Rujeola – masuri pentru prevenirea aparitiei si raspandirii
Rujeola – profilaxie
1) Prin izolarea pacientilor diagnosticati cu boala acuta 2) Prin vaccinare – se previne atat boala, cat si transmiterea virusului in mediu (nu exista purtatori sanatosi ca in cazul altor microbi). Ea se efectuează la 12 luni, cu un rapel la 5-7 ani. Exista o perioadă de risc, intre 6-12 luni (chiar mai devreme la copii alimentati artificial), intrucat anticorpii din laptele matern nu mai sunt suficienți pentru protecția bebelușului.In situatii epidemiologice deosebite, se poate efectua vaccinarea mai devreme, începând cu varsta de 9 luni, cu rapel la 12 luni si la 5-7 ani, in ideea de a face o forma mai ușoară de boala (anticorpii postvaccinali nu sunt la un nivel suficient de protector sub 12 luni) și, mai ales, de a preveni complicatiile.
Acestea sunt: crupul rujeolic- faringita acuta obstruanta, bronsiolita, pneumonia interstițiala, bronsite, bronhopneumonii de suprainfectie, encefalita cu incluzii- apare precoce, cu evoluție letala, leucoencefalita posteruptiva – poate fi tratata doar cu doze mari, imunosupresoare, de corticosteroizi, panencefalita sclerozanta subacuta – mai rara, apare la 1-10 ani după boala, letala, la care sunt mai expusi copiii care au făcut boala in primul an de viata, mai rar poate aparea miocardita acuta, in timpul sarcinii, boala se soldeaza frecvent cu moartea fatului, avort sau malformații fetale.
3) Cândva, existau gamaglobuline (in prezent in România nu se gasesc) care se puteau administra in momente precoce de la contactul infectant, in ideea de a face o forma mai ușoară de boala. La fel se poate incerca prin vaccinare precoce, in primele 3 zile de la contactul confirmat, tot in speranta dezvoltarii unei forme usoare de boala.Prin vaccinarea generala a populației, OMS a sperat sa eradice rujeola, la fel cum s-a reușit cu variola, dar, din cauza lipsei de complianta a populatiei, aceasta eradicare a eșuat.
