ARTICOLE MEDICALE

intrebari-frecvente-despre-fructe-si-legume-2-1200x801.png

Cu siguranță, ai auzit măcar o dată celebrele îndemnuri: „Mănâncă un curcubeu” sau „Include zilnic 5 porții de fructe și legume”. Nu e de mirare - culorile din farfurie sunt adevărați aliați ai sănătății, protejându-ne de boli cronice și susținând buna funcționare a organismului. Și totuși, printre rafturile supermarketului, sau după ce ai citit un articol viral, poate te-ai întrebat: chiar e atât de important să consumăm atâtea fructe și legume? A venit momentul să lăsăm deoparte miturile, și să vedem ce arată cercetările.


microbiom.png

Imaginează-ți un oraș aglomerat într-o dimineață de lucru, cu trotuarele pline de oameni grăbiți să ajungă la serviciu sau la întâlniri. Acum, gândește-te la acest lucru la nivel microscopic – așa arată microbiomul din corpul nostru, format din trilioane de microorganisme (numite și microbiotă, sau microbi) din mii de specii diferite. Microbiomul este considerat chiar un organ de susținere, deoarece joacă numeroase roluri esențiale în funcționarea zilnică a corpului uman.


educatie-nutritionala-2-scaled-1-1024x683.jpg

Un stil de viață sănătos începe cu informația corectă! Prevenirea și controlul bolilor depind de educație – un proces continuu, adaptat fiecărei persoane.

 

Cum ne influențează stilul de viață sănătatea?

Studii recente arată că alegerile zilnice, cum ar fi alimentația, mișcarea și renunțarea la obiceiuri nocive, joacă un rol esențial în prevenirea bolilor cronice precum diabetul, bolile de inimă, cancerul și afecțiunile pulmonare. Aceste boli sunt responsabile pentru peste 80% din decesele premature la nivel global!
Factori precum fumatul, alimentația nesănătoasă, consumul de alcool și lipsa activității fizice sunt principalii vinovați. Vestea bună? Putem reduce riscurile prin alegeri mai bune!

 

De ce este importantă educația nutrițională?

O alimentație echilibrată ne ajută să prevenim probleme de sănătate precum hipertensiunea, obezitatea sau glicemia ridicată. Ghidurile internaționale recomandă:
✅ Mese echilibrate și variate
✅ Mai multă mișcare
✅ Renunțarea la fumat și reducerea alcoolului
✅ Evitarea sedentarismului
Dar pentru ca aceste obiceiuri să devină realitate, avem nevoie de educație nutrițională bine structurată!

 

Ce este educația terapeutică și nutrițională?

Organizația Mondială a Sănătății definește educația terapeutică ca un proces care ajută pacienții să-și gestioneze mai bine boala și să prevină complicațiile. În mod similar, educația nutrițională îi învață pe oameni cum să adopte un stil de viață sănătos, cu sprijinul comunității.

 

Obiectivele educației nutriționale

Educația terapeutică aplicată în nutriție urmărește:
✅ Explicarea conceptelor într-un limbaj simplu și accesibil
✅ Dezvoltarea abilităților practice, cum ar fi planificarea meselor
✅ Încurajarea schimbărilor în comportamentele alimentare și stilul de viață

 

Cum se poate face educația nutrițională?

Există mai multe metode prin care putem învăța despre nutriție:

Educația individuală – Se face direct cu un specialist, care oferă recomandări personalizate.
✔️ Avantaje: Adaptată fiecărei persoane, interactivă, oferă feedback direct.
❌ Dezavantaje: Necesită mult timp și nu este întotdeauna fezabilă la scară largă.

 

Educația de grup – Se desfășoară în sesiuni cu mai multe persoane.
✔️ Avantaje: Motivează, este interactivă și eficientă din punct de vedere al timpului.
❌ Dezavantaje: Grupurile pot fi diverse și uneori greu de gestionat.

 

Educația populațională – Se face prin mass-media, materiale tipărite sau campanii comunitare.
✔️ Avantaje: Ajunge la un număr mare de oameni și poate schimba obiceiuri la nivel larg.
❌ Dezavantaje: Mai puțin personalizată, impact variabil în funcție de receptivitatea publicului.

 

Concluzie

Educația nutrițională este un pilon esențial pentru prevenirea bolilor cronice și menținerea unei vieți sănătoase. Indiferent că este făcută individual, în grup sau la nivel de comunitate, informația corectă și resursele potrivite pot face diferența!


batranetea-poate-fi-prevenita-blog-1-1024x683.jpg

Prevenţia, un stil de viaţă activ și creșterea calităţii vieţii sunt esențiale pentru longevitate. Studiile recente numesc bătrâneţea o boală ce poate fi prevenită printr-o abordare proactivă. Îmbătrânirea este un proces complex, influențat de factori biologici, genetici și de mediu. Schimbările fizice, psihice și sociale pot fi gestionate prin tratamente personalizate, adaptate fiecărei persoane.


activitate-fizica-2-1.png

Direcţia de Sănătate Publică Constanţa organizează în luna iulie 2021 campania de informare şi educare dedicată informării despre efectele activității fizice asupra organismului.

Beneficiile pentru sănătate ale activității fizice, de la cele cardiovasculare la cele mentale, sunt bine stabilite. În schimb, inactivitatea fizică, pe lângă fumat și obezitate este un factor major de risc pentru bolile netransmisibile la nivel mondial.

Activitatea fizică regulată este dovedită a ajuta la prevenirea și gestionarea bolilor netransmisibile, cum ar fi bolile cardiace, accidentul vascular cerebral, diabetul zaharat și mai multe tipuri de cancer. De asemenea, ajută la prevenirea hipertensiunii arteriale, la menținerea unei greutăți corporale sănătoase și poate îmbunătăți sănătatea mintală, calitatea vieții și starea de bine.

Activitatea fizică se referă la orice tip de mișcare. Modalitățile cele mai frecvente de a fi activ includ mersul pe jos, mersul pe bicicletă, pe motocicleta, diferite tipuri de sporturi, recreerea și jocul activ și pot fi realizate la orice nivel de abilitate și pentru plăcerea tuturor.

Cu toate acestea, estimările globale actuale arată că unul din patru adulți și 81% dintre adolescenți nu fac suficientă activitate fizică. Mai mult, pe măsură ce țările se dezvoltă economic, nivelurile de inactivitate cresc și pot ajunge până la 70%, din cauza schimbării mijloacelor de transport, a utilizării sporite a tehnologiei la muncă și pentru recreere, a valorilor culturale și a comportamentelor sedentare în creștere.

Planul global de acțiune al OMS privind activitatea fizică 2018-2030: oameni mai activi pentru o lume mai sănătoasă, oferă un cadru de acțiuni politice eficiente și fezabile, care pot ajuta la susținerea, menținerea și creșterea activității fizice prin parteneriate interguvernamentale și multisectoriale.

În România, din totalul populației rezidente de 15 ani şi peste care muncesc realizând treburile ce fac parte din activitatea zilnică a fiecărei persoane (efectuând muncă remunerată sau neremunerată, muncă în gospodăria proprie, îngrijind familia, învăţând, căutând un loc de muncă, îngrijind persoane vârstnice etc.) mai mult de jumătate a declarat că atunci când muncesc petrec cea mai mare parte a timpului așezate sau în picioare (60,6%), un sfert din populaţie a declarat că desfăşoară o muncă ce presupune un efort fizic moderat, 5,7% au declarat că realizează o muncă solicitantă din punct de vedere fizic, iar 6,8% au precizat că nu desfăşoară nicio muncă ce presupune efort fizic sau nu au putut preciza tipul efortului fizic

Ce este activitatea fizică ?

Organizația Mondială a Sănătății (OMS): Activitatea fizică se referă la orice tip de mișcare. Modalitățile cele mai frecvente de a fi activ includ mersul pe jos, mersul pe bicicletă, activități în scaunul cu rotile,     diferite tipuri de sporturi, recreerea și jocul activ și pot fi realizate la orice nivel de abilitate și pentru plăcerea tuturor.

Forme de activitate fizică

            Activitatea fizică moderată – necesită efort moderat și accelerează notabil ritmul cardiac.

Exemple: mers în ritm rapid, dans, grădinărit, activități casnice , implicare activă în jocuri și activități    sportive cu copiii/ plimbatul animalelor domestice, activități în construcții (construire acoperișuri,     zugrăveli, etc.), folosirea mopului, a aspiratorului sau greblarea în grădină, transportul/mutatul greutăților       sub 20 kg.

            Activitatea fizică intensă – necesită efort mare și produce accelerarea respirației și o creștere substanțială a      frecvenței cardiace.

Exemple:  alergat,  urcatul rapid al unui deal, ciclism în ritm rapid, aerobic, înot rapid, sporturi și jocuri de     competiție (fotbal, volei, baschet, hochei etc.),  săpat, tunderea ierbii cu un aparat manual,  transportul/         mutatul greutăților peste 20 kg.

Care sunt beneficiile activității fizice regulate? 

  1. Îmbunătățește activitatea respiratorie
  2. Îmbunătățește activitatea cardiacă
  3. Îmbunătățește sănătatea oaselor
  4. Îmbunătățește sănătatea mintală
  5. Contribuie la prevenirea unor boli cronice
  6. Ameliorează starea de sănătate a organismului

Mergeți pe jos? Beneficiile mersului pe jos sunt: 

  • Menține o greutate sănătoasă și scade grăsimea corporală
  • Previne sau ameliorează diferite afecțiuni, inclusiv boli de inimă, accident vascular cerebral, hipertensiune arterială, cancer și diabet zaharat de tip 2
  • Îmbunătățește starea sistemului cardiovascular
  • Îmbunătățește sănătatea oaselor
  • Îmbunătățește rezistența musculară
  • Organismul devine plin de energie
  • Îmbunătățește starea de spirit, funcțiile cognitive, memoria și somnul
  • Îmbunătățește echilibrul și coordonarea
  • Întărește sistemul imunitar
  • Reduce stresul psihic

Vreți să vă simțiți mai bine ?

  • Adresați-vă cu încredere medicului de familie și asistenților comunitari înainte de a începe practicarea regulată a activității fizice, mai ales dacă aveți boli cronice. Stabiliți împreună obiective realiste, în funcție de starea de sănătate.
  • Alcătuiți un program, astfel încât să practicați cât mai des o formă de activitate fizică ce vă face plăcere.
  • Evitați practicarea sportului în mediul exterior dacă aerul este foarte poluat.
  • Folosiți blog-ul personal pentru informarea prietenilor despre activitățile organizate în luna iulie în localitatea dvs.  cu ocazia desfășurării campaniei naționale a informării despre efectele activității fizice.

 

Infografic-AF-2021 22 iunie1
Infografic-AF-2021 22 iunie2
Infografic-AF-2021 22 iunie3
Poster populatia generala.docx1
Poster populatia generala.docx2

hidratarea-2-1-1024x538.jpg

Apa reprezinta aproximativ 60% din greutatea corpului uman. In timpul efortului fizic apa este eliminata, iar daca nu este inlocuita la intervale regulate, apare deshidratarea. Consecinţele? Oboseală, dureri de cap, iar în cazurile grave, pierderea cunoştinţei şi chiar decesul.


Copyright by MEDSTAR General Hospital 2025