Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) este o afecțiune pulmonară gravă, care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Insa adesea, această afecțiune rămâne nediagnosticată din cauza simptomelor sale ușor de ignorat, cum ar fi tusea persistentă și dificultățile de respirație.
Bronhopneumopatia cronică obstructivă este o afecțiune respiratorie cronică, care afectează atât bronhiile prin îngustarea calibrului acestora, cât și alveolele, prin distrucția lor și producerea de bule de emfizem, acesta reprezentând zonele de spațiu mort la care nu se mai realizează schimbul gazos. Principala cauză a BPOC-ului o reprezintă fumatul. Pacienții în vârstă de peste 40 de ani, cu un istoric de peste 20 de fumat minim un pachet pe zi au toate șansele de a dezvolta această afecțiune.
Alți factori favorizanți sunt reprezentați de deficitul de alfa 1 antitripsina și de către expunerea profesională. Pacienții care lucrează în industria siderurgică, în industria chimică, în vopsitrorii sau industria extractilă, datorită inhalării de pulbere de gaze și de substanțe chimice.
După cum deja se știe, infecția cu SARS-CoV-2 se răspândește la nivel aerian prin picăturile aerosolizate de pacienții infectați, răspândite prin nas și prin gura pacientului infectat. De aceea țin să precizez că purtarea măștii doar la nivelul gurii nu protejează nici pacientul de a lua boala, nici de a răspândi infecția. Manifestările legate de infecția cu SARS-CoV-2 după cum știm sunt febră, tuse, durere la nivelul cavității bucale, odinofagie, mialgii. Pacienții pot avea, de asemenea, dificultăți de respirație.
Din categoria pacienților cu risc mai mare de a face această boală au fost incluși pacienții cu diabet zaharat, atât de tip 1 cât și de tip 2, și s-a constatat că pacienții diabetici tineri fac forme mai severe. De asemenea, pacienții cu boli pulmonare obstructive – BPOC-ul și astmul, deci pacienții cu afectare anterioară pulmonară, pacienții cu afectare cardiacă, în special cei cu insuficiență cardiacă și hipertensiune arterială, pacienții obezi – obezitatatea este considerată un factor de risc in infecția cu SARS-CoV-2.
Bronsita sau pneumonie?
Cand se instaleaza raceala sau gripa, deja stii la ce sa te astepti. Ai o senzatie de zgarietura in gat, te simti slabit si te trezesti in pat, inconjurat de multe servetele.
Dar cand vine vorba de bronsita si pneumonie, este mai greu sa stii ce se intampla.
Bronsita este atunci cand tuburile bronsice, care transporta aerul in plamani, se infecteaza si se umfla. Afectiunea poate fi acuta sau cronica.
Bronsita acuta dureaza cateva saptamani si, de obicei, dispare de la sine.
Bronsita cronica este mai grava iar fumatul poate favoriza aparitia.
Pneumonia este o alta infectie la plamani, dar nu se manifesta la nivelul tuburilor bronsice, precum la bronsita, ci la nivelul alveolelor, mici saculeti de aer din plamani. De obicei, nu este o afectiune grava, insa in cazul persoanelor peste 65 de ani sau a celor cu sisteme imunitare slabe, poate deveni serioasa.
Simptomele bronsitei acute
Probleme cu respiratia, cum ar fi:
Congestie in piept
Tuse productiva
Dificultati de respiratie
Respiratie cu suieraturi
De asemenea, puteti prezenta unele dintre simptomele racelii sau gripei, cum ar fi:
Dureri de corp
Frisoane
Febra scazuta
Nas infundat
Durere de gat
Simptomele pneumoniei
Tuse (puteti produce mucus galben, verde sau chiar sangeros)
Febra
Dificultati in respiratie (pentru unii, acest lucru se intampla numai atunci cand urca scarile, de ex.)
De asemenea, puteti avea:
Dureri toracice (s-ar putea sa resimtiti o durere ascutita care este mai grava atunci cand tusiti sau respirati profund)
Confuzie (mai frecventa la adulti cu varsta peste 65 de ani)
Sentiment de slabire
Durere de cap
Transpiratii grele si piele umeda
Iata cateva lucruri pe care le puteti face pentru a va usura simptomele:
Beti multa apa.
Cat mai multa odihna
Utilizati un umidificator sau incercati o inhalatie de aburi pentru a reduce cantitatea de mucus; un dus fierbinte poate fi benefic.
Consideram ca este important sa informam populatia cu privire la aceasta problema de sanatate publica. La nivel mondial, 1,8 milioane de oameni mor anual din cauza TBC, iar la fiecare 18 secunde, un om moare din cauza acestei boli.
Romania este pe primul loc in Uniunea Europeana ca numar de cazuri de tuberculoza (12.153 cazuri in 2016) si ca incidenta a bolii (cu 64 cazuri la 100.000 de locuitori).
Conform ghidului metodologic de implementare a Programului national de prevenire, supraveghere si control al TBC, depistarea prin simptome a TBC este o activitate ce revine atat medicilor de asistenta medicala primara, cat si celor de diverse alte specialitati.
Pacientii care se prezinta din proprie initiativa la medic si care prezinta tuse, subfebrilitate, astenie fizica, inapetenta, paloare, transpiratii nocturne, insomnie, nervozitate, scadere ponderala, simptome cu o vechime de peste 2-3 saptamani, trebuie consoderati ca potentiali bolnavi de TBC = subiecti TBC. In aceste cazuri, este necesara dirijarea catre Dispensarele de Pneumoftiziologie teritoriale, unde vor fi investigati pentru precizarea diagnosticului.
Orice persoana cu semne si simptome sugestive pentru diagnosticul de TB trebuie sa se adreseze medicului de familie sau medicului specialist din Dispensarul de Pneumoftiziologie.
INFO
Tuberculoza este o boala cauzata de o bacterie. Bacteriile sunt organisme mici, invizibile, care se gasesc pretutindeni, inclusiv in interiorul corpului oamenilor. Cele mai multe bacterii sunt inofensive, unele chiar folositoare. Dar alte bacterii sunt primejdioase si pot provoca boli numite boli infectioase. Bacteria care provoaca TB se numeste bacilul Koch. Daca aceasta bacterie ajunge in corpul dumneavoastra si incepe sa se multiplice, iar organismul dumneavoastra nu reuseste sa se apere, veti face boala numita tuberculoza. Cea mai comuna forma de tuberculoza este cea pulmonara, dar boala poate aparea si in alte parti ale corpului (de ex. in oase, ganglioni limfatici sau creier)
www.control-tb.marius-nasta.ro
Afecţiune cu consecinţe destul de grave, pacientul cu apnee în somn putând avea ca o consecinţă a acestei boli tulburări ale ritmului cardiac, hipertensiune arterială, accidente ischemice cardiace, accidente vasculare cerebrale, tulburări metabolice (obezitatea, diabetul zaharat), precum şi agravări ale simptomatologiei la pacienţii care au boli obstructive pulmonare.
Apneea în somn reprezintă o întrerupere a fluxului de aer, pacienţii cu apnee acuzând perioade repetitive de sufocare bruscă în timpul somnului. Pacienţii care prezintă această boală au un somn fragmentat de numeroase perioade în care se trezesc datorită acestor pauze în respiraţie şi ca urmare au un somn neodihnitor; netratată, boala poate duce la oboseală cronică, respectiv somnolență la volan și accident rutier sau chiar la moarte subită în somn, prin infarct şi accident vascular cerebral.
Care sunt persoanele predispuse a avea această boală?
Apneea în somn este mai frecventă la persoanele care prezintă creşteri ale circumferinţei taliei şi gâtului, însoţite de sforăit. Există totuşi un procent de 30 % dintre persoanele cu greutate normală care au apnee în somn. Alte persoane care pot prezenta această boală sunt pacienţii cardiaci, diabeticii, unii din pacienţii cu boli obstructive pulmonare. Ar fi de dorit ca tratamentul afectiunilor cronice cum ar fi hipertensiunea, diabetul zaharat, sindromul metabolic, afectiunile cardiace sau cerebrale sa includa si evaluarea somnului.
Cum recunoaştem apneea în somn? Ce simptome prezintă cei afectaţi de această boală?
Boala este uşor de recunoscut, pacienţii prezentând perioade în timpul somnului când au întreruperi ale respiraţiei,întreruperi constatate de partener sau anturaj, sunt sforăitori puternici,au un somn agitat, neodihnitor, se trezesc extrem de obosiţi, au somnolenţă excesivă în timpul zilei, au tulburari de memorie, atenţie şi concentrare datorită perioadelor de privare de somn.
Care sunt consecinţele acestei boli?
Consecinţele sunt extrem de grave. Perioadele de întreruperi ale respiraţiei duc la scăderea oxigenului în sînge pe parcursul nopţii, scădere care afectează în special creierul şi inima. Prin somnolenţa diurna excesiva sindromul de apnee in somn (SAS) netratat poate avea consecinte vitale pentru pacient iar daca pacientul este sofer pe mijloacele de transport in comun, controlor de trafic aerian sau alte meserii in care o decizie gresita poate face victime inocente, riscurile pot fi incalculabile.
Cum se diagnostichează apneea în somn?
Extrem de simplu. Există un aparat numit poligraf care se monteaza seara, pacientul doarme cu acest aparat la domiciliu si il returneaza a doua zi. Parametrii inregistrati sunt fluxul de aer nasobucal, efortul toracic, saturatia oxigenului in sangele arterial, sforaitul, pozitia corpului. Medicul interpreteaza datele obtinute si stabileste daca exista un sindrom de apnee in somn (SAS) si tipul acestuia.
În România aproximativ 4 – 6% din adulţi pot avea sindrom de apnee în somn de tip obstructiv în timpul somnului, adică 1 milion de români suferă de această afecţiune, dintre care doar o mică parte au fost diagnosticaţi.
Spirometria este un test simplu, nedureros și foarte precis prin care se apreciază funcția pulmonară a unei persoane. Spirometria este importantă pentru diagnosticul și monitorizarea unor afecțiuni cronice ale bronhiilor și plămânilor, precum astmul, bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), emfizemul sau fibroza pulmonară. Spirometria este recomandată de ghidurile internaționale și naționale drept standard de aur pentru diagnosticul bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC).
Dispozitivele inhalatorii sunt esențiale în tratamentul astmului și BPOC, permițând administrarea rapidă și eficientă a medicamentelor direct în bronhii. Acestea includ spray-uri (aerosoli presurizați), camere de inhalare (spacere), inhalatoare cu pulbere uscată precum Turbohaler și Diskhaler, și nebulizatoare. Fiecare tip are particularități: spray-urile necesită coordonarea inspirului cu apăsarea flaconului, camerele de inhalare simplifică administrarea la copii și persoanele cu dificultăți de coordonare, inhalatoarele cu pulbere evită gazul propulsor, iar nebulizatoarele transformă soluțiile medicamentoase în vapori fini, fiind ideale pentru forme severe. Utilizarea corectă și respectarea instrucțiunilor previn pierderea dozei și efectele adverse, maximizând eficiența tratamentului.
Astmul bronșic este o boală cu evoluție lentă și de lungă durată, posibil pe tot restul vieții, în care există o inflamație a căilor respiratorii, inflamație care este cronică și permanentă. Inflamația căilor aeriene netratată determină în timp îngustarea căilor aeriene (obstrucție bronșică), responsabilă de senzația de lipsă de aer percepută de persoanele afectate.
BPOC este o boală respiratorie cronică care afectează atât bronhiile (bronșita cronică) cât și plămânii (emfizem) și se manifestă prin îngustarea progresivă și ireversibilă a bronhiilor, însoțită de o scădere progresivă a capacității respiratorii.
