua sau noaptea. Uneori exista o accentuare la efort sau dimpotrivă, la repaos prelungit.
O altă cauză importantă de adresare la cabinetul de reumatologie este tumefierea sau umflarea unei articulații sau unei zone articulare. Această tumefacție poate fi expresia clinică a unei colecții în articulație sau în prelungirile articulației care se numesc burse sau poate fi vorba despre un edem la nivelul țesutului subcutanat.
În afară de afecțiunile strict articulare reumatologia se ocupă și cu diagnosticul și tratamentul afecțiunilor autoimune ale țesutului conjunctiv. Țesutul conjunctiv se gasește în vasele de sânge, în piele, în articulații. Aceste afecțiuni pot să aibă manifestări nu doar la nivelul articulațiilor, dar și la nivelul altor organe. De aceea, uneori se întâmplă ca dacă nu sunt manifestări musculo-scheletale pacientul să ajungă la alți colegi, respectiv colegi de medicină internă, de dermatologie, de endocrinologie, de ortopedie și să existe în felul acesta o întârziere a diagnosticului de boală de țesut conjunctiv. Aceasta se întâmplă peste tot în lume
Afecțiunile pe care le tratează medicul reumatolog pot fi împărțite în mai multe categorii, în funcție de cauză. Cea mai frecventă cauză este cea degenerativă sau de suprasolicitare. În această categorie intră artrozele, de exemplu gonartroza, coxartroza, spondiloza la nivelul coloanei vertebrale, discopatiile, periartrita scapulohumerală, periartrita coxofemurală, sindromul de tunel carpian, tendinite, tendinoze, bursite, etc. În continuare, o altă categorie de boli pe care le tratăm este cea a bolilor autoimune sau autoinflamatorii. Între acestea intră, pe primul loc ca frecvență poliartrita reumatoidă. În afară de aceasta mai există grupul spondilartritelor cum ar fi spondilita anchizolantă, artrita reactivă, artrita psoriazică. De asemenea, dintre bolile de țesut conjunctiv de care am amintit mai devreme aș enumera lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, polimiozita, dermatomiozita și vasculitele.
O altă categorie de afecțiuni musculoscheletale sunt cele de cauză metabolică. În acestea intră osteoporoza sau osteomalacia. De asemenea, merită amintite câteva patologii care sunt destul de frecvente, sunt tot de natură inflamatorie, respectiv artritele cu microcristale, dintre care cea mai frecventă este guta. În afară de aceasta mai există o afecțiune numită pseudogută sau condrocalcinoză.
Aș aminti faptul că medicul reumatolog poate să trateze și simptome musculoscheletice care apar în cadrul unor alte boli precum diabetul, precum boala renală cronică, depresia, etc. Ca și investigații care sunt necesare pentru diagnosticul afecțiunilor musculoscheletale, în primul rând analizele de laborator care presupun hemoleucogramă, biochimie dar și teste de autoimunitate foarte importante în reumatologie, teste genetice de asemenea. În afară de analize, importante sunt metodele imagistice, radiografia convențională, ecografia musculoscheletală, computerul tomograf și rezonanța magnetică nucleară. În plus, pot fi efectuate ca investigații și electromiografia de către medicul neurolog. În plus se poate măsura densitatea minerală osoasă prin testul dexa pentru diagnosticul de osteoporoză în post menopauză.
Uneori ca metodă de investigație este necesară puncția articulară atunci când există o colecție la acest nivel și se poate efectua o analiză macroscopică și microscopică a lichidului articular, cel mai important lucru fiind excluderea unei infecții articulare care poate lăsa sechele dacă nu este tratată. În afară de puncție la nivel articular ca și tratament, de exemplu, se poate efectua infiltrație intraarticulară la nivelul oricărei articulații periferice. Se pot injecta corticosteroizi care sunt antiinflamatoare locale. Cel mai frecvent în România se găsește Diprophos. În afară de corticosteroizi se mai pot injecta substanțe vâscoelastice, sunt de fapt reprezentate de seringi preumplute cu acid hialuronic. De asemenea se poate efectua infiltrație cu plasmă bogată în trombocite.
Aceste infiltrații sau puncții se pot efectua sub ghidaj ecografic, care este foarte util. Practic, prin ghidajul ecografic se vizualizează acul prin care se introduce substanța sau prin care se evacuează lichid. În afară de tratamentul local afecțiunile musculoscheletale se pot trata medicamentos cu antiinflamatoare nesteroidiene, cu corticosteroizi, cu analgezice, cu tratamente imunosupresoare în cazul bolilor autoimune. Aceste medicamente imunosupresoare pot fi sintetice sau pot fi biologice, acestea din urmă fiind de generație mai nouă. Uneori aceste afecțiuni au nevoie și de tratament de recuperare medicală, respectiv fizioterapie. De aceea, putem să colaborăm în tratarea acestor boli cu medicul de recuperare.
Aici la Clinica MEDSTAR 2000 avem posibilitatea să efectuăm în baza unei spitalizări de zi o evaluare inițială și investigații: analize de laborator, radiografie, ecografie și chiar electromiografie.