COLORECTAL-2-1-1024x768.png

Informații suplimentare despre Programul de Screening

 

Populația-țintă: Programul de screening se adresează bărbaților și femeilor cu vârsta între 50 și 74 de ani, fără semne de cancer colorectal.

 

Algoritmul de Testare:

Se vor invita activ persoanele asimptomatice de 50-74 de ani.

 

Screening Timpuriu: Pentru persoanele cu risc crescut, screeningul poate începe de la vârsta de 45 de ani, conform cancer-plan.ro.

 

Teste de Screening:

Test Imunochimic Fecal (FIT): Pentru depistarea hemoragiilor oculte în materiile fecale, recomandat persoanelor cu risc.

Endoscopie Digestivă Inferioară: Recomandată tuturor persoanelor eligibile cu risc înalt.

 

Rezultate FIT:

Negativ: Reprogramare peste 2 ani.

Pozitiv: Programare pentru endoscopie digestivă inferioară.

 

Rezultate Endoscopie:

Negativ: Reprogramare peste 5 ani.

Pozitiv: Diagnosticul, tratamentul și monitorizarea conform protocoalelor.

 

Impactul Screeningului: Un screening adecvat ar putea preveni o treime din decese. Anual, în România se înregistrează aproximativ 13.500 de cazuri noi de cancer colorectal, fiind a doua cauză de cancer la femei și a treia la bărbați.

 

Statistici de Mortalitate: Mortalitatea prin cancer colorectal a crescut cu 8% între 2011 și 2019, cu o creștere estimată de 9,4% la femei și 16,6% la bărbați până în 2040. Anual, sunt înregistrate 7.300 de decese, cancerul colorectal fiind a doua cauză de deces prin cancer.


Rovaccin-2-1-1024x768.webp

În perioada 15-16 martie, profesioniștii din sănătate au participat la a XII-a ediție a Conferinței Naționale RoVaccin. Evenimentul a prilejuit organizarea de sesiuni științifice, la care s-au dezbătut subiecte importante pe tema vaccinării în România.

Principalele obiective ale RoVaccin sunt de a informa corect opinia publică prin mesaje bazate pe dovezi venite din partea profesioniștilor, precum și încurajarea unei comunicări eficiente medic-pacient referitoare la vaccinare.

Vaccinarea a jucat un rol crucial în eradicarea sau controlul eficient al unor boli în întreaga lume. Iată câteva exemple notabile de boli care au fost eradicate sau au fost controlate semnificativ datorită programelor de vaccinare:

– Variola (ciuma neagră)

– Poliomielita (polio),

– Rujeola,

– oreionul și rubeola (MMR),

– Tetanosul,

– Difteria.

Este important să recunoaștem că respectarea schemelor de vaccinare joacă un rol crucial în prevenirea reapariției unor boli infectioase și în menținerea nivelurilor de imunitate colectivă necesare pentru protejarea întregii comunități. Dacă un număr semnificativ de persoane nu sunt vaccinate sau nu completează schemele de vaccinare recomandate, poate apărea un declin în imunitatea colectivă, ceea ce favorizează răspândirea bolilor.

Reapariția unor boli infecțioase considerate eradicate sau controlate într-o anumită măsură poate fi atribuită mai multor factori, printre care răspândirea dezinformării și a scepticismului față de vaccinuri, accesul limitat la vaccinuri sau mișcările de populație și călătoriile internaționale (Vaccinarea călătorilor – un proces în continuă schimbare, dr. Simin Aysel Florescu, medic specialist boli infecțioase). Astfel, unele comunități au fost afectate de dezinformare sau scepticism față de siguranța și eficacitatea vaccinurilor, ceea ce a condus la descurajarea oamenilor de a se vaccina sau de a-și vaccina copiii.

Este esențial ca autoritățile de sănătate publică să continue să promoveze importanța vaccinării și să ofere acces la vaccinuri sigure și eficace (Implicarea autorităților de sănătate publică și rolul medicilor de familie în implementarea programului de compensare a vaccinurilor, Alexandru Rafila, Gindrovel Dumitra, Sandra Adalgiza Alexiu, Radu Gănescu, Adriana Pistol). Educația și informarea corectă a publicului despre beneficiile vaccinării și despre riscurile bolilor infecțioase sunt, de asemenea, esențiale pentru a contracara dezinformarea și scepticismul față de vaccinuri.

O temă importantă a fost aceea a vaccinării împotriva hepatitei B, ca parte esențială în menținerea imunității colective. Respectarea vaccinării împotriva hepatitei B încă din prima perioadă a vieții, conform schemei recomandate de autoritățile sanitare, este esențială pentru asigurarea protecției individuale și colective împotriva acestei boli grave. Virusul hepatitei B poate duce la afecțiuni hepatice grave, cum ar fi hepatita cronică, ciroza hepatică și chiar cancerul hepatic iar vaccinul împotriva hepatitei B este considerat sigur și eficace și face parte din programele de vaccinare obișnuite în multe țări din întreaga lume.

Pe de altă parte, un mare regret al lumii științifice medicale îl reprezintă faptul că nu există, la această oră, un vaccin împotriva hepatitei C. În comparație cu hepatita B, care poate fi prevenită, hepatita C este mai dificil de tratat și de prevenit prin intermediul vaccinării. Cu toate acestea, există eforturi continue pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva hepatitei C, însă cercetările sunt într-un stadiu incipient. Tratamentul pentru hepatita C a avansat semnificativ în ultimii ani, iar mai multe opțiuni terapeutice sunt disponibile pentru a gestiona infecția și a preveni complicațiile.

O altă preocupare a specialiștilor din sănătate o reprezintă supravegherea activă a personalului medical împotriva afecțiunilor infecțioase. Acest proces este esențial pentru menținerea sănătății și siguranței acestora, precum și pentru prevenirea răspândirii bolilor în cadrul instituțiilor medicale. Printre măsurile și practicile recomandate în acest sens se numără:

– vaccinarea – asigurarea că personalul medical este vaccinat împotriva unor boli infecțioase comune pentru care există vaccinuri disponibile, cum ar fi gripa, hepatita B și rujeola,

– instruirea și educația – poate include tehnici de igienă adecvate, utilizarea echipamentului de protecție personală, procedurile corecte de sterilizare și dezinfectare și gestionarea corespunzătoare a deșeurilor medicale,

– monitorizarea simptomelor – personalul medical ar trebui să fie conștient de semnele și simptomele comune ale bolilor infecțioase și să raporteze imediat orice simptom sau expunere suspectă. Acest lucru poate contribui la identificarea și izolarea rapidă a cazurilor de infecții și la prevenirea răspândirii ulterioare.

– testarea regulată – în anumite perioade, testarea regulată a personalului medical pentru anumite boli infecțioase poate fi recomandată pentru identificarea și gestionarea rapidă a infecțiilor și pentru prevenirea răspândirii acestora către alți pacienți sau personal medical.

Din lucrările prezentate a reieșit interesul maxim acordat personalului medical în ideea prevenirii infecțiilor personale sau intraspitalicești.

 

Mulțumim tuturor celor implicați în efortul de a crește procentul celor vaccinați cu scopul de a limita bolile infecțioase grave în România și în lume.

Rovaccin_1
Rovaccin_2
Rovaccin_3
Rovaccin_4
Rovaccin_5

SCA-2-1-1024x768.png

Pacienții cu sindrom coronarian acut (SCA) prezintă un risc mai mic de evenimente ischemice recurente, potrivit dovezilor obținute în cadrul studiilor științifice. Aceștia beneficiază pe de o parte de revascularizarea coronariană de rutină efectuată precoce, iar pe de altă parte, de un tratament de prevenție secundară mai bun, inclusiv de terapia antiplachetară duală (DAPT).

În ultimii ani, noi biomarkeri s-au dovedit utili în stabilirea prognosticului pacienților cu SCA. Cei mai utilizați sunt: troponina T cardiacă de sensibilitate înaltă (hs-TnT), marker al leziunii miocardice; peptidul natriuretic de tip N-terminal proBNP (NT-proBNP), marker al disfuncției miocardice; cistatina C, marker al funcției renale; proteina C reactivă (CRP), marker al inflamației; factorul GDF-15, marker al stresului oxidativ și al inflamației.

În urma acestor studii științifice, specialiștii au dezvoltat și validat un nou scor pentru pacienții cu SCA supuși intervenției coronariene percutane, care ar putea fi util acestei categorii de pacienți în evaluarea riscului și în alegerea tratamentului. Acesta se numește ABC-ACS și se bazează mai multe criterii – vârsta (A), doi biomarkeri (B) – NT-proBNP și GDF-15 – și variabile clinice (C).

Preluare Viata Medicala


insuficienta-2-1.jpeg

     Pachetele de analize medicale, concepute pentru identificarea suferințelor inimii noastre, sunt acum accesibile pacienților noștri.

     Medicii cardiologi din cadrul MEDSTAR General Hospital, sau medicul tău de familie, pot preveni instalarea insuficienței cardiace, recomandându-ți din timp setul de analize medicale pentru inima ta.

     Pentru evaluarea riscului de insuficiență cardiacă, dar și pentru prevenirea infarctului miocardic acut, poți accesa următoarele analize, disponibile în oferta Laboratorului MEDSTAR 2000:
– NT pro-BNP
– Troponină
– CK-MB
– Mioglobină

Să facem totul pentru o inimă sănătoasă!


troponine-2-1.png

Profilul Cardio (troponina I, CK-MB, mioglobina), un test necesar pentru stabilirea riscului de a suferi un atac de cord, la persoanele aparent sănătoase

Află din timp dacă ești predispus la afecțiuni cardiace, pentru a putea preveni, împreună cu medicul specialist, producerea unui atac de cord. O ușoară creștere a nivelului de troponină la persoane aparent sănătoase indică medicului că există riscul, pe viitor, de producere a unei afecțiuni cardiovasculare. Astfel, se poate stabili un plan de îngrijire personalizat și adecvat și se pot evita investigații inutile și costisitoare

Instrumentele utilizate de medic în evaluarea riscului producerii unor afecțiuni cardiovasculare, chiar și la persoanele aparent sănătoase, se bazează pe criterii legate de vârsta, sexul, colesterolul total, statutul de fumător, valoarea tensiunii arteriale, etc. S-a dovedit însă că acest algoritm poate oferi rezultate care să supraestimeze sau să subestimeze riscul de boală cardiovasculară.

De aceea, medicii au la dispoziție acum un test specific – profilul cardio, bazat pe troponina I. Acesta poate fi utilizat, împreună cu datele clinice și de diagnostic, pentru stabilirea precisă a probabilității de producere a unui atac de cord sau altă boală cardiovasculară, la persoane aparent sănătoase. Iar la persoanele care deja prezintă simptome ale unei cardiopatii, în vederea stabilirii precise a diagnosticului, testul se corelează cu alte simptome, precum și cu o evaluare EKG.

În concluzie, recomandăm efectuarea testului Troponina I pentru monitorizarea afecțiunilor cardiace la tineri sau la vârstnici, pentru prevenție.

Simplu și eficient, pentru o inimă sănătoasă!


analize-uzuale-2-1.jpg

Mulți români au teamă de ace, de a merge la medic, de a se confrunta cu un diagnostic. De aceea am numit analizele de laborator un “rău” necesar.

Încă dinainte de a ne naște “facem” analize, prin intermediul mamei. Dacă mama are carențe (de exemplu anemie feriprivă, hipocalcemie, carența vitaminei D), va avea și copilul. Așa încât, corectând carențele mamei, prevenim carențele bebelușului. La vârsta de un an este utilă Hemograma, întrucât anemia feriprivă este frecventă la sugar și copilul mic. Pe măsură ce cresc, copiii se confrunta cu infecții repetate care le cresc imunitatea, dar pot avea și consecințe pe termen lung, cum este cazul streptococului betahemolitic de grup A, situație în care analizele pot face diferența între formele de boală, necesitatea introducerii sau nu a unui antibiotic, durata tratamentului. În acest scop, pe lângă examenul clinic, sunt utile exudatul faringian, hemograma, probele inflamatorii, ASLO, uneori chiar ureea și creatinina care reflectă funcția rinichilor. Aceste analize sunt stabilite de către medic, în mod individual, în urma consultației.

Examenul clinic înainte de a face analize este extrem de necesar, întrucât există proverbul “analize bune, pacientul mort”, precum și reversul: analize un pic modificate, dar care nu exprimă vreo suferință reală a organismului, ci pur și simplu nu se încadrează în intervalul statistic al normalului. Doar corelând analizele cu consultația (anamneză plus examen clinic) putem trage niște concluzii pertinente, nicidecum citind interpretarea de pe internet pentru analiza respectivă.

Cu ce periodicitate ar trebui făcute analize?

Răspunsul nu este unul standard, ci se stabilește în funcție de problemele fiecărui organism. Un copil sau o persoană sănătoasă, care are sub 40 ani și face vizita medicală anuală la medicul de familie, poate face analize o dată la 3 ani, gravidele fac analize în fiecare trimestru de sarcină, persoanele cu boli cronice, indiferent de vârstă, din 6 in 6 luni, uneori și mai des, cei peste 40-45 ani fără boli cronice anual.

Cine recomandă analize de laborator?

În mod uzual, medicul de familie, dar și specialistul de altă specialitate clinică ce are în evidență sau consultă un pacient cronic (de exemplu diabetic, cardiac, hipotiroidian, oncologic etc.).

Analizele sunt de multe feluri, impresionant de multe și de scumpe, unele dintre ele (de exemplu markerii tumorali). De aceea nu este recomandat ca pacientul să vină la recepția unui laborator și să ceară “vreau să fac toate analizele”, cum am auzit frecvent. În primul rând pentru că nu are sânge pentru a le face pe toate, dar mai ales pentru faptul că analizele date fără o țintă pot speria inutil omul, întrucât ele nu pot fi interpretate decât într-un context sau pot fi scăpate din vedere analize care ar putea salva viața ( caz concret: o banală sângerare ocultă din fecale la un pacient cu formă foarte ușoară de anemie , care nu prea consuma carne, fără alte simptome a condus la decizia unei colonoscopii care a relevat tumoră malignă de colon, cu markeri tumorali negativi, soluționată chirurgical).

Sper ca exemplul de mai sus să fie decisiv pentru fiecare om de a avea o legătură bună cu medicul curant prin controlul medical periodic, în urma căruia prescrierea de analize să fie de un real folos pentru clarificarea stării de sănătate, iar nu o angoasă inutilă. Cum “repetarea este mama învățăturii”, dacă o problemă nu trece în câteva zile, mergeți la medic, nu direct la laborator, tocmai pentru a nu avea parte de “analize bune, pacientul mort”!


Vitamina-D-2-1.jpeg

Vitamina D este una dintre cele mai importante vitamine pentru sănătatea noastră pe tot parcursul vieții. Încă din viața intrauterină și copilăria fragedă această vitamină participă la absorbția calciului și la procesul de osificare, fiind deosebit de importantă pentru dobândirea și menținerea unui sistem osos bine configurat.

De asemenea, vitamina D influențează activitatea celulelor imune, ajutând la menținerea unui sistem imunitar puternic, și susține activitatea sistemului nervos, precum și buna funcționare a sistemului cardiovascular. Nu în ultimul rând, această vitamină este implicată în metabolizarea grăsimilor și sinteza unei serii de enzime, făcând posibilă desfășurarea proceselor biochimice în organism.

În aceste condiții este ușor de înțeles de ce deficitul de vitamină D poate crea dezechilibre grave, conducând la o serie de afecțiuni, în special osoase (rahitism, osteoporoză, osteomalacie).

Sursele de alimente recomandate pentru conținutul în vitamina D sunt: peștele gras (ton, sardine, somon, pește spadă, macrou), laptele și produsele din lapte, cerealele fortifiate cu vitamina D, tofu, laptele de soia și alte tipuri de lapte vegetal fortifiat cu vitamina D, gălbenușul de ou, fructele de mare, margarina fortifiată cu vitamina D.

Când apare deficitul de vitamină D? Este bine de știut că aportul de vitamina D se află în strânsă legătură cu alimentația și expunerea la soare. Astfel, o alimentație dezechilibrată sau de slabă calitate nutrițională, precum și lipsa expunerii la soare pe o lungă perioadă de timp duc la scăderea rezervelor de vitamina D ale organismului. Deficitul sau nivelul scăzut  de vitamina D în sânge nu se manifestă în mod evident încă de la început, ci pe măsură ce se agravează, ducând la apariția unei serii de simptome precum stare de iritabilitate, dificultăți de concentrare, vindecare greoaie a rănilor, căderea părului, stare de oboseală accentuată, infecții/răceli frecvente, discomfort articular sau la nivelul oaselor, ș.a.

De asemenea, deficitul de vitamina D poate fi provocat de unele afecțiuni ale sistemului digestiv precum tulburările de absorbție sau de intervențiile chirurgicale în urma cărora a fost îndepărtată o porțiune din sistemul digestiv.

Tratamentul deficitului de vitamina D constă în administrarea de suplimente farmaceutice cu vitamina D3. Necesarul de vitamina D diferă în funcție de vârstă, climă și stare de sănătate. Astfel, pentru a diagnostica deficitul de vitamină D și a monitoriza eficiența tratamentului administrat se recomandă efectuarea testului de dozare a vitaminei D.

Evaluarea periodică și diagnosticarea precoce a deficitului de vitamină D scade riscul de apariție a complicațiilor medicale și crește calitatea vieții pacientului.


1-2-1.jpg

Timpurile sunt in schimbare, iar virozele dau din ce in ce mai multe batai de cap atat pacientilor, prin varietatea si agresivitatea simptomelor, cat si sistemului medical. Din acest punct de vedere, anul 2020 poate fi considerat un moment important in istoria umanitatii din cauza pandemiei produsa de noul Coronavirus (SARS-CoV-2), insa nici anul 2021 nu pare sa se prezinte cu mult mai bine. Acest virus apartine familiei Coronaviridae si cauzeaza aparitia sindromului respirator acut sever (SARS) sau, altfel spus, Covid-19.

Simptomatologia de debut a virozelor sezoniere cu care suntem deja obisnuiti, precum si a Covid-19 este de multe ori similara. Institutul national american al alergiilor si bolilor infectioase a studiat in paralel simptomele dezvoltate in cazul racelii comune, a gripei si a Covid-19, si desi cercetarile sunt inca in evolutie, iar simptomele variaza in functie de caracteristicile fiziologice ale individului, s-au observat urmatoarele:

Simptome identificate Raceala Gripa Covid-19
Oboseala DA (usoara) DA (intensa timp de aprox.2-3 saptamani) DA (poate fi)
Epuizare, somnolenta NU DA (frecvent) DA (poate fi)
Nas infundat DA (frecvent) DA (uneori) DA (uneori)
Stranut DA (frecvent) DA (uneori) DA (uneori)
Durere de cap DA (rar) DA (intensa) DA (poate fi)
Durere in gat DA (frecventa) DA (frecventa) DA (uneori)
Tuse DA (usoara) DA (frecventa, poate fi severa) DA (frecvent)
Dureri musculare DA (usoare) DA (frecvente si intense) DA (pot fi)
Febra DA (rar) DA (≥38oC timp de aprox.3-4 zile) DA (frecvent)
Respiratie dificila DA (rar) DA (rar) DA (in infectiile severe)

Astfel, nevoile tot mai crescute de diagnosticare rapida si corecta, care sa permita administrarea unui tratament eficient si scaderea timpilor de vindecare a pacientilor au condus la dezvoltarea accelerata a sectorului medical si a celui farmaceutic.

Producatorii de reactivi si echipamente medicale au reusit sa elaboreze si sa livreze in ultimul an catre sectorul medical din Romania o serie de teste care sa vina in ajutorul medicilor si implicit a pacientilor, printre acestea numarandu-se si cele pentru detectia prezentei antigenului SARS-CoV-2 si a antigenelor virusurilor gripale de tip A si de tip B.

Virusurile gripale produc in general afectarea tractului respirator superior, insa in anumite cazuri pot aduce inclusiv afectare pulmonara. Desi pentru majoritatea celor infectati boala trece in 1-2 saptamani, pentru categoriile de pacienti cu risc (copii foarte mici, persoane varstnice sau care sufera de diabet, cancer, probleme pulmonare, cardiace sau nefrologice) aceasta poate duce la complicatii severe ale bolilor subiacente, precum pneumonie sau chiar deces. In categoria virusurilor gripale de tip A (Influenza A) se regasesc 3 subtipuri importante pentru populatie, cunoscute drept A(H1N1), A(H3N2), A(H5N1), care au fost asociate in anii trecuti cu numeroase cazuri de deces.

Tratamentele abordate pentru aceste infectii virale variaza in functie de virusul cauzator, de simptomatologia existenta si de raspunsul sistemului imunitar al pacientului. De asemenea, prognosticul evolutiei bolii variaza in functie de rapiditatea inceperii tratamentului, de coroborarea corecta a tratamentului cu virusul cauzator si bineinteles de particularitatile fiziologice si imunologice ale pacientului.

In aceste conditii este lesne de inteles importanta testarii prezentei antigenelor SARS-CoV-2, Influenza A si Influenza B pentru, evaluarea, diagnosticarea si tratarea corecta a cazului, precum si timpul de realizare a acestor pasi premergatori redobandirii starii de sanatate.


TESTE-COVID-2-1.jpeg

Noul coronavirus (SARS-CoV-2) reprezintă o provocare pentru omenire, având în vedere spectrul larg de simptome, care pot fi cu ușurință confundate cu cele ale unei viroze sezoniere, în lipsa efectuării unor teste de specialitate. Cu toate acestea complicațiile apărute în urma infectării cu noul coronavirus, în special în lipsa administrării unui tratament adecvat, sunt departe de a semăna cu modul de afectare a stării de sănătate de către deja binecunoscutele viroze sezoniere.

Deși un anumit procent dintre cei infectați este format din persoane asimptomatice sau care prezintă simtomatologie ușoară și se recuperează fără un tratament special, nimic nu poate garanta faptul că, ulterior infectării, evoluția stării de sănătate va fi bună.

Studiile efectuate până în prezent au permis producătorilor de medicamente și echipamente medicale elaborarea unor teste performante, care să vină în sprijinul medicilor clinicieni și a populației:

  • test pentru detecție antigen SARS-CoV-2
  • test pentru detecție anticorpi SARS-CoV-2 de tip IgM și IgG
  • test pentru detecție prin tehnica RT-PCR a tulpinilor virale SARS-CoV-2

Testul pentru detecția antigenului SARS-CoV-2 (Covid-19) (disponibil in Laboratorul MEDSTAR 2000 la pretul de 50 lei) reprezintă un prim pas pentru decelarea infecției cu noul coronavirus față de alte tipuri de infecții virale. Prin acest test se identifică prezența virusului în organism.

Testul este neinvaziv și se efectuează din secreții nazale și/sau faringiene. Pentru recoltarea acestor produse biologice se recomandă a nu se folosi produse dezinfectante anterior recoltei (spray/picături de nas, pastă de dinți, apă de gură, etc.) la nivelul nasului și/sau al cavității bucale.

Când se recomandă efectuarea acestui test: la apariția primelor semne de boală sau după minim 5 zile de la contactul direct cu o persoană infectată cu noul coronavirus.

Avantajele efectuării acestui test sunt:

  • tehnică rapidă de procesare, care permite obținerea rezultatului într-un timp scurt de la prelevarea probei biologice;
  • performanță crescută de detecție virală covid-19, demonstrată în practică prin comparare cu testarea RT-PCR;
  • poate indica infecția în faza acută a bolii atât la persoanele simptomatice, cât și la cele asimptomatice.

În Laboratorul de Analize MEDSTAR 2000 se efectuează teste pentru detecția antigenului SARS-CoV-2  folosind echipamente medicale de înaltă performanță și siguranță, atât pentru personalul medical, cât și pentru pacienții noștri.


ed_2-2-1-1024x576.png

Punctia venoasa poate crea uneori probleme si daca pacientul nu respecta cateva recomandari simple.

Dupa scoaterea acului din vena se aplica un tampon cu solutie antiseptica.

Pacientul trebuie sa tina apasat tamponul la locul punctiei timp de 3-5 minute.

Exista cazuri in care este nevoie de un timp mai mare de 5 minute pentru oprirea sangerarii.

In tot acest timp, bratul trebuie sa stea intins, nu flexat, pentru a opri extravazarea sangelui in tesutul din jur si formarea hematomului.

Se aplica un plasture steril.

Pacientul nu pleaca din spital cu tamponul imbibat cu sange.

 

URMARESTE SI…

Pregatire pentru analize


MGH-la-RHHD-5-1-576x1024.png

MEDSTAR General Hospital, prezent la Romanian Hand Hygiene Days 2018

 

Îngrijirea curată este o îngrijire sigură – a constituit prima provocare globală în ceea ce privește siguranța pacienților, lansată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în urma adunării generale din 2002 și a adoptării rezoluției 55.18.

“Mâini curate” a devenit obiectivul cel mai vizibil: o idee care a ajuns cu succes, în egală măsură la pecienți și familiile acestora, la clinicieni și manageri de spitale, la miniștri ai sănătății și la jurnaliști.

Conferinta Romanian Hand Hygiene data s-a desfășurat  în perioada 13-14 martie 2018, la hotelul JW Marriott din Bucuresti. Conferinta a fost deschisă de Sorina Pintea, Ministrul Sănătății, urmată de profesorul Didier Pittet fondatorul programului Organizației Mondiale a Sănătății pentru siguranța pacientului “Clean care is saver care”.

Momentul esențial a fost semnarea de care ministrul sănătății a declarației OMS pentru siguranța pacientului prin igiena mâinilor.

Au prezentat expuneri prof. Univ Dr. Gheorghe Borcean, președintele Colegiului Medicilor; Dr. Neil Wrigglesworth, președinte al Societății pentru Prevenirea Intențiilor SPI; prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, președinte al Societății Române de Microbiologie si conf. Univ. Dr. Emilian Damian Popovici, președinte al Societății Române de Epidemiologie. Au urmat prezentari ale studiilor de caz ale colegilor medici si asistente medicale din Polonia, Ungaria, Slovenia, Marea Britanie și în final Romania.

Participanții la această conferință au fost manageri de spital, directori medicali, asistente medicale de îngrijiri, medici epidemiologi, coordonatori SPIAAM s.a.

MEDSTAR General Hospital a fost reprezentat la eveniment de către Dr. Mihaela Buriu, director medical, Dr Elenis Gabriela Manafu, medic primar epidemiologie, drd. Gabriela Vasile, chimist specialist, manager de calitate și Cotovițchi Raluca, biolog specialist.

În concluzie, promovarea igienei mâinilor trebuie sa fie o responsabilitate a tuturor persoanelor implicate în sistemul sanitar, fie ca sunt manageri de spitale, miniștrii, directori medicali, medici, asistente sau chiar pacienți și vizitatori. O igienă corectă a mâinilor și in momentele potrivite salvează vieți. Igiena corespunzătoare scade cu 50% riscul unei infecții intraspitalicești.

MGH la RHHD 1
MGH la RHHD
MGH la RHHD 3
MGH la RHHD 2

Analize-functia-paratiroidiana-2-1-1024x538.png

Analizele de laborator recomandate pentru evaluarea funcției paratiroidiene sunt:

– PTH (intact parathormon)

– Calciu seric și urinar

– Fosfor seric și urinar

– Vitamina D3

Laborator de Analize Medicale

Ce trădează hiperparatiroidismul și cum se poate trata?

Deși cei mai mulți dintre noi sunt familiarizați cu existența și rolul glandei tiroide, totuși puțini știu despre glandele paratiroide, surorile mai mici ale glandei tiroide, care sunt de o importanță vitală pentru organismul nostru.

Glandele paratiroide sunt 4 structuri de dimensiuni foarte mici, situate la nivelul gâtului în regiunea posterioară a glandei tiroide, și contribuie la menținerea constantă a raportului fosfo-calcic în sânge prin intermediul secreției parathormonului.

O calcemie normală este esențială pentru buna funcționare a inimii, a sistemului nervos, a sistemului osteomuscular și a rinichilor. Absorbția calciului în organism este controlată atât de parathormon, cât și de vitamina D3.

Disfuncția glandelor paratiroide nu înseamnă doar osteoporoză sau calculi renali (popular spus „pietre la rinichi”), ci și probleme neuropsihice, ce afectează viața pacientului. Dereglarea funcției glandelor paratiroide poate duce fie la secretarea în exces a parathormonului (hiperparatiroidism), fie la secreția insuficientă a acestuia (hipoparatiroidism).

De cele mai multe ori boala debutează insidios, cu simptome nespecifice, precum oboseală, scăderea capacității de concentrare, tulburări de somn, depresie, astenie și posibil dureri osoase sau urinare excesivă. Dacă afecțiunea nu se depistează în fază incipientă și suferința se prelungește, în timp apar simptome digestive, cardiace, renale, psihice și osoase.

Hiperparatiroidismul determină modificarea concentrațiilor normale de calciu și fosfor în sânge și în urină. Consecințele pe termen lung ale hiperparatiroidismului sunt deshidratare, hipertensiune arterială, tulburări gastrointestinale, litiază renală, osteoporoză și uneori tulburări neuropsihice.

Depistată precoce, dereglarea paratiroidiană se poate trata medicamentos, însă în fazele avansate tratamentul de elecție al hiperparatiroidismului este chirurgical, acesta având o rată foarte mare de succes.

Evaluarea periodică și diagnosticarea precoce a afectării glandelor paratiroide scade riscul de apariție a complicațiilor medicale și crește calitatea vieții pacientului. Diagnosticarea afecțiunilor paratiroidiene se realizează în urma consultului medical din partea medicului de specialitate endocrinologie însoțit de un examen imagistic și de teste de sânge specifice (parathormon, calciu și fosfor seric, calciu și fosfor urinar, vitamina D3).

Analize medicale explicate

Analize medicale Laborator Medstar 2000

MEDSTAR General Hospital


recoltarea-sangelui-la-copii-2-1-1024x538.png

Recoltarea unei probe de sange de la un copil este o problema atat pentru parinte, cat si pentru personalul medical. Insa, vrem sau nu, acest lucru se intampla cel putin o data in viata copilului.

Iata cateva sfaturi utile parintilor, pentru a-si ajuta copilul sa treaca mai usor peste momentul recoltarii.

1. Spuneti-I copilului dvs la ce sa se astepte

De obicei, cel mai bine este sa ii spuneti copilului dumneavoastra faptul ca urmeaza sa i se ia o proba de sange. Cand un copil stie la ce sa se astepte, probabil ca se va simti mai putin ingrijorat de ceea ce se va intampla. Pentru majoritatea copiilor, este o idee buna sa le spuneti aceasta cu o zi sau doua inainte de a merge la cabinetul medical sau la laboratorul de analize medicale.

2. Nu va asteptati doar la o intepatura in deget

Parintii fac adesea greseala de a le spune copiilor ca testul lor de sange va necesita doar o intepatura intr-unul din degete. Surpriza unei abordari diferite poate dezavantaja un copil. Cele mai multe teste de diagnosticare necesita o mostra mai mare de sange, care poate fi obtinuta dintr-o vena, nu dintr-un capilar.

3. Distragerea copilului pe parcursul procedurii

Distragerea este de obicei utila pentru orice copil. Cel mai bun mod de a distrage copilul in timpul recoltarii sangelui depinde de varsta copilului.

Copiii de la 12 luni la 2 ani: distrati-va copilul cu jucarii care se misca si fac zgomot. Morisca, baghetele magice si jucariile luminoase functioneaza bine.

Copiii cu varsta intre 3 si 5 ani: aduceti jucaria preferata a copilului la cabinet. Acesta poate tine jucaria in timp ce sangele ii este recoltat. De asemenea, jucariile luminoase si care scot sunete pot ajuta.

Copiii cu varsta intre 6 si 12 ani: jucariile care se aprind si produc zgomote pot ajuta in continuare daca copilul dvs. are aceasta varsta. Jocurile video, jocurile de tipul “cautati si gasiti”, animalele de plus preferate si alte jucarii de acasa pot, de asemenea, ajuta.

Pentru copiii cu varste mai mari puteti folosi imaginatia pentru a le distrage atentia. Spuneti-i copilului dvs. sa-si inchida ochii si sa-si imagineze un loc sau o activitate preferata. De asemenea, ii puteti spune glume sau povestile preferate.

4. Atentie la cuvintele pe care le folositi

Cuvintele pe care le folositi pentru a spune copilului ce se va intampla sunt importante. Utilizati cuvinte care il vor linisti. Spuneti-i ce se va intampla cu cuvinte pe care le poate intelege. Discutati cu copilul dvs. despre ceea ce va vedea, va simti, va auzi si va mirosi.

5. Pregatiti-va pentru “Ouch”

Spuneti-i copilului ca va fi afectat putin, ca va simti un mic disconfort, dar ca totul se va termina foarte repede si raul va disparea. Este bine sa le spuneti copiilor dvs. Si faptul ca recoltarea de sange este dificila chiar si pentru adulti, dar evitati sa-l convingeti copilul dvs. cu afirmatii precum “stai cuminte”, care il vor face sa se simta rusinat.

6. Oferiti-I copilului posibilitatea de a face alegeri

Copiii se simt mai bine atunci cand au un anumit control. Va puteti ajuta copilul sa simta ca are situatia sub control, oferindu-i posibilitatea de a face alegeri. De exemplu, intrebati-l ce ar vrea sa faca cand ajunge la laborator sau la spital. De asemenea, puteti sa-l intrebati daca ar dori sa se joace cu o jucarie anume sau sa auda o poveste favorita in timp ce ii este luat sangele.

7. Ramaneti cu copilul dvs in timpul procedurii

De obicei, parintii sunt incurajati sa ramana si sa-si ajute copilul in timpul recoltarii probei de sange. Parintele poate sta fata in fata cu copilul, in timp ce acesta sta asezat, oferindu-i confort fizic, distragerea atentiei si incredere.”

 

Material preluat de pe www.naturapentrusanatate.com, Cristina Carmen Dascalu

Analize medicale explicate


conferinta-microbiologie-1-3-1-1024x538.png

In perioada 2-4 noiembrie 2017 s-a desfasurat, la Bucuresti, a 10-a Conferinta Nationala de Microbiologie si Epidemiologie. Evenimentul, intitulat “Microbiologia si Epidemiologia, in slujba sanatatii publice”, a beneficiat de prezenta unor invitati de marca, printre care s-au numarat Prof. Dr. Florian Bodog, ministrul Sanatatii, Conf. Dr. Diana Loreta Paun, consilier de stat, Departamentul de Sanatate Publica, Conf. Dr. Florin Buicu, presedintele Comisiei pentru sanatate si familie a Camerei Deputatilor, Dr. Laszlo Attila, presedintele Comisiei de Sanatate Publica din Senatul Romaniei, Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Institutul National de Boli Infectioase “Prof. Dr. Matei Bals” si altii.

De asemenea, a participat ca invitat Prof. Dr. Xavier Bosch de la Institut Catala d’Oncologia, care efectueaza cercetari epidemiologice asupra cancerelor legate de agenti infectiosi, in special asupra cancerului hepatic, cervical, al pielii, vaginului, anusului, si cavitatii bucale. El a efectuat de asemenea studii de cercetare privind dieta si cancerul colorectal si a condus un program de implementare si cercetare metodologica in domeniul inregistrarii cancerului.

Presedintele Societatii Romana de Microbiologie, Prof. Dr. Alexandru Rafila a subliniat faptul ca evenimentul stiintific, la care participa in mod constant sute de specialisti si invitati de renume, a devenit un punct de referinta pentru profesionistii care lucreaza in domeniul diagnosticului, supravegherii si controlul bolilor infectioase din tara noastra. In acelasi timp, Conf. Dr. Emilian Damian Popovici, presedintele Societatii Romane de Epidemiologie, a remarcat rolul Conferintei in elaborarea unor solutii care sa sustina temeinic sanatatea populatiei din tara noastra.

La acest eveniment stiintific a participat si o echipa de specialisti din partea MEDSTAR General Hospital, alcatuita din Directorul Medical, Dr. Mihaela Buriu, medic primar laborator clinic si microbiologie, Cotovitchi Raluca, biolog specialist, Luminita Bajdu, biolog specialist si Dr. Elenis Manafu, medic primar epidemiolog.

“Am fost impresionati de nivelul ridicat al comunicarilor stiintifice prezentate la aceasta Conferinta Nationala. S-a acordat o atentie deosebita, alaturi de realizarile din domeniul microbiologiei, problemelor legate de infectii asociate asistentei spitalicesti si la nivel populational. Discutiile s-au concentrat si asupra problemelor de vaccinare, ca procedura medicala, de preventie a epidemiilor si endemiilor, dar si asupra necesitatii comunicarii medic-pacient in legatura cu decizia vaccinarii, a vaccinarii obligatorii sau a refuzului de vaccinare, fiind acte medicale in care trebuie avut in vedere consimtamantul persoanelor implicate. De asemenea, au fost discutate politicile de sanatate pentru asigurarea controlului tuberculozei in Romania.

Oncogenetica a luat in discutie necesitatea cunoasterii particularitatilor epidemiologice ale cancerului ereditar in Romania si abordarea acestuia in cadrul medicinei personalizate.

Un alt punct important al Conferintei s-a referit la antibioterapie ca metoda de tratament al infectiilor in conditiile in care folosirea abuziva a antibioticelor a dus la cresterea rezistentei microbiene si scaderea numarului de antibiotice noi sau de reverva eficiente.

Laboratele de microbiologie, genetica si epidemiologie trebuie sa fie intr-o permanenta comunicare in scopul preventiei, diagnosticarii sau tratamentului ce trebuie acordat pacientului”, a declarat Dr. Mihaela Buriu.

conferinta microbiologie 1
conferinta microbiologie 2
conferinta microbiologie

toxoplasma-2-1-1024x538.jpg

Toxoplasma este un parazit intracelular. Testele de laborator sunt indicate pentru diagnosticarea infectiei cu Toxoplasma gondii, un protozoar care infecteaza atat pasarile cat si mamiferele.

Transmiterea bolii se poate face pe cale orala, prin carnea incorect preparata termic, prin fecalele pisicilor, prin sange, transplant de organ sau transplacentar.

Infectia este de cele mai multe ori asimptomatica.

Cea mai frecventa modalitate de transmitere a infectiei de la mama la fat este intrauterina. Complicatiile sunt foarte grave: hidrocefalie, microcefalie, retard mental, convulsii, retinita cronica, cecitate. Din aceasta cauza, este recomandat screeningul pana in saptamana 20 de sarcina.

Posibilitatile terapeutice in cazul infectarii cu Toxoplasma gondii in sarcina sunt avortul (pana in saptamana 20) sau tratamentul medicamentos inainte si dupa nastere.

Primele semne ale infectiei sunt reprezentate de aparitia anticorpilor IgM anti-toxoplasma la aproximativ 5 zile de la infectare. Anticorpii IgG apar dupa 1-2 saptamani de la contact si pot fi detectati timp de cateva luni sau ani.

Valorile normale sunt: IgM, IgG 1:16 – 1:256, ADN absent.

In cazul unor rezultate pozitive ale analizelor, este indicata retestarea printr-o alta metoda sau la un laborator diferit in scopul evitarii reactiilor fals pozitive sau fals negative. In cazul gravidelor la care rezultatele testului au fost pozitive, investigatiile trebuie continuate cu amniocenteza si PCR.

 

Laborator analize medicale

Analize medicale explicate

MEDSTAR General Hospital


fosfor-2-1-1024x538.jpg

Fosforul este al doilea element mineral din organism, dupa calciu, si este prezent in orice tesut. In organismul unui adult, fosforul reprezinta 1% din greutatea corporala, adica aprox. 600-700 g, regasit sub forma de fosfati anorganici si organici.

Analiza de laborator este indicata in:

– insuficienta renala

– afectinui osoase

– hiper sau hipoparatiroidism

– nefrolitiaza

– alcoolism cronic

– suspiciune de deficit de vitamina D

Este indicat sa nu se consume alimente cu cel putin 8 ore inaintea recoltarii probei de sange.

Nivelul fosforului din organism este influentat de metabolismul calciului sau de concentratia parathormonului (PTH). De asemenea, pot exista variatii in functie de sezon (valori mai ridicate in lunile mai-iunie, valori mai scazute in lunile de iarna) dar si in functie de momentele zilei (valori crescute dimineata, valori scazute seara).

Valorile normale sunt:

– nou-nascuti: 4,3-9,3 mg/dL

– adulti: 3-4,5 mg/dL

– copii: 4,5-6,5 mg/dL

– varstnici: valori mai scazute (atentie – osteoporoza!)

Rezultatul analizelor de laborator care indica valori scazute se datoreaza unor diete sarace in fosfor, malnutritie, deficit de vitamina D, consum cronic de alcool, hiperparatiroidism, osteomalacie, hipercalcemie, acidoza diabetica, hiperinsulinism. Atletii de performanta sau cei care practica bodybuilding prezinta, de obicei, valori scazute ale fosforului.

Valorile crescute pot indica hipocalcemie, insuficienta renala, metastaze osoase, acromegalie, hipoparatiroidism, sarcoidoza, afectiuni hepatice, acidoza, limfoame, mielom multiplu, anemie hemolitica.

Rezultatele testului pot fi afectate de aportul recent de carbohidrati, de stres (valori crescute), steroizi anabolizanti, antiacide. De asemenea,  copiii prezinta niveluri crescute de fosfor, iar la adulti pot exista diferente si in functie de sezon sau de momentele zilei.

 

Laborator analize medicale

Analize medicale explicate

MEDSTAR General Hospital


feritina-2-1-1024x538.jpg

Feritina este o  proteina sintetizata la nivelul ficatului, splinei si maduvei osoase. Nivelul de feritina din sange arata cantitatea de fier stocata in organism.

Testarea feritinei este necesara pentru:

– diagnosticarea anemiilor

– diagnosticarea hemocromatozei (exces de fie in organism) si a altor  tulburari ale metabolismului fierului

– monitorizarea raspunsului hematologic in sarcina

– diagnosticarea bolilor inflamatorii.

Testul se realizeaza prin prelevarea unei probe de sange. Consumul de alcool anterior prelevarii probei este total interzis.

Valorile normale sunt:

– barbati: 12-300 ng/mL

– femei: 10-500 ng/mL

– nou-nascuti: 25-200 ng/mL

Rezultatul analizelor de laborator care indica valori scazute de feritina poate sugera un deficit proteic sever, anemie feripriva, hemodializa, malnutritie, sarcina.

Valorile crescute pot indica prezenta unor boli inflamatorii, boli hepatice, unele tipuri de cancer, consum excesiv de alcool, insuficienta renala cronica, boala Hodgkin, leucemie, ciroza, boli de colagen, hipertiroidie, talasemie.

Rezultatele testului pot fi modificate de:

  • transfuziile de sange efectuate in ultimele 4 luni,
  • prezenta anemiei feriprive si a afectiunilor inflamatorii,
  • efectuarea unor teste cu radiatii cu 3 zile inaintea recoltarii,
  • administrarea de anticonceptionale sau substante antitiroidiene,
  • consumul recent de carne cu continut ridicat de fier.

Laborator analize medicale

Analize medicale explicate

MEDSTAR General Hospital


citomegalovirus-2-1-1024x538.jpg

Citomegalovirusul face parte din categoria virusurilor herpetice. Prin urmare, acesta se caracterizează prin capacitatea de a rămâne latent în organism o lungă perioadă de timp, fără a produce efecte.

CMV poate exista în lichidele corpului, precum urină, salivă, sânge, lacrimi, secretii vaginale, spermă sau laptele matern.

Simptomele prezentate de persoanele la care se activează acest virus pot fi:

–    Oboseală

–    Transpirații pe timpul nopții

–    Febră prelungită

–    Durere în gât și umflarea ganglionilor

–    Scăderea poftei de mâncare / pierderea în greutate

–    Dureri musculare, articulare

În cazul adulților cu sistem imunitar scăzut, CMV poate afecta ochii, plămânii, ficatul, sistemul gastrointestinal sau creierul.

În cazul femeilor însărcinate, virusul se poate transmite la făt, prin placentă. Simptomele manifestate după naștere de bebelușii infectați sunt icter, o pată purpurie apărută pe corp, înălțime și/sau greutate mică la naștere, pneumonie, convulsii.

În urma infecției cu CMV, bebelușii pot dezvolta o serie de dizabilități, precum: pierderea auzului, anomalii oculare, dizabilități mentale, tulburări de atenție, autism, lipsă de coordonare, convulsii. În unele cazuri, poate interveni chiar decesul.

Prezența CMV poate fi depistată prin efectuarea analizelor de laborator, mai exact a testului pentru anticorpii IgG și IgM. Se recomandă efectuarea acestor teste, în cazul femeilor însărcinate, în primul semestru de sarcină.

Femeile însărcinate care au anticorpi, au puține șanse de a transmite copilului infecția. Dar dacă o nouă infecție este depistată în timpul sarcinii, se recomandă amniocenteza.

Laborator analize medicale

Analize medicale explicate

MEDSTAR General Hospital


calprotectina2-2-1-1024x538.jpg

CALPROTECTINA din materii fecale

Situatiile in care un pacient acuza dureri abdominale, modificari ale tranzitului intestinal, impun o serie de investigatii pentru diferentierea unei boli functionale (sindrom de colon iritabil) de o boala organica (boli inflamatorii intestinale, tumori).

Rezultatele negative la reactantii de faza acuta (PCR, VSH) ar trebui sa elimine posibilitatea existentei unei afectiuni organice, insa cei doi markeri nu sunt intotdeauna relevanti pentru stabilirea diagnosticului diferentiat. Studiile in domeniu au demonstrat faptul ca teste precum PCR, VSH, numar de leucocite si trombocite, orosomucoid, factor de necroza tumorala, interleukina-6, interleukina-1-beta, care exprima consecintele sistemice ale inflamatiei, sunt nespecifice si nu masoara direct inflamatia intestinala.

Aceste determinari au condus la necesitatea efectuarii altor tipuri de analize. Astfel, s-a recurs la evaluarea inflamatiei intestinale prin analiza in materiile fecale a unor proteine derivate din neutrofite, cum ar fi calprotectina si lactoferinul.

Calprotectina este o parte componenta importanta a citoplasmei leucocitelor polimorfonucleare (PMN), iar denumirea i se datoreaza proprietatilor sale de legare intracelulara a calciului. De asemenea, acest marker mai exercita un efect antibacterian direct prin inactivarea enzimelor vitale microbiene si inducerea apoptozei celulare, ca urmare a legarii zincului. Astfel, calprotectina detine o functie de reglare in procesul inflamator si are atat proprietati antimicrobiene cat si antiproliferative.

Urmare a datelor mai sus enumerate, determinarea calprotectinei din materiile fecale este recomandata pentru:

* Diferentierea pacientilor cu sindrom de colon iritabil de cei cu boli inflamatorii intestinale;

* Selectarea pacientilor cu simptomatologie abdominala care au nevoie de investigatii invazive;

* Stabilirea gradului de activitate a bolii, stadiului de vindecare a mucoasei si riscului de recadere la pacientii cu boli inflamatorii intestinale;

* Supravegherea raspunsului la tratament a copiilor cu boli inflamatorii intestinale; in cazul acestei categorii de pacienti, efectuarea unei proceduri invazive este adesea dificila, motiv pentru care se impune anestezia generala.

Volumul probei recoltate – 2g

Stabilitate proba – 7 zile la 2-8°

Valorile de referinta sunt dependente de varsta si sex.

Un rezultat negativ al analizei exclude in proportie de peste 99% o afectiune organica la nivel gastrointestinal. Calprotectina are aceeasi semnificatie pentru intestin cu viteza de sedimentare a hematiilor (VSH).

Cu doua zile inainte de recoltarea probei pentru determinarea calprotectinei, este recomandat sa nu se administreze antiinflamatorii nesteroidiene (Nurofen, etc).

 

MEDSTAR General Hospital

Pregatirea pentru analize


Copyright by MEDSTAR General Hospital 2025