Spirometria este un test simplu, nedureros și foarte precis prin care se apreciază funcția pulmonară a unei persoane.
Spirometria este importantă pentru diagnosticul și monitorizarea unor afecțiuni cronice ale bronhiilor și plămânilor, precum astmul, bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), emfizemul sau fibroza pulmonară. Spirometria este recomandată de ghidurile internaționale și naționale drept standard de aur pentru diagnosticul bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC).

Cuprins:

• Indicațiile spirometriei
• Cum se face o spirometrie?
• Riscurile și contraindicațiile spirometriei
• Ce măsoară spirometria?
• Cum se interpretează rezultatele?
• Întrebări frecvente despre spirometrie:
  • Cât durează o spirometrie?
  • Spirometria este dureroasă sau periculoasă?
  • Se decontează spirometria prin CNAS?
  • Este nevoie de trimitere pentru spirometrie?
  • Când primesc rezultatele spirometriei?
  • Pot face spirometrie dacă sunt răcit sau am o infecție respiratorie?
  • Cât de des trebuie repetată spirometria?

Indicațiile spirometriei

– Detectarea prezenței sau absenței disfuncției respiratorii sugerate prin examen clinic (tuse cronică, producție crescută de spută și senzația de lipsă bruscă de aer) și/sau radiografie pulmonară;
– Evaluarea funcției pulmonare la persoane peste 40 de ani;
– Evaluarea unei boli pulmonare cunoscute;
– Evaluarea tratamentului administrat în afecțiuni asociate cu tulburarea funcției pulmonare;
– Evaluarea persoanelor care fumează sau sunt expuse noxelor profesionale și de mediu;
– Evaluarea riscului unor intervenții chirurgicale ce afectează funcția pulmonară;
– Evaluarea stării generale de sănătate înaintea începerii programelor ce implică activitate fizică;

Cum se face o spirometrie?

Spirometria se face cu ajutorul unui dispozitiv – **spirometru** – care măsoară cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira sau expira voluntar.
Testarea este simplă și durează doar câteva minute.
Spirometria se poate efectua începând cu vârsta de 5 ani, când majoritatea copiilor pot coopera corect pentru realizarea manevrelor respiratorii forțate.
De obicei sunt necesare minimum 3 măsurători corecte.

Înainte de efectuarea spirometriei:
• se înregistrează datele pacientului (înălțime, greutate, vârstă), pe baza cărora se calculează valorile de referință;
• se notează medicația administrată inhalator (Ventolin, Berotec, Symbicort, Seretide, Spiriva) sau oral (TheoSR, Teotard, Miofilin, Metoprolol);
• pacientul trebuie să fie stabil clinic, fără infecții respiratorii;
• pentru testarea reversibilității, se întrerupe medicația conform indicațiilor medicului.

Se evită:
• consumul de alcool cu 4 ore înainte;
• mesele copioase cu 2 ore înainte;
• fumatul cu 1 oră înainte;
• exercițiile fizice intense cu 30 de minute înainte;
• hainele care împiedică expansiunea toracelui.

Pacientul trebuie să:
• stea așezat cu spatele drept și capul ușor în extensie;
• respire prin piesa bucală conectată la aparat;
• efectueze inspirații și expirații conform indicațiilor.

Riscurile și contraindicațiile spirometriei

Spirometria este o procedură neinvazivă și sigură pentru majoritatea pacienților.

Contraindicațiile spirometriei includ:
• hemoptizie și pneumotorax;
• boli cardiovasculare instabile (infarct miocardic recent, tromboembolism pulmonar, hipertensiune necontrolată);
• anevrisme;
• intervenții chirurgicale recente.
Complicațiile sunt rare:
• lipotimie;
• sincopă;
• bronhospasm (în special la pacienții cu astm bronșic).

Ce măsoară spirometria?

– VEMS (FEV1) – volumul expirat în prima secundă;
– CVF – capacitatea vitală forțată;
– Raportul VEMS/CVF (indicele Tiffeneau);
– PEF – debit expirator maxim; – FEF 25/50/75 – fluxuri expiratorii utile în diagnosticul precoce.

Cum se interpretează rezultatele?

Interpretarea se face în context clinic.

Valorile sunt normale dacă:
• VEMS și CVF sunt între 80–120%;
• raportul VEMS/CVF este peste 70%.

Se pot identifica:
• sindrom obstructiv (astm, BPOC);
• sindrom restrictiv (fibroză pulmonară);
• sindrom mixt.

Întrebări frecvente despre spirometrie:

Cât durează o spirometrie?

Testul în sine durează aproximativ 15–30 de minute, incluzând înregistrarea datelor pacientului și efectuarea minimului de 3 măsurători corecte. Dacă medicul recomandă și testul de reversibilitate (cu bronhodilatator), durata totală poate ajunge la 45–60 de minute.

Spirometria este dureroasă sau periculoasă?

Nu. Spirometria este o procedură complet neinvazivă și nedureroasă, sigură pentru marea majoritate a pacienților. Complicațiile sunt extrem de rare (amețeală ușoară, lipotimie). Există câteva contraindicații specifice — infarct miocardic recent, pneumotorax, intervenții chirurgicale recente — pe care medicul le va evalua înainte de test.

Se decontează spirometria prin CNAS?

Da. Spirometria poate fi efectuată atât în regim privat, cât și decontat prin CNAS,
cu trimitere de la medicul de familie sau de la medicul specialist. Fără trimitere, investigația se poate realiza
în regim privat, contra cost.

Este nevoie de trimitere pentru spirometrie?

Pentru decontare prin CNAS este necesară o trimitere de la medicul de familie.
Dacă optați pentru regim privat, puteți veni fără trimitere.

Când primesc rezultatele spirometriei?

Rezultatele sunt disponibile pe loc, în câteva minute după finalizarea testului.
Medicul vă va explica interpretarea valorilor în cadrul aceleiași consultații.

Pot face spirometrie dacă sunt răcit sau am o infecție respiratorie?

Nu este recomandat. Spirometria necesită ca pacientul să fie stabil clinic,
fără infecții respiratorii active, pentru a obține rezultate corecte și reprezentative.

Cât de des trebuie repetată spirometria?

Frecvența depinde de diagnostic și de evoluția bolii. Pacienții cu BPOC sau astm bronșic sunt monitorizați de obicei anual sau la 6 luni. Fumătorii activi sau persoanele expuse la noxe profesionale ar trebui să facă spirometrie anual, chiar în absența simptomelor. Medicul pneumolog stabilește ritmul optim de monitorizare pentru fiecare pacient.