Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) este o afecțiune pulmonară gravă, care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Insa adesea, această afecțiune rămâne nediagnosticată din cauza simptomelor sale ușor de ignorat, cum ar fi tusea persistentă și dificultățile de respirație.
Așa cum bine știți, în cadrul celei de-a 72-a Adunări Generale a OMS, în vederea recunoașterii siguranței pacienților că o prioritate globală a sănătății, s-a stabilit că, începând din anul 2019, ziua de 17 septembrie să fie declarată Ziua Mondială a Siguranței Pacientului.
În fiecare an, o nouă temă este selectată pentru a evidenția un domeniu prioritar al siguranței pacienților care necesită acțiuni urgente și concertate. Recunoscând importanța fundamentală a diagnosticelor corecte și în timp util în asigurarea siguranței pacienților, „Îmbunătățirea diagnosticului pentru siguranța pacienților” a fost selectată că temă pentru Ziua Mondială a Siguranței Pacienților 2024.
Planul Global de Acțiune pentru Siguranța Pacienților 2021 – 2030 evidențiază necesitatea de a asigura siguranța proceselor de diagnosticare și încurajează țările să adopte strategii care reduc erorile de diagnostic, care apar adesea dintr-o combinație de factori cognitivi și de sistem care influențează recunoașterea semnelor și simptomelor cheie ale pacienților, precum și interpretarea și comunicarea rezultatelor testelor.
Amploarea erorilor de diagnosticare este profundă, reprezentând aproape 16% din vătămările care pot fi prevenite în sistemele de sănătate. Prin sloganul „Un diagnostic corect înseamnă siguranță!”, OMS solicită eforturi concertate pentru a reduce semnificativ erorile de diagnostic prin intervenții asupra modului de abordare a temei la nivelul sistemelor de sănătate, asupra factorului uman și prin implicarea activă a pacienților, a familiilor acestora, a lucrătorilor și a liderilor din domeniul sănătății.
Aceste intervenții includ, dar nu se limitează la stabilirea istoricului complet al pacientului, efectuarea unei examinări clinice amănunțite, îmbunătățirea accesului la testele de diagnosticare, implementarea metodelor de identificare și de învățare din erorile de diagnostic precum și adoptarea de soluții bazate pe tehnologie.
Informații suplimentare despre Programul de Screening
Populația-țintă: Programul de screening se adresează bărbaților și femeilor cu vârsta între 50 și 74 de ani, fără semne de cancer colorectal.
Algoritmul de Testare:
Se vor invita activ persoanele asimptomatice de 50-74 de ani.
Screening Timpuriu: Pentru persoanele cu risc crescut, screeningul poate începe de la vârsta de 45 de ani, conform cancer-plan.ro.
Teste de Screening:
Test Imunochimic Fecal (FIT): Pentru depistarea hemoragiilor oculte în materiile fecale, recomandat persoanelor cu risc.
Endoscopie Digestivă Inferioară: Recomandată tuturor persoanelor eligibile cu risc înalt.
Rezultate FIT:
Negativ: Reprogramare peste 2 ani.
Pozitiv: Programare pentru endoscopie digestivă inferioară.
Rezultate Endoscopie:
Negativ: Reprogramare peste 5 ani.
Pozitiv: Diagnosticul, tratamentul și monitorizarea conform protocoalelor.
Impactul Screeningului: Un screening adecvat ar putea preveni o treime din decese. Anual, în România se înregistrează aproximativ 13.500 de cazuri noi de cancer colorectal, fiind a doua cauză de cancer la femei și a treia la bărbați.
Statistici de Mortalitate: Mortalitatea prin cancer colorectal a crescut cu 8% între 2011 și 2019, cu o creștere estimată de 9,4% la femei și 16,6% la bărbați până în 2040. Anual, sunt înregistrate 7.300 de decese, cancerul colorectal fiind a doua cauză de deces prin cancer.
Articol preluat din Viața Medicală
Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) subliniază importanţa asigurării siguranţei și eficienţei sistemelor de inteligenţă artificială (IA) și oferirea sistemelor potrivite celor care au nevoie de ele. De asemenea, încurajează dialogul între cei implicaţi, inclusiv dezvoltatorii, agenţiile de reglementare, producătorii, angajaţii din Sănătate și pacienţi.
OMS recunoaște potenţialul IA de creștere a rezultatelor din domeniul Sănătăţii prin susţinerea studiilor clinice, prin îmbunătăţirea diagnosticelor medicale, a tratamentelor, a autoîngrijirii și a îngrijirii centrate pe persoană, precum și prin creșterea cunoștinţelor, aptitudinilor și competenţelor profesioniștilor din Sănătate. IA poate fi benefică în zone cu deficit de specialiști, de exemplu, ajutând în interpretarea imaginilor radiologice, arată comunicatul OMS.
„Inteligenţa artificială aduce promisiuni importante pentru Sănătate, dar vine și cu provocări serioase, inclusiv colectarea neetică de date, ameninţări de securitate cibernetică și riscul de amplificare a subiectivităţii [en.: bias] și dezinformării”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general OMS.
Ca răspuns la nevoile în creștere de a gestiona responsabil dezvoltarea rapidă a tehnologiilor de tip IA, OMS evidenţiază șase arii de reglementare a utilizării IA în Sănătate. Acestea acoperă domenii precum: transparenţa și documentarea procesului de dezvoltare a produsului tehnologic; abordarea aspectelor ce ţin de managementul riscului, inclusiv prin abordarea aspectelor de securitate cibernetică; intervenţii umane și modele de training, validarea externă a datelor și formularea clară a scopului pentru care IA este folosită; angajamentul privind calitatea datelor; protejarea datelor și a intimităţii, conform
reglementărilor GDPR în Europa, respectiv HIPAA în Statele Unite; încurajarea colaborării între instituţiile de reglementare, pacienţi, profesioniști în Sănătate, reprezentanţi ai industriei și guverne, în scopul asigurării complianţei produselor și serviciilor cu reglementările pe tot parcursul ciclului lor de viaţă.
Sistemele IA sunt complexe și depind nu doar de codul de scriere, ci și de datele pe care se antrenează, iar acestea vin din context clinic și din interacţiunile cu utilizatorul. Astfel că o mai bună reglementare poate ajuta la gestionarea riscului ca IA să amplifice subiectivitatea în folosirea datelor.
În 2022, Ziua Mondială a Sănătății este dedicată Sănătății Planetei noastre
Suntem capabili să ne imaginăm o lume:
OMS estimează ca peste 13 000 000 de decese din intreaga lume, in fiecare an, se datoreaza unor cauze de mediu care pot fi evitate. Aceasta include criza climatica, care este cea mai mare amenintare pentru sanatate cu care se confrunta umanitatea. Criza climatica este si o criza de sanatate.
Deciziile noastre politice, sociale si comerciale conduc la criza climatica si de sanatate.Peste 90% dintre oameni respira aer nesanatos, rezultat din arderea combustibililor fosili. Evenimentele meteorologice extreme, degradarea terenurilor si deficitul de apa afecteaza sanatatea intregii populatii.Sistemele de producere a alimentelor si bauturile ultraprocesate si nesanatoase conduc la un val de obezitate, crescand cancerul si bolile de inima, generand, in acelasi timp, o treime din emisiile de gaze cu efect de sera. Prin campania ,,Planeta noastra, Sanatatea noastra’’, OMS va indemna guvernele si publicul sa impartaseasca povesti despre pasii pe care ii intreprind pentru a proteja planeta si sanatatea lor si pentru a acorda prioritate societatilor de bunastare.
Urmare a cresterii morbiditatii prin infectii respiratorii acute (IACRS, pneumopatii si gripa), precum si in contextul starii de alerta actuala cauzata de coronavirus, conducerea MEDSTAR General Hospital a decis:
De asemenea, la indicatiile Directiei de Sanatate Publica Judeteana Constanta, va transmite urmatoarele recomandari.
Atat persoanele care nu prezinta simptome respiratorii, cat si cele care prezinta simptome respiratorii trebuie, in comunitate:
Rugam toti pacientii, precum si rudele si apartinatorii acestora, sa dea dovada de intelegere si sa respecte regulile impuse, acestea fiind adoptate atat in vederea protectiei pacientilor, cat si a personalului medical care isi desfasoara activitatea in MEDSTAR General Hospital.
Va multumim pentru intelegere!
Director medical, Dr Mihaela Buriu
Medic epidemiolog, Dr Elenis Manafu
Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) lansează pe 17 septembrie 2021, cu ocazia Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului cu tema “Îngrijiri medicale sigure pentru mame și nou-născuți!”, un set de recomandări privind evenimentele adverse asociate îngrijirilor de sănătate acordate mamei și nou-născutului.
“Promovarea conceptului de siguranță în serviciile de sănătate acordate mamei și nou-născutului prin implementarea standardelor pentru îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate reprezintă o prioritate a ANMCS. Recomandările privind evenimentele adverse asociate îngrijirilor de sănătate acordate mamei și nou-născutului definesc cadrul corect al managementului evenimentelor adverse și încurajeaza raportarea acestora”, a declarat dr. Vlad Teodor Berbecar, președintele ANMCS.
Ziua Mondială a Siguranței Pacientului a fost instituită de cea de-a 72-a Adunare a Organizației Mondiale a Sănătăţii (OMS) în luna mai 2019 cu scopul de a dezvolta politicile şi practicile în acest domeniu.
Anul acesta, OMS îndeamnă toți factorii de decizie să demareze „Acțiuni acum pentru nașteri în siguranță și respect pentru toți”, în cadrul temei mai ample „Îngrijiri medicale sigure pentru mame și nou-născuți”.
Conform datelor statistice furnizate de OMS, la nivel global, 810 femei mor în fiecare zi din cauze prevenibile legate de sarcină și naștere. 6700 de nou-născuți mor în fiecare zi, adică 47% din toate decesele la copii cu vârsta sub 5 ani. Aproximativ 2 milioane de copii se nasc morți în fiecare an, 40% dintre decese având loc în timpul travaliului.
ANMCS invită pe oricine își dorește să marcheze această zi să poarte un obiect vestimentar sau accesoriu de culoare portocalie (cravată, panglică, eșarfă, broșă, banderolă) prin care să marcheze data de 17 septembrie. Portocaliu este culoarea desemnată de OMS ca fiind culoarea simbol a Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului. Pentru a populariza conceptul de siguranță a pacientului, ANMCS va expune materiale vizuale în mai multe locuri de interes public din București.
#PatientSafety #WorldPatientSafetyDay
Mai multe informatii puteti citi in articolul publicat pe site-ul ANMCS
În 1948, OMS a organizat Prima Adunare Mondială a Sănătății. Adunarea a decis să celebreze 7 aprilie a fiecărui an, începând cu anul 1950, ca Ziua Mondială a Sănătății. Ziua Mondială a Sănătății este organizată pentru a marca fondarea OMS și este considerată ca o oportunitate a organizației de a atrage atenția la nivel mondial asupra unui subiect de importanță majoră pentru sănătatea globală în fiecare an.
OMS organizează în această zi evenimente internaționale, regionale și locale legate de o anumită temă. Ziua Mondială a Sănătății este recunoscută de diverse guverne și organizații neguvernamentale cu interese în problemele de sănătate publică, care, de asemenea, organizează activități și își evidențiază sprijinul în rapoartele media, cum ar fi Consiliul global de sănătate.
În anul 2021, Ziua Mondială a Sănătății are genericul „Pentru o lume mai dreaptă și mai sănătoasă”, a anunțat OMS. Organizația Mondială a Sănătății vrea să atragă atenția că pandemia de COVID-19 a lovit greu toate țările, dar impactul a fost cel mai dur asupra acelor comunități care erau deja vulnerabile.
Pandemia de COVID-19 a lovit greu toate țările, dar impactul a fost cel mai dur asupra acelor comunități care erau deja vulnerabile. Peste tot în lume, există oameni, comunități, care au venituri zilnice reduse, condiții de trai și educație mai slabe, mai puține oportunități de angajare, acces redus la medii sigure (acces la apă și sanitație sigură, produse alimentare sigure, servicii de sănătate, etc.). Acest lucru duce la suferințe inutile, boli evitabile și decese premature.
Cu toate acestea, inegalitățile în materie de sănătate pot fi prevenite cu strategii care acordă o atenție sporită îmbunătățirii echității în sănătate, în special pentru grupurile cele mai vulnerabile și marginalizate.
Sănătatea pentru toți este esențială pentru a face față provocărilor de astăzi și pentru a construi reziliența de mâine. Abordarea cauzelor profunde ale inechităților, investițiile în comunități și adoptarea măsurilor adecvate de sănătate publică sunt cruciale.
Cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătății, OMS solicită tuturor țărilor să întreprindă acțiuni concrete pentru eliminarea inechităților în domeniul sănătății, ca parte a unei campanii globale cu durata de un an pentru a aduce oamenii împreună pentru a construi o lume mai echitabilă și mai sănătoasă.
Campania subliniază principiul constituțional al OMS conform căruia „realizarea celui mai înalt standard de sănătate este unul dintre drepturile fundamentale a fiecărei ființe umane fără discriminare de rasă, religie, credință politică, condiție economică sau socială”.
În acest context, OMS vine cu un îndemn la acțiune pentru fiecare membru al societății:
Noul coronavirus (SARS-CoV-2) reprezintă o provocare pentru omenire, având în vedere spectrul larg de simptome, care pot fi cu ușurință confundate cu cele ale unei viroze sezoniere, în lipsa efectuării unor teste de specialitate. Cu toate acestea complicațiile apărute în urma infectării cu noul coronavirus, în special în lipsa administrării unui tratament adecvat, sunt departe de a semăna cu modul de afectare a stării de sănătate de către deja binecunoscutele viroze sezoniere.
Deși un anumit procent dintre cei infectați este format din persoane asimptomatice sau care prezintă simtomatologie ușoară și se recuperează fără un tratament special, nimic nu poate garanta faptul că, ulterior infectării, evoluția stării de sănătate va fi bună.
Studiile efectuate până în prezent au permis producătorilor de medicamente și echipamente medicale elaborarea unor teste performante, care să vină în sprijinul medicilor clinicieni și a populației:
Testul pentru detecția antigenului SARS-CoV-2 (Covid-19) (disponibil in Laboratorul MEDSTAR 2000 la pretul de 50 lei) reprezintă un prim pas pentru decelarea infecției cu noul coronavirus față de alte tipuri de infecții virale. Prin acest test se identifică prezența virusului în organism.
Testul este neinvaziv și se efectuează din secreții nazale și/sau faringiene. Pentru recoltarea acestor produse biologice se recomandă a nu se folosi produse dezinfectante anterior recoltei (spray/picături de nas, pastă de dinți, apă de gură, etc.) la nivelul nasului și/sau al cavității bucale.
Când se recomandă efectuarea acestui test: la apariția primelor semne de boală sau după minim 5 zile de la contactul direct cu o persoană infectată cu noul coronavirus.
Avantajele efectuării acestui test sunt:
În Laboratorul de Analize MEDSTAR 2000 se efectuează teste pentru detecția antigenului SARS-CoV-2 folosind echipamente medicale de înaltă performanță și siguranță, atât pentru personalul medical, cât și pentru pacienții noștri.
Personal medical în siguranta, Pacienti în siguranta! (Safe health workers, Safe patients)
Acesta este sloganul din 2020 ales de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru a marca pe 17 septembrie Ziua Mondială a Siguranței Pacientului.
Tema a fost stabilită de OMS după ce “pandemia de SARS-CoV-2 a dezvăluit provocările și riscurile uriașe cu care se confruntă personalul medical, de la infecții asociate asistenței medicale, la stigmat, boli și chiar deces. Mai mult, lucrul în medii stresante face ca lucrătorii din sănătate să fie mai predispuși la erori care pot duce la afectarea pacientului. Prin urmare, Ziua Mondială a Siguranței Pacienților 2020 are ca temă: Siguranța lucrătorilor din sănătate: o prioritate pentru siguranța pacientului”, se arată pe pagina dedicată evenimentului. (mai multe detalii, aici: https://www.who.int/campaigns/world-patient-safety-day/2020)
MEDSTAR General Hospital, MEDSTAR 2000 Clinic si Laboratorul MEDSTAR 2000 marcheaza aceasta zi prin constientizarea angajatilor si pacientilor despre insemnatatea zilei si semnificatiile mesajelor transmise de organismele internationale cu aceasta ocazie, prin purtarea de catre angajati a unui insemn de culoare portocalie, prin afisarea posterelor campaniei si prin afisarea culorii portocalii pe sistemele electronice interne de afisaj.
Obiectivele Zilei Mondiale a Siguranței Pacienților 2020:
• Creșterea gradului de conștientizare globală cu privire la importanța siguranței lucrătorilor din domeniul sănătății și a legăturilor sale cu siguranța pacientului;
• Implicați mai multe părți interesate și adoptați strategii multimodale pentru a îmbunătăți siguranța cadrelor medicale și a pacienților;
• Implementați acțiuni urgente și durabile ale tuturor părților interesate care recunosc și investesc în siguranța angajaților din domeniul sănătății, ca prioritate pentru siguranța pacienților;
• Oferiți recunoașterea cuvenită a devotamentului și a muncii grele a lucrătorilor din domeniul sănătății, în special pe fondul luptei actuale împotriva COVID-19.
Mesajele Organizației Mondiale a Sănătății de Ziua Mondială a Siguranței Pacientului 2020
• Siguranța ta începe cu tine: ai grijă de sănătatea ta fizică și psihologică
• Protejați-vă siguranța dumneavoastră și a persoanelor de care aveți grijă
• Asigurați-vă că sunteți instruit și conștient de prevenirea și controlul infecțiilor și implementați măsurile adecvate
• Contribuiți în mod activ la construirea și consolidarea unei culturi a siguranței la locul de muncă
• Îmbunătățiți-vă cunoștințele, abilitățile și competențele pentru siguranță în îngrijirea sănătății
• Cunoaște-ți drepturile și responsabilitățile și solicită un mediu de lucru sigur
• Raportați întotdeauna autorităților riscurile de siguranță, violența, hărțuirea sau amenințările
• Promovați și implementați practici inovatoare de siguranță în cadrul organizației dumneavoastră.
Pentru pacienți, aparținători, publicul larg
• Furnizați informații exacte despre starea dumneavoastră de sănătate și istoricul medical
• Îngrijire mai sigură pentru dvs., începe cu dvs.: fiți conștienți și solicitați practici adecvate de prevenire și control al infecțiilor
• Îmbunătățiți-vă cunoștințele despre siguranța în îngrijirea sănătății
• Pledați pentru siguranța și protecția angajaților din domeniul sănătății la nivel de unitate și comunitate
• Fiți implicat activ în propria îngrijire
• Este bine să puneți întrebări: asistența medicală sigură începe cu o comunicare bună
Lideri, administratori și manageri din domeniul sănătății
• Crearea unei culturi de siguranță deschise, echitabile și transparente pentru personalul medical și pacienți, care să permită raportarea incidentelor de siguranță în timp util
• Creați un mediu de lucru sigur și de susținere și implementați practici inovatoare de siguranță
• Asigurați instruire și îndrumare adecvate în prevenirea și controlul infecțiilor
• Furnizați resurse suficiente pentru a îmbunătăți siguranța condițiilor de muncă în mediile de îngrijire a sănătății
• Angajați personalul, pacienții și familiile acestora în practici continue de îmbunătățire a siguranței
• Prioritizați și investiți în sănătate și siguranță la locul de muncă pentru a îmbunătăți siguranța pacientului
• Implementați activități de promovare a sănătății mintale pentru a atenua stresul la locul de muncă
• Asigurați-vă că mecanismele pentru recompensarea și motivarea personalului medical sunt în vigoare și utilizate în mod adecvat
Galerie foto
Conform OMS, efectuată în mod regulat și în cantitate adecvată, activitatea fizică îmbunătățește funcțiile musculare și cardiorespiratorii, sănătatea osoasă, reduce riscul de hipertensiune arterială, boli coronariene, accident vascular cerebral, diabet zaharat, diverse tipuri de cancer (inclusiv cancer de sân și cancer de colon) și depresie, reduce riscul de căderi, precum și de fracturi și este fundamentală pentru echilibrul energetic și controlul greutății.
În afara exercițiilor fizice, orice altă activitate fizică ce se desfășoară în timpul liber, pentru transportul spre și din anumite locuri sau ca parte a muncii unei persoane, are un beneficiu pentru sănătate.
La nivel global, 1 din 4 adulți nu este suficient de activ. Persoanele care sunt insuficient active fizic au un risc crescut de 20% până la 30% de deces în comparație cu persoanele care sunt suficient de active. Peste 80% din populația adolescenților din lume este insuficient activă din punct de vedere fizic.
Cel mai recent sondaj Eurobarometru al Comisiei privind sportul și activitatea fizică, publicat în martie 2018, arată că 50% din europeni fac exerciții sau sunt antrenați în jocuri sportive.
În România se observă o tendință continuă de creștere a procentului persoanelor care declară că nu practică niciodată sport sau activități fizice, de la 49% în 2010, la 60% în 2014 și 63% în 2018. Creșterea activității fizice implică întreaga societate, precum și o abordare culturală și, prin urmare, necesită un efort colectiv în diferite sectoare și discipline.
Pandemia COVID-19 înseamnă creșterea sedentarismului, de aceea este foarte important ca oamenii de toate vârstele să fie cât mai activi.
Activitatea fizică regulată poate reduce riscul de boli cardiace, accident vascular cerebral, diabet zaharat de tip 2 și diverse tipuri de cancer – toate fiind afecțiuni care pot crește sensibilitatea la noul Coronavirus SARS-CoV-2. Activitatea fizică regulată este o modalitate de a rămâne în contact cu familia și prietenii. De asemenea, reduce riscul de depresie, declinul cognitiv și întârzie apariției demenței.
În urma informațiilor apărute în spațiul public, referitoare la depistarea mai multor angajați MEDSTAR General Hospital infectați cu virusul SARS-COV2, dorim să facem următoarele precizări:
Primii angajați depistați pozitiv la virusul SARS-COV2 în urma testării RT-PCR, săptămâna trecută, au fost asistenți medicali și infirmiere din Secția chirurgie și Bloc operator. Imediat după aflarea primelor rezultate, conducerea spitalului a decis închiderea respectivelor sectoare de activitate și aplicarea tuturor măsurilor de dezinfecție și asepsie recomandate, prin intermediul protocoalelor, de către Direcția de Sănătate Publică.
De asemenea, a fost dispusă măsura testării RT-PCR a celorlalți angajați care, în urma anchetei epidemiologice interne, s-au încadrat în definiția de “contact direct” sau “contact apropiat” față de cazurile confirmate.
Conducerea spitalului a fost în permanentă legătură cu reprezentanții DSPJ Constanța și a oferit toate informațiile solicitate în timpul desfășurării anchetei.
Dorim să precizăm că doar cele două sectoare ale spitalului sunt afectate. Ambulatoriul de specialitate și Laboratorul de analize sunt, în continuare, funcționale, cu aplicarea tuturor măsurilor de protecție care se impun. Personalul acestor două structuri nu a intrat în contact direct cu angajații spitalului, așa cum prevăd și normele interne, nefiind înregistrat niciun caz suspect sau confirmat în Ambulatoriu sau laborator. În momentul de față, toate consultațiile și investigațiile se desfășoară conform planificărilor existente.
Încă de la debutul pandemiei, s-au aplicat toate măsurile de protecție impuse și, în continuare, vom depune toate eforturile pentru asigurarea unui act medical de calitate, în condiții de maximă siguranță, atât pentru pacienți, cât și pentru personal.
Conducerea MEDSTAR General Hospital
Pentru siguranta pacientilor si a personalului medical, MEDSTAR General Hospital a pus in practica toate masurile de preventie reglementate sau recomandate de autoritatile sanitare. Una dintre masuri se refera si la efectuarea triajului pentru toti pacientii care se adreseaza spitalului, indiferent de serviciul pe care doreste sa il acceseze. In aceste conditii, timpul de asteptare pentru a putea intra in spital se poate prelungi, ca urmare a parcurgerii tuturor etapelor triajului.
Incercam sa venim in sprijinul pacientilor si sa scurtam, pe cat posibil, aceasta asteptare, motiv pentru care va oferim posibilitatea de a descarca de pe site-ul nostru Chestionarul pentru identificarea suspiciunii de infectie cu SARS-CoV-2, pe care il puteti completa inainte de a va prezenta la spital, urmand a-l semna in fata personalului responsabil cu triajul.
Articol preluat din Viata medicala, semnat Prof. Dr. Florin Mihălțan – AICI
De peste două luni asistăm la tot felul de informaţii diseminate cu mare largheţe și de specialiști în coronavirus descoperiţi peste noapte, un fel de „fotbaliști” care lovesc cu sete în „coroana” lui SARS-CoV-2.
Este foarte important să decantăm ce înseamnă fals în informare, când vorbim de știri cu caracter general și de cele cu valoare știinţifică.
Există știri fără coloratură știinţifică și pe site-ul OMS, dar oare cine le citește?! Pleacă de la anunţarea ineficacităţii folosirii foenului pentru încălzirea cavităţii nazale, a consumului protectiv de usturoi sau a administrării ultravioletelor pe piele, până la infirmarea existenţei unui leac miraculos de prevenţie. Sigur că există și două confirmări importante pe același site: riscul binecunoscut al vârstnicului de a face boala mai frecvent și folosirea termo-scannerului cu încredere pentru depistarea precoce a febrei.
Mai este însă un anunţ care începe să meargă spre zona gri și care separă adevăruri cu „iz” medical de unele discutate mult înainte de ameninţarea acestui coronavirus, și unde actorii principali sunt vaccinurile. Vaccinul antipneumococic, chiar dacă protejează pentru infecţii cu Streptococus Pneumoniae, nu are o contribuţie suplimentară la protecţia anti-COVID-19. Mai este o știre despre ţările care au practicat curent vaccinarea BCG, și unde s-a emis ipoteza protecţiei suplimentare faţă de alte ţări care au renunţat. Aceasta din urmă este o ipoteză emisă de un cercetător cu origini românești din Olanda, care a stârnit lumea medicală. Dacă este adevărată, atunci ea ar trebui judecată în perioada post-epidemie, când studii temeinice ale infectaţilor asimptomatici versus cei simptomatici sau sever infectaţi vor corela și vor face evaluări. A te grăbi să arunci în circulaţie acest anunţ nu face decât să agite omul de rând. Am și primit telefoane de la pacienţi care îmi solicitau deja acest gen de vaccinare.
––––
Dar lucrurile nu se opresc aici. Sunt identificaţi și puși la zid factorii de risc, iar concluziile sunt surprinzătoare, fără a se aștepta o confirmare din studii randomizate, de lungă durată. Astfel, cercetătorii germani au semnalat că zonele de pe continentul european cele mai poluate sunt conectate la numărul cel mai mare de îmbolnăviri (probabil, bazate pe mecanisme pro-inflamatorii generate de factori poluanţi).
În schimb, cercetătorii francezi au remarcat, într-un spital din Paris, că numărul de fumători infectaţi cu COVID-19, ca și cel al formelor severe de boală, este sub media statistică a fumătorilor francezi pe ansamblul ţării. Imediat s-a emis ipoteza că nicotina protejează faţă de COVID-19 și s-a șters cu buretele tot ce atrăgea atenţia din studiile chinezești, unde la categorii de risc erau incluși bărbaţii fumători.
În același timp, s-au uitat complet efectele delatorii ale nicotinei, care prin vasoconstricţie generează hipoxie la nivel de organe importante aflate între ţintele primare ale virusului: cordul și plămânul.
Ce a urmat? Toată presa românească a pus în prima pagină acest anunţ, site-urile fumătorilor au abordat informaţia cu o aroganţă greu de imaginat, atacându-i pe cei care mulţi ani au arătat efectele nocive ale fumatului. Dacă aici adăugăm că se vorbește doar de nicotină și se uită complet că în ţigară vin la pachet o multitudine de agenţi toxici, carcinogenici, am putea să realizăm impactul „securizant” pe un fumător înveterat.
Dureros este însă cu totul alt element. Toţi cei care afișează ostentativ dreptul de a fuma ulterior dispar prin diferite boli, mai mult sau mai puţin grave, în spitalele unde abundă exemplele efectelor nocive ale tutunului. Mai regăsim și alte intervenţii ale industriei tutunului, pe care poate ar trebui să le reţinem și să ne amintim de ele când vom judeca, la rece, ce este „fake” sau real: anunţul de descoperire a unui vaccin
anti-COVID-19 plecat de la planta de tutun sau multiplele stipendii pentru Crucea Roșie și anunţul repoziţionat că dacă ar fi controlat traficul la negru de ţigări, s-ar putea face o multitudine de lucruri cu acești bani irosiţi pentru sănătatea românilor.
Sigur că mai este și un alt capitol care merită menţionat – folosirea ţigării electronice. Am fost admonestat în scris că am semnalat potenţiale riscuri pentru infecţia cu coronavirus la „vapers”, bazat pe articole știinţifice publicate. Nu fac altceva decât să reproduc afirmaţiile publicate deja și actualizate în presa medicală, pentru că ele trebuie cunoscute așa cum au fost studiate: „Fumatul are capacitatea de a regla la un nivel mai ridicat receptorul ACE2, care este sensibil și la virus, și de a face mai vulnerabil fumătorul și pacientul cu BPOC. Ţigara electronică de asemenea nu pare să fie o opţiune sigură” (1,2). Consumul de ţigară electronică a adus în studiile clinice evidenţe de agresiune pe epiteliul căilor aeriene, de inflamaţie și tulburări ale oxigenării (3,4). De asemenea, aerosolii și vaporii degajaţi în proximitate ar putea fi contributivi la diseminarea coronavirusului.
Sunt autori care recomandă monitorizarea impactului ţigării electronice asupra severităţii COVID-19, supravegherea prin CT și întreruperea consumului în momentul apariţiei simptomatologiei (5). Alţii recomandă la vârstnici întreruperea consumului de ţigări electronice și de ţigări pe perioada pandemiei (6). Sigur, există o școală britanică ce susţine că acestea nu sunt dăunătoare, există experţi care susţin chiar mai mult: că propilen glicolul de la cartușul de ţigară electronică protejează faţă de COVID-19. Nemaivorbind că am găsit și unii autori care încearcă să vadă dacă dispozitivul elaborat pentru ţigara electronică nu ar putea să fie folosit pentru administrarea unor soluţii antivirale (7).
Dacă tot vorbim de știri fabricate, posibil false sau adevărate, cred că trebuie să fim foarte atenţi cine le judecă și cine le emite (atenţie mare dacă cei care o fac sunt cercetători „independenţi”), iar timpul și studiile de durată făcute după toate regulile artei sunt sigur că vor discerne. Altfel, vom ajunge la vorba marelui matematician Grigore Moisil: „Dacă pui o fesă pe o plită încinsă și cealaltă pe un bloc de gheaţă, media e bună, dar în realitate e vai de fundul tău”.
Articol preluat din Viata medicala, semnat Dr. Cornelia Paraschiv – AICI
Drama personalului medical din România infectat cu coronavirus a alarmat o ţară întreagă. Spitalele au intrat pe rând în carantină, ca piesele unui domino, iar angajaţii medicali au ajuns bolnavi, internaţi în spitale.
Focarul de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Suceava a produs cel mai mare val de îmbolnăviri în rândul personalului medical. Acest accident epidemiologic își are rădăcina într-un lanţ de erori umane și încălcări ale regulilor epidemiologice și de protecţie. Bilanţul este dramatic, 181 de angajaţi contaminaţi. La nivel naţional, până la 14 aprilie, 812 de cadre medicale au fost infectate cu noul coronavirus.
Li Wenliang, medicul din Wuhan situat printre primii care au avertizat cu privire la coronavirus, a murit la scurt timp după ce a fost infectat cu SARS-CoV-2. La începutul lunii martie, China a raportat 3.400 de cazuri de infectări în rândul angajaţilor din domeniul medical. La Spitalul Universitar din Wuhan 40 dintre primii 138 de pacienţi diagnosticaţi au fost lucrători medicali (Wang și Hu, 2020). Numărul lor a continuat să crească, periclitând actul medical. În aceste condiţii, China a relocat încă 42.000 de medici și asistente din alte regiuni pentru a trata bolnavii. Dar de data aceasta, metodele draconice instituite au protejat noii angajaţi din domeniul sănătăţii și, drept urmare, niciunul nu a mai fost infectat.
Personalul medical care consulta pacienţi cu risc a fost separat de familie și cazat separat. Au purtat echipamente de protecţie pentru tot corpul, inclusiv ochelari, măști de filtrare N95 și combinezoane, iar testarea a început să se facă pe scară largă.
Pe de altă parte, Italia se confruntă cu o situaţie fără precedent. Virusul a infectat peste 5.000 de angajaţi din domeniul sănătăţii, majoritatea provenind din prima linie din regiunile nordice. Au contractat boala la începutul epidemiei, când echipamentul de protecţie lipsea. „Este ca și cum ne-a lovit o furtună”, a spus Roberto Stellini, un medic din Brescia. Problema a apărut atunci când această furtună a lovit și a găsit personalul nepregătit. „Acum suntem mai pregătiţi și continuăm să luptăm”, spun ei, deși sunt copleșiţi de cazurile grave.
În timp ce toată lumea este concentrată pe modalităţile de combatere a virusului – prin închideri de frontieră, carantine, screening strict al aeroporturilor etc., problema salvgardării lucrătorilor din domeniul sănătăţii a rămas pe plan secundar, ceea ce este un scenariu nefericit, deoarece ei sunt cei care își pun viaţa în pericol, în prima linie, pentru tratarea pacienţilor infectaţi. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a elaborat deja ghiduri pentru protejarea lucrătorilor din domeniul sănătăţii, dar problema principală este obţinerea de echipamente de protecţie (Boseley, 2020). Gravitatea acestei probleme trebuie înţeleasă. A fost deja dificil de gestionat numărul tot mai mare de pacienţi infectaţi. În cazul în care personalul medical în sine nu este în siguranţă, cine va fi pacientul și cine va fi medicul?
Cererea globală pentru combinezoane și măști este acum de 100 de ori mai mare, iar preţurile sunt de 20 de ori mai mari (Branswell, 2020). Într-un astfel de scenariu, ce face cu adevărat sistemul pentru luptătorii din prima linie? Securitatea și protecţia lucrătorilor din domeniul sănătăţii ar trebui să fie priorităţi deoarece, în final, ei vor juca cel mai important rol în minimizarea complicaţiilor bolii și a numărului deceselor. Oricât de multe graniţe se închid sau oricât de mulţi pacienţi sunt puși în carantină, dacă furnizorii de servicii medicale sunt bolnavi, mortalitatea va exploda în lipsa personalului care să acorde îngrijiri medicale.
Hong Kong (HK) și Singapore au dat lecţii de bună practică întregii lumi. Primele cazuri au fost identificate la sfârșitul lunii ianuarie și numărul lor a crescut rapid. Măsurile iniţiale au constat în interzicerea adunărilor mari, distanţare socială și lucrul de acasă. Un accent principal a fost pus pe testare. Dar aceste măsuri sunt insuficiente dacă virusul se propagă în rândul personalului medical și contaminează facilităţile medicale.
Clinicile de îngrijire primară și spitalele din cele două ţări nu dispuneau de suficiente combinezoane și măști N95, iar testele nu au fost disponibile pe scară largă, iniţial. Totuși, după șase săptămâni, au reușit să controleze focarul. Spitalele nu au mai fost depășite de pacienţi. Întreprinderile și birourile guvernamentale au început să fie redeschise, iar accentul s-a orientat către controlul cazurilor de import.
Dacă un angajat din spital ori un pacient dintr-un centru de îngrijire primară sau cameră de urgenţă este confirmat pozitiv, în Hong Kong și Singapore nu se închide clinica și nici nu se trimite tot personalul în autoizolare. Se depistează fiecare contact și se izolează doar cei care au avut un contact apropiat cu o persoană infectată.
În Hong Kong, „contact apropiat” înseamnă o durată a interacţiunii de minimum 15 minute, de la o distanţă de sub 1,8 metri și fără utilizarea unei măști chirurgicale; în Singapore, 30 de minute. Dacă expunerea este sub 15 minute, dar distanţa este sub 1,8 m, timp de peste două minute, lucrătorii pot
rămâne la locul de muncă dacă poartă o mască chirurgicală și își verifică temperatura de două ori pe zi. Persoanele care au avut un contact scurt și incidental sunt rugate să își monitorizeze simptomele.
Noul coronavirus poate fi, astfel, gestionat prin agenda de sănătate publică standard: distanţare socială, igienă a mâinilor, protecţie prin mască, izolare și carantină ţintite pentru bolnavi și persoane cu nivel ridicat de expunere, creștere a capacităţii de îngrijire a sănătăţii (consumabile, teste, personal, secţii) și comunicări publice unitare, coordonate, cu ghiduri și date clare, transparente și actualizate.
Până în prezent, Singapore nu a raportat nici un caz de transmitere a noului coronavirus legat de asistenţa medicală, în ciuda sutelor de cazuri asistate. Recent, un pacient cu pneumonie critică a expus 41 de lucrători medicali în decurs de patru zile înainte de a fi diagnosticat cu COVID-19. Deși au existat expuneri în timpul intubaţiei și manevrelor de terapie intensivă și 85% dintre lucrători au folosit numai măști chirurgicale, datorită igienei adecvate a mâinilor, nimeni nu a fost infectat.
1. Toţi lucrătorii sanitari trebuie să poarte măști chirurgicale pentru toate interacţiunile cu pacienţii, să utilizeze mănuși, să aibă o igienă adecvată a mâinilor și să dezinfecteze toate suprafeţele expuse între consulturile pacienţilor.
2. Pacienţii cu simptome (febră, tuse, dificultăţi respiratorii, oboseală ori dureri musculare) sau istoric sugestiv (călătorii în locuri cu răspândire virală sau contact cu o persoană infectată cu
SARS-CoV-2) sunt izolaţi de restul populaţiei și trataţi în secţii dedicate.
3. Distanţarea socială se practică și în clinici și spitale: scaunele din sala de așteptare sunt așezate la 1,8 m distanţă; interacţiunile directe între membrii personalului se desfășoară la distanţă; medicii și pacienţii stau la distanţă de 1,8 m, exceptând examinările.
4. Utilizarea măștilor N95 (FFP2/3), a vizierelor, ochelarilor și a combinezoanelor este rezervată procedurilor în care secreţiile respiratorii pot fi aerosolizate (de exemplu, intubarea unui pacient pentru anestezie) și pentru cazuri cunoscute sau suspectate de COVID-19.
MEDSTAR General Hospital, prezent la Romanian Hand Hygiene Days 2018
Îngrijirea curată este o îngrijire sigură – a constituit prima provocare globală în ceea ce privește siguranța pacienților, lansată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în urma adunării generale din 2002 și a adoptării rezoluției 55.18.
“Mâini curate” a devenit obiectivul cel mai vizibil: o idee care a ajuns cu succes, în egală măsură la pecienți și familiile acestora, la clinicieni și manageri de spitale, la miniștri ai sănătății și la jurnaliști.
Conferinta Romanian Hand Hygiene data s-a desfășurat în perioada 13-14 martie 2018, la hotelul JW Marriott din Bucuresti. Conferinta a fost deschisă de Sorina Pintea, Ministrul Sănătății, urmată de profesorul Didier Pittet fondatorul programului Organizației Mondiale a Sănătății pentru siguranța pacientului „Clean care is saver care”.
Momentul esențial a fost semnarea de care ministrul sănătății a declarației OMS pentru siguranța pacientului prin igiena mâinilor.
Au prezentat expuneri prof. Univ Dr. Gheorghe Borcean, președintele Colegiului Medicilor; Dr. Neil Wrigglesworth, președinte al Societății pentru Prevenirea Intențiilor SPI; prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, președinte al Societății Române de Microbiologie si conf. Univ. Dr. Emilian Damian Popovici, președinte al Societății Române de Epidemiologie. Au urmat prezentari ale studiilor de caz ale colegilor medici si asistente medicale din Polonia, Ungaria, Slovenia, Marea Britanie și în final Romania.
Participanții la această conferință au fost manageri de spital, directori medicali, asistente medicale de îngrijiri, medici epidemiologi, coordonatori SPIAAM s.a.
MEDSTAR General Hospital a fost reprezentat la eveniment de către Dr. Mihaela Buriu, director medical, Dr Elenis Gabriela Manafu, medic primar epidemiologie, drd. Gabriela Vasile, chimist specialist, manager de calitate și Cotovițchi Raluca, biolog specialist.
În concluzie, promovarea igienei mâinilor trebuie sa fie o responsabilitate a tuturor persoanelor implicate în sistemul sanitar, fie ca sunt manageri de spitale, miniștrii, directori medicali, medici, asistente sau chiar pacienți și vizitatori. O igienă corectă a mâinilor și in momentele potrivite salvează vieți. Igiena corespunzătoare scade cu 50% riscul unei infecții intraspitalicești.
