• Ce este astmul bronșic?
• Simptomele și manifestările astmului bronșic
• Crizele de astm: semne și riscuri
• Ce declanșează astmul bronșic
• Cum se pune diagnosticul de astm bronșic
• Cum afli dacă ai astm bronșic
• Tratamentul astmului bronșic
• Prevenire și sfaturi utile

Ce este astmul bronșic?

Astmul bronșic este o boală cu evoluție lentă și de lungă durată, posibil pe tot restul vieții, în care există o inflamație a căilor respiratorii, inflamație care este cronică și permanentă.
Inflamația căilor aeriene netratată determină în timp îngustarea căilor aeriene (obstrucție bronșică), responsabilă de senzația de lipsă de aer percepută de persoanele afectate.

Simptomele și manifestările astmului bronșic

Manifestările astmului bronșic apar din cauza îngustării căilor respiratorii, ceea ce nu permite aerului să intre și să iasă din plămâni.
Simptomele pot apărea mai des sau mai rar, de la câteva ori pe zi la câteva ori pe săptămână sau de la un sezon la altul. Uneori se pot agrava în timpul nopții, pacientul trezindu-se cu lipsă intensă de aer sau la efortul fizic.
Simptomele dispar sau se ameliorează spontan sau cu tratament.
Nu toate persoanele afectate reacționează la fel, unii au simptome mai ușoare, iar alții au simptome mai intense.
În cazul astmului bronșic, poți observa mai multe manifestări care variază ca intensitate și frecvență. Printre cele mai frecvente se numără:

• Respirația dificilă sau senzația de sufocare
• Respirația șuierătoare (wheezing) – un sunet asemănător fluieratului când elimini aerul din plămâni
• Constricția toracică
• Tusea persistentă, iritantă sau uscată, uneori însoțită de secreții albicioase sau transparente gelatinoase. Uneori, tusea poate fi singura manifestare a astmului.

Simptomele apar adesea sub formă de crize, mai frecvent noaptea sau dimineața devreme. Starea se poate ameliora de la sine sau cu ajutorul medicamentelor care deschid căile respiratorii. În anumite situații, simptomele se agravează în spații răcoroase, în timpul efortului fizic, pot fi asociate cu arsuri stomacale (reflux) și se pot declanșa subit.

Crizele de astm: semne și riscuri

Crizele de astm sunt acele episoade în care apare o creștere progresivă a dificultății de a respira, a tusei, respirației șuierătoare, senzației de apăsare toracică.
Crizele de astm bronșic necesită tratament imediat!
Trebuie să te prezinți la medic dacă suferi o criză de astm bronșic!
Nu trebuie să eviți gravitatea unei crize!
Crizele grave de astm îți pot amenința viața!

Ce declanșează astmul bronșic

Iritanți sau alergeni frecvent întâlniți:

• alergene din părul animalelor;
• alergene ale acarienilor din praful de casă;
• schimbările de temperatură (cel mai adesea este vorba de trecerea de la cald la rece);
• substanțele chimice din aer sau alimente;
• efortul fizic;
• mucegaiurile;
• polenurile diverselor plante;
• infecțiile respiratorii;
• emoțiile puternice sau stresul;
• fumul (inclusiv cel de țigară).

La unii pacienți, crizele pot fi provocate de aspirină sau alte medicamente. Multe persoane astmatice au moștenit genetic anumite tipuri de alergii, precum rinita alergică sau eczema alergică.
Istoricul familial de alergie este un factor de risc bine cunoscut pentru astmul alergic. Cea mai puternică asociere este cu alergia mamei, care reprezintă un factor de risc pentru debutul astmului.

Wheezingul recurent în copilărie (respirația șuierătoare) reprezintă un factor de risc pentru debutul astmului. De asemenea, istoricul persoanei respective de boli alergice, precum eczema atopică sau rinita alergică, reprezintă factor de risc pentru apariția astmului bronșic.
La alte persoane, astmul nu are componentă alergică.
De asemenea, sunt persoane la care astmul debutează la vârsta înaintată, în special la femei; la alte persoane astmul este asociat cu obezitatea.

Cum se pune diagnosticul de astm bronșic

Diagnosticul se stabilește urmărind manifestările clinice ale pacientului, istoricul sugestiv și rezultatele oferite de către examenul de spirometrie (măsurarea capacității respiratorii). Spirometria este esențială în stabilirea diagnosticului, dar și pentru urmărirea evoluției bolii în timp. Diagnosticul este mult mai ușor de stabilit la pacienții tineri, nefumători, care acuză simptomele enumerate mai sus.

Cum afli dacă ai astm bronșic

Prin efectuarea unei măsurători a funcției pulmonare prin spirometrie.
Astmul este o boală care nu se vindecă, dar poți avea o viață normală cu ajutorul unui tratament corect.
Tratamentul trebuie administrat și când boala nu prezintă manifestări evidente. Deoarece astmul bronșic este o afecțiune inflamatorie cronică, inflamația persistând la nivelul căilor aeriene și boala poate evolua.

Tratamentul astmului bronșic

Tratamentul de bază se administrează prin dispozitive inhalatorii care asigură livrarea directă a medicamentului la nivel pulmonar.

Medicamentele inhalatorii sunt cele mai eficiente în astmul bronșic!
Medicamentele inhalatorii nu dau dependență!
Chiar dacă nu mai ai simptome, suferi în continuare de astm!
Astmul bronșic este o afecțiune cronică, care nu se vindecă și de aceea necesită administrarea zilnică a tratamentului!

Nu folosi ca tratament pentru astmul bronșic doar medicația de criză (VENTOLIN), deși efectul acesteia este imediat!
Folosește medicația de criză numai la nevoie!
Această medicație ameliorează manifestările bolii temporar, dar nu tratează cauza bolii – inflamația bronșică!

Dacă manifestările bolii sunt sub control, pacienții pot avea o viață similară în cea mai mare parte a timpului cu aceea a unei persoane fără astm.
Acest lucru presupune ca pacienții să-și administreze medicația în mod regulat, așa cum le-a fost prescris de medic.

Prevenire și sfaturi utile

Simptomele astmului pot fi reduse semnificativ evitând substanțele alergene și iritante.
• Acoperă patul cu materiale antialergice, pentru a reduce expunerea la acarieni.
• Renunță la covoarele din dormitor și aspirați praful cât mai des posibil.
• Păstrează un nivel scăzut al umidității aerului. Astfel, vei preveni apariția mucegaiului.
• Păstrează curățenia în casă.
• Ține alimentele în recipiente închise și evită să le ții în dormitor, reducând astfel posibilitatea apariției gândacilor.
• Dacă un astmatic este alergic la părul unui animal care trăiește în casă cu el, locul animalului ar trebui să nu fie în dormitorul bolnavului.
• Interzice fumatul în casă. De multe ori însă această măsură nu este suficientă. Membrii familiei și musafirii care fumează afară aduc în casă urme de fum rezidual în păr și haine, care pot declanșa o criză de astm.

Persoanele astmatice trebuie, de asemenea, să evite, pe cât posibil, poluarea atmosferică, praful industrial, alte tipuri de fum.
Nu există tratament pentru vindecarea astmului, însă efectele pot fi ameliorate în timp. Cu ajutorul unui tratament medical adecvat, persoanele astmatice pot duce o viață normală.