Drogurile și impactul asupra inimii la adolescenți și tineri

 

• Drogurile accelerează procesul de îmbătrânire
• Efectele asupra sistemului cardiovascular
• Efectele asupra tensiunii arteriale
• Pneumotoracele și pneumopericardul

 

Drogurile accelerează procesul de îmbătrânire

Drogurile afectează sănătatea tinerilor într-un mod complex, cu efecte cardiovasculare rezultate prin dereglări ale sistemului nervos autonom simpatic și parasimpatic. Se pot instala aritmii, dereglări ale tensiunii arteriale, ischemia și infarctul miocardic, edem pulmonar necardiogenic, hipertensiune pulmonară și alte afecțiuni. Drogurile favorizează instalarea prematură a bolii cardiovasculare aterosclerotice cardiovasculare și accelerează procesul de îmbătrânire.
Drogurile au efecte directe, afectând sănătatea și integritatea socială a utilizatorilor, și efecte indirecte, creând presiuni asupra bugetelor de sănătate și costuri sociale. Se discută tot mai mult impactul drogurilor asupra sănătății adolescenților și a populației tinere.
În ”Rapport Mondial sur les drogues 2023”, referitor la amploarea utilizării drogurilor, se prezintă următoarele date:
– în jur de 219 milioane de persoane, adică 4% din populația globală a utilizat cannabis în 2021. În America de Nord, cannabisul este cel mai utilizat drog, interesând 17,4% din populația de 15-64 de ani;
– 60 milioane de persoane, reprezentând 1,2% din populația mondială, au utilizat opioide în 2021, mai mult de jumătate provenind din Asia de Sud și Asia de Sud-Est;
– aproximativ 22 milioane de persoane, 0,4% din populația mondială a utilizat cocaină în 2021; America și Europa Occidentală și Centrală, rămân principalele două piețe de consum a cocainei. După cannabis, cocaina reprezintă substanța ilicită cel mai frecvent consumată în Europa.
Policonsumerismul (consumul simultan sau succesiv al mai multor substanțe psihoactive legale sau ilicite) și asocierea cu alcoolul crește riscul pentru sănătate.
În țara noastră, în perioada 1998-1999, au consumat droguri ocazional, un procent de 0,25% până la 4% și de mai multe ori (3-100 ori) 1,09 până la 1,52% dintre elevi.
Fenomenul a luat amploare, și altfel stau problemele după 25 de ani. În prezent România, ca parte integrantă a Uniunii Europene (UE) beneficiază și se aliniază politicilor comunitare împotriva consumului de droguri ilicite.
Heroina și alte opioide sunt la origine a aproape 24% dintre solicitările medicale în Uniunea Europeană, și sunt implicate în 74% dintre cazurile de supradoze letale.

Efectele asupra sistemului cardiovascular

Sunt cunoscute efectele multiple ale drogurilor asupra sănătății (psihice, neurologice etc.). Efectele cardiovasculare ale diverselor droguri la vârsta de adolescent și tânăr sunt o problemă provocatoare pentru medical cardiolog.
Se discută despre relația dintre utilizarea drogurilor și instalarea prematură, înainte de 30 de ani, a bolii aterosclerotice cardiovasculare: ischemia miocardică, boala aterosclerotică a arterelor periferice. Drogurile accelerează procesul de îmbătrânire.
Cocaina, amfetamina și ecstasy au efecte severe pe sistemul cardiovascular corelate predominant cu activarea sistemului nervos simpatic. În doze mari cocaina poate afecta conducerea electrică și contractilitatea miocitelor. Activarea simpatică poate conduce la variate grade de tahicardie, vasoconstricție, efecte imprevizibile asupra tensiunii arteriale și aritmii, depinzând de doză și de prezența sau absența unor boli cardiovasculare preexistente.

Efectele asupra tensiunii arteriale

Nivele crescute al catecolaminelor circulante și activarea simpatică cauzează hipertensiune, dar este posibilă și hipotensiunea arterială.
Ischemia miocardică și infarctul sunt posibile la pacienții de orice vârstă, indiferent de asocierea sau nu a unui boli cardiace preexistente. Mecanismul poate fi legat de creșterea nivelului catecolaminelor cu sporirea consumului de oxigen miocardic, spasme coronariene, agregarea plachetară și tromboze coronariene.
Utilizarea pe termen lung a cocainei și amfetaminei, pot produce crize repetitive de spasme coronariene hipertensive cu lezarea endoteliului, disecție de coronare și accelerarea aterosclerozei.
Disecția aortică, leziunile valvulare și endocardita sunt cauzate de paroxismele de hipertensiune arterială. Leziunile valvulare favorizează găsirea infecției endocardice și îndeosebi cu Candida, Pseudomonas, Klebsiella, germeni inuzuali.
Cardiomiopatia dilatativă apare în cazul administrării prelungite a cocainei și amfetaminelor, fiind corelată cu ischemia subendocardică, fibroză, necroză miocitelor, secundar expunerii la niveluri mari de catecholamine, la agenți infecțioși și la metale grele (conținute uneori în preparatele de cocaină).
Edemul pulmonar noncardiogenic și hipertensiunea pulmonară pot apărea la utilizatorii de cocaină, amfetaminele au mecanisme patologice insuficient elucidate.
Aritmiile cardiace au expresie electrocardiografică foarte diversă: variate tahiaritmii supravenriculare și ventriculare secundare ischemiei miocardice, fibrozei și hipertrofiei ventriculare stângi.

Pneumotoracele și pneumopericardul

Cocaina inhalată în asociere cu o manevră Valsalva fortată poate genera pătrunderea aerului în cavitatea pleurală sau pericardică.
LSD (dietilamida acidului lisergic) și psilocibina acționează ca droguri halucinogene prin mecanism agonist sau antagonist față de receptorii serotoninergici, dopaminergici și adrenergici. Se manifestă clinic în general blând, cu pupile midriatice, tahicardie, hipertensiune, hiperreflexie.
Efectele cardiovasculare sunt tahicardie supraventriculară și ventriculară miocardică.
Narcoticele analgezice – morfina și analogul semisintetic – heroina, acționează pe centrul vasomotor crescând activitatea parasimpatică și reducând-o pe cea simpatică. Induc bradicardie, hipotensiune arterială, aritmii cardiace incluzând extrasistole atriale și ventriculare, fibrilație atrială, ritm idioventricular, tahiaritmii ventriculare. În plus, pot apărea endocardite bacteriene, îndeosebi pe cordul drept, uneori abcese pulmonare. Supradoza de heroină poate produce edem pulmonar noncardiogenic.
Abuzul de substanțe volatile se întâlnește îndeosebi la adolescenți de sex masculin. Aritmiile cardiace care se instalează pot conduce la deces: tahiaritmii, bradicardie severă, etc., în funcție de tipul de substanță inhalată.
Cannabis-ul are efecte bizare asupra sistemului nervos autonom. Dozele mici stimulează simpaticul și duc activitate parasimpatică cu tahicardie și creșterea debitului cardiac. Dozele mari acționează invers pe sistemul nervos vegetativ cu bradicardie, hipotensiune și modificări ECG pe unde P, T și segmentul ST.
Abuzul de droguri ilegale este endemic în societate și reprezintă potențial o cauză majoră de disfuncții cardiovasculare acute în rândul tinerilor. Pe termen lung, favorizează procesul aterosclerotic, accelerând îmbătrânirea.