Ce este spirometria?
Spirometria este o investigație neinvazivă, nedureroasă și cu nivel ridicat de precizie, care poate fi efectuată inclusiv copiilor începând cu vârsta de 7 ani, când pot coopera corect în vederea efectuării unor manevre respiratorii controlate. Aceasta vizează evaluarea funcției respiratorii a plămânilor cu ajutorul unui aparat numit spirometru.
Spirometria măsoară cantitatea de aer inspirată și expirată de către pacient, precum și timpul necesar inspirației și expirației, fiind importantă pentru diagnosticul și monitorizarea unor afecțiuni cronice ale bronhiilor și plămânilor, precum astm, emfizem, fibroză chistică sau pulmonară, BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică).
Efectuarea spirometriei se recomandă în situația apariției unei tuse persistente, a producției crescută de spută, a senzației de sufocare, în special în cazul unui pacient fumător sau cu alergie respiratorie, sau dacă există riscul dezvoltării unei boli de plămâni. De asemenea, spirometria se recomandă atât pentru evaluarea severității bolii, cât și pe parcursul tratamentului pentru evaluarea eficienței acestuia.
Pregătirea pentru spirometrie
Pentru pregătirea în vederea efectuării spirometriei se recomandă evitarea fumatului cu 24 ore înainte de realizarea investigației, precum și a consumului de alcool, a exercițiilor intense și a meselor copioase cu câteva ore înaintea realizării investigației.
Înaintea programării pentru efectuarea spirometriei şi a începerii pregătirii pentru efectuarea procedurii este obligatoriu să informaţi medicul dacă vă aflaţi într-una din următoarele situaţii:
De asemenea, este recomandată purtarea unei ținute lejere și confortabile în momentul efectuării spirometriei, astfel încât funcția respiratorie să se desfășoare nerestricționată, iar măsurătorile acesteia să fie corecte și relevante.
Desfășurarea spirometriei
Înaintea începerii procedurii medicale, medicul va oferi toate informaţiile necesare referitoare la aceasta şi va răspunde la întrebări, adresând ulterior rugămintea semnării unui formular de acord informat, care îi va permite să înceapă procedura.
Efectuarea spirometriei durează aprox.10-30 minute, în funcție de condițiile de efectuare a manevrei (simplu sau cu test de bronhodilatație), fiind o procedură medicală cu nivel scăzut de complexitate/dificultate. Pentru aceasta se înregistrează datele pacientului (înălțime, greutate, vârstă) pe baza cărora se calculează valorile spirometrice de referință, datele privind medicația administrată, statusul clinic și se așează pacientul pe un scaun, având spatele drept și capul în ușoară extensie. De asemenea, pentru facilitarea manevrei, nasul se pensează cu o clemă nazală pentru a împiedica ieșirea aerului. Se va evita aplecarea capului înainte pentru a nu îngusta căile aeriene superioare. Spirometrul prezintă la o extremitate un tub de unică folosință, care se cuprinde strâns cu buzele și prin care se inspiră și expiră aerul la indicația personalului medical.
Etapele investigației trebuie coroborate cu măsurătorile înregistrate, astfel personalul medical va ghida întregul proces indicând pacientului momentul de inhalare abundentă pentru umplerea completă a plămânilor cu aer, precum și cel de exhalare puternică și prelungită pentru golirea plămânilor de aer.
Testul poate fi repetat de câteva ori în timpul aceleiași ședințe de spirometrie pentru a asigura acuratețea rezultatelor. La terminarea procedurii se îndepărtează clipsul nazal și spirometrul, pacientul putând relua o poziție de confort.
Riscurile și complicațiile spirometriei
Spirometria este un test simplu și foarte sigur pentru majoritatea pacienților, care permite întoarcerea imediată acasă sau la serviciu pentru reluarea activităților. Totuși, manevrele de inspirare și expirare forțată a aerului conduc la creșterea presiunii intracraniene, intratoracice și intraabdominale. Astfel, unele persoane pot simți o stare de amețeală, vertij sau oboseală de scurtă durată, care se remite la terminarea manevrei de spirometrie.
Complicațiile (lipotimie, sincopă sau criză de bronhospasm declanșată de expirul profund la pacienții cu astm bronșic) sunt extrem de rare, putând apărea ca urmare a manevrelor ventilatorii forțate.
Descarcă pliantul informativ de aici –>