intrebari-frecvente-despre-fructe-si-legume-2-1200x801.png

Cu siguranță, ai auzit măcar o dată celebrele îndemnuri: „Mănâncă un curcubeu” sau „Include zilnic 5 porții de fructe și legume”. Nu e de mirare - culorile din farfurie sunt adevărați aliați ai sănătății, protejându-ne de boli cronice și susținând buna funcționare a organismului. Și totuși, printre rafturile supermarketului, sau după ce ai citit un articol viral, poate te-ai întrebat: chiar e atât de important să consumăm atâtea fructe și legume? A venit momentul să lăsăm deoparte miturile, și să vedem ce arată cercetările.

Primul pas în abordarea bolilor cardiovasculare la un pacient diabetic este stabilirea nivelului de risc cardiovascular al pacientului, după care ne vom ghida abordarea terapeutică a tuturor comorbidităţilor. Dacă pacientul prezintă boala aterosclerotică sau complicaţii ale diabetului zaharat la nivel renal, retinian sau nervos periferic, atunci pacientul poate fi considerat ca prezentând un risc foarte înalt, însă dacă aceste criterii nu sunt îndeplinite este necesară estimarea riscului cardiovascular la 10 ani prin calculatorul SCORE2 care cuprinde vârsta, sexul, fumatul, valorile tensiunii arteriale şi ale colesterolului, nivelul hemoglobinei glocozilate, funcţia renală şi riscul asociat zonei peografice.

Actualul context epidemiologic reprezintă un moment dificil pentru persoanele cu boli cronice. Pacienții cu boli cronice sunt mai vulnerabili în fața infecțiilor, cum este cazul pandemiei de COVID 19.

Este și cazul pacienților cu diabet, pentru care riscul de evoluție nefavorabilă este mai crescut dacă diabetul este dezechilibrat, prezintă complicații sau se asociază cu alte patologii. Anxietatea și teama de a nu se infecta a dus la o scădere a prezentării pacientului la medic, la amânarea controalelor periodice și a investigațiilor de specialitate.

Pe de altă parte, diabetul nu așteaptă și nu se vindecă. Evaluarea unui pacient cu diabet prespune mai mult decât o glicemie din sângele venos sau pe glucotest. Tratamentul unui pacient cu diabet implică un stil de viață disciplinat, o dietă echilibrată, controlul celorlalte afecțiuni asociate (hipertensiune, dislipidemie etc.) și prevenirea complicațiilor.

Infecția cu virusul SARS-COV-2 poate induce diabet zaharat și contribuie la fluctuații glicemice la pacienții cunoscuți cu diabet zaharat, fie datorată infecției în sine, stresului unei boli acute sau tratamentului cu glucocortizoizi sau prin apariția de novo a diabetului chiar și la pacienții care anterior aveau valori normale ale glicemiei.

Pentru a depăși această perioadă grea și neobișnuită pentru noi toți, se impune PREVENTIE.

Dr. Mirela NEAMȚU, medic specialist diabet și boli de nutriție

Întrebarea frecventă care i se adresează oricărui pacient supraponderal, sau pe care și-o pune fiecare pacient este: obezitatea, o boala metabolică? Ok. În lumea modernă, obezitatea este o problemă majoră a vieții, ce determină o scădere a speranței de viață și o scădere a calității vietii. Acești doi parametri sunt importanți în evoluția ulterioară a oricărui bolnav obez. Alături de creșterea excesului ponderal, această patologie se poate asocia cu o multitudine de afecțiuni metabolice, nutriționale, cardiovasculare, respiratorii și pulmonare, care conduc toate la scăderea calității vieții.

Cel mai mare dușman al obezității

Cel mai mare dușman al obezității îl reprezintă, din punct de vedere metabolic, diabetul zaharat de tip 2. Aproximativ 20-30% dintre pacienții cu obezitate prezintă aceasta patologie, cu creșterea valorilor glicemice, ajungând ulterior, în evoluția unor boli, la afecțiuni ale altor organe, cum ar fi nefropatia diabetică, arteriopatia diabetică, retinopatia diabetică și toate celelalte afecțiuni care sunt secundare diabetului zaharat, și care afectează calitatea vieții. Dislipidemia este, să zicem, o boală modernă, determinată, în principal, de obiceiurile alimentare nesănătoase, de tip fast-food, care, pe lângă creșterea ponderală, vorbesc aici de obezitate, determină și afectarea, în principal, a stării nutriționale a pacientului si în principal apariția acestor dislipidemii, cunoscându-se importanța controlului periodic a trigliceridelor sau a colesterolului în aceasta patologie – așa-numitul ficat gras, sau steatoza hepatică, pe care acesti pacienți o prezintă într-un procent de aproximativ 60-70%.

Riscurile severe asociate acestui sindrom metabolic pot fi reduse semnificativ prin chirurgia obezității care, la ora actuală, pe plan mondial, poartă denumirea și de chirurgie metabolică, tocmai prin implicarea metabolică a tuturor acestor mecanisme, care permit redresarea sau ameliorarea multor din aceste comorbidități.

Care sunt, de fapt, beneficiile chirurgiei bariatrice?

În primul rând, în afara reducerii excesului ponderal, și aici mi-ar plăcea sa fac o mică paranteză, pentru că vin mulți pacienți, inclusiv tineri, care o consideră doar o intervenție din punct de vedere estetic, doar să arat bine, ceea ce este greșit, eronat înțeles. Este o problemă mult mai complexă, a întregului organism, legată de starea nutrițională și de metabolismul general al organismului, și, pe lângă reducerea excesului ponderal, determină o îmbunătățire semnificativă a calității vieții și a stării generale de sănătate a oricarui pacient care recurge la o astfel de intervenție chirurgicală, într-un anumit moment. Pe de altă parte, permite ameliorarea sau chiar vindecarea unor afecțiuni asociate obezității, și aici ma refer în principal la diabetul zaharat de tip 2, inclusiv acei pacienți insulino-necesitanți, care surprinzător, chiar din primele săptamâni după operație, își reduc dozele de insulină sau chiar sunt forțaăi să renunțe la tratamentul antidiabetic injectabil sau oral, valorile glicemice rămânând undeva în limitele normale pentru tot restul vieții.

Pe lânga acestea, se ameliorează o parte din patologiile asociate, cum ar fi sindromul de apnee de somn, sau Sindromul Pickwick. Pacienții super obezi, cu obezitate depășind un Indice de masă de 50 kg/mp, prezintă disfuncții respiratorii, de multe ori severe, care îi împiedică să desfășoare o activitate profesională și socială corespunzătoare, iar o dată cu reducerea excesului ponderal au o viață normală și o integrare socio-profesională, inclusiv care să le permită o activitate sportivă sau de relaxare în parametri obișnuiți. În primul rând, în afara diabetului și a bolilor metabolice, se rezolvă o parte din celelalte afecțiuni, cum ar fi insuficiența venoasă cronică, steatoza hepatică, acel ficat gras despre care am pomenit, inclusiv afecțiuni osteo-articulare, care determină, din cauza excesului ponderal, o disfuncționalitate, cu dureri pe care pacientul le resimte atât la nivelul coloanei dorsolombare, cât si la nivelul articulației șoldului și genunchiului, favorizând, de cele mai multe ori, apariția coxartrozei sau gonartrozei, o maladie destul de frecventă la pacientul adult sau vârstnic, mai ales în lipsa unei activități sportive
sau activități zilnice de mișcare.

În primul si în primul rând, o dată cu scăderea ponderală, în urma unei astfel de intervenții, pacienții își recapătă încrederea în sine. Este foarte importantă, mai ales la pacientul tânar, care este, de cele mai multe ori, marginalizat din punct de vedere social, sau în colectivitate, la școală, sau la serviciu, după care își recapătă această încredere și voință de a fi sănătos și de a efectua activități curente, ca oricare alt pacient.

Din punct de vedere tehnic, chirurgia laparoscopică este utilizată astpzi cel mai mult pentru intervenții de tip bariatric sau metabolic. Sigur că prima intervenție, la ora actuală, ca și recomandare pe plan mondial, rămâne gastrectomia longitudinală laparoscopică, sau cum se știe „gastric sleeve”. Această intervenție se realizează pe cale laparoscopică și înseamna sau reprezinta îndepartarea unui anumit volum din stomac.

Este o metodă restrictivă, prin care se reduce capacitatea stomacului cu aproximativ 80%, ramânând un stomac mult mai mic de-a lungul micii curburi care permite ingestia, o singură dată, a aproximativ 120-150 ml. Astfel încât, o astfel de intervenție nu modifică cu nimic circuitul digestiv al alimentelor. Ceea ce este un lucru foarte important. De aceea a câștigat foarte multi adepți și la ora actuală, în toate centrele de chirurgie bariatrică, tinde să devină de primă intenție. Este o intervenție relativ scurtă ca timp, aproximativ 1 oră jumătate – 2 ore, este oarecum sigură, recuperarea este foarte rapidă și practic în 48-72 de ore pacientul poate pleca acasă.

Din punctul acesta de vedere, chirurgia bariatrică sub forma de procedee restrictive permite, pe de o parte, o scădere ponderală, iar pe de altă parte, nemodificându-se cu nimic circuitul digestiv, nu sunt modificate absorbția mineralelor și vitaminelor, sau, chiar dacă acestea apar, apar într-un procent mult mai mic. Deci un alt avantaj îl reprezintă o stare nutrițională relativ bună, fără deficite majore de vitamine și minerale, care să impună suplimentarea alimentației orale post-operatorii.

Un alt mecanism important în reducerea excesului ponderal în urma gastric sleeve îl reprezintă și excizarea unei porțiuni din stomac a fundusului sau a corpului gastric, la nivelul căruia se secretă ghrelina, considerată hormonul foamei, astfel încât pacientul nu mănâncă, pentru că nu are o capacitate suficient de mare de a tolera admisia unul volum mai mare de lichide, iar pe de altă parte, fapt deosebit de important, se reduce și senzația de foame, astfel încât pacientul nu mai are acea dorință chinuitoare de a mânca, și apare senzatia de satietate, de lipsă a apetitului.

Tehnica laparoscopică

Tehnica laparoscopică în care se realizează, prezintă o multitudine de avantaje.
În principal, toate avantajele chirurgiei minim invazive, sau așa numitei chirurgii de catifea. Vorbesc aici despre durata scurtă de spitalizare, de aspectul cosmetic sau estetic exceptional, cu absența aproape în totalitate a cicatricilor postoperatorii, cu reducerea durerii postoperatorii, cu reducerea medicamentelor administrate postoperator, cu o reinserție socio-profesională cât mai rapidă și bineînteles, cu reducerea perioadei de convalescență, factori foarte importanți pentru orice pacient care, la aproximativ 10-14 zile, poate să îsi reia activitatea în mod normal, fără a fi impusă o perioadă de covalescență prelungită. Din acest punct de vedere, în Clinica MEDSTAR, unde îmi desfasor activitatea împreună cu întreaga echipă chirurgicală, experiența pe care o avem, și aici pot sa afirm că depășim peste 500 de cazuri, ne permite asigurarea unor condiții foarte bune pentru realizarea acestui tip de procedură chirurgicală cu rezultate bune, cu evoluții excelente din punct de vedere nutrițional și metabolic, iar pacienții sunt externați la 48-72 de ore dupa intervenția chirurgicală.

De ce este importanta echipa?

Echipa, care este multidisciplinară și în care, în afară de latura chirurgicală, un rol important îl are anestezia, anestezia care trebuie să asigure toate condițiile unor parametri funcționali atât în timpul intervenției, cât mai ales și în perioada postoperatorie, reamintind că o bună parte din pacienții supraponderali au un indice de masă care depășește 50, poate 60 kg/mp și nu mai vorbesc aici de obezitate morbidă, vorbesc aici de super super obezitate cu toate afecțiunile asociate, care fiecare din ele ridică riscuri majore în evoluția portoperatorie.

O echipă multidisciplinară, alături de anestezie avem cardiologi, pneumologi, endocrinologi de renume, care pot să recomande, dacă vreți, anumite sfaturi, atât în perioada preoperatorie, cât și mai ales în urmărirea postoperatorie. Sigur că o astfel de intervenție chirurgicală impune, dacă vreăi, efectuarea unor teste sau analize specifice. În mod normal, orice pacient care își dorește să recurgă la o astfel de intervenție chirurgicală, trebuie să aibă prima dată un consult, în principal cu medicul chirurg, care îi va furniza toate datele referitoare la investigațiile care trebuie făcute, la ce înseamnă o astfel de procedură chirugicală și mai ales. care sunt pregătirile pre și postoperatorii. Începusem să vorbim despre analizele care trebuie efectuate. Pornind de la analizele de sânge, din care nu trebuie să lipsească valorile de glicemie sau hemoglobina glicozilată, mai ales la pacienții care se știu cu diabet, hemograma, să nu existe un sindrom anemic, plus celelalte teste hepatice, renale și generale. Alături de acestea, se impune efectuarea unei endoscopii digestive superioare, astfel încât să știm care este calitatea stomacului care urmează sa fie rezecat, o ecografie abdominală și pelvină, pentru a vedea starea organelor și în principal a ficatului, colecistului, pancreasului, rinichilor etc.

O evaluare complexă din punct de vedere cardiologic, care impune efectuarea unei electrocardiograme, dar și a unei ecografii cardiace, pentru a vedea buna funcționare a aparatului cardiocircular, o evaluare complexă pneumologică la care pacientul trebuie să fie supus unei radiografii toracopulmonare obișnuite, și unei probe care se cheamă spirometrie, pentru a vedea activitatea ventilatorie normală și eventual, la pacientții la care se suspicionează sindromul de acnee de somn aceasta poligrafie în care poate fi evaluata functia respiratorie pe parcursul unei nopti, alături de consultul endocrinologic, de consultul preanestezic și nu în ultimul rând de consultul psihologic astfel de bolnavi putând avea în Clinica MEDSTAR o evaluare cât mai complexă, într-un interval cât mai scurt de timp și ulterior decizia terapeutică, în functie de valoarea rezultatelor, se va lua împreuna cu pacientul.

Cui se adreseaza chirurgia bariatrica sau chirurgia obezitatii?

Pacientților, în principal, care prezintă aceasta obezitate morbidă. Obezitatea este definită ca un exces ponderal care se calculează pe baza unei formule, acest Indice de Masa Corporală, care reprezintă un raport între greutate pe înălțime, la pătrat. În mod normal, pacientții care prezintă un IMC mai mare de 40, sau așa numita obezitate morbidă, pot recurge, din punct de vedere nutrițional, la acest gen de terapie, adica terapia chirurgicală. Un alt segment important îl reprezintă pacienții cu comorbidități. Chiar dacă nu au un IMC de 40, vorbesc aici de diabet zaharat sau afecțiuni cardiovasculare și dislipidemice, care pot să recurgă la intervenții de chirurgie bariatrică, chiar daca IMC este mai mic de 40 sau cuprins între 35 și 40 kg/m², dar prezintă aceste comorbidități.

Ce se întâmplă după intervenția chirurgicală?

Sigur că echipa noastră medicală atât din cadrul celei chirurgicale, cât și din cadrul Clinicii MEDSTAR, urmărește rezultatele vindecării imediate chirurgicale și pe de altă parte, și scăderea ponderală, dar și evoluția ponderală și a stării generale pe termen mediu și lung. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că există anumite controale periodice postoperator, la trei, șase luni, 1 an, în care se repetă anumite investigații de laborator, de sânge, și ecografia sau radiografia gastroduodenală, pentru a vedea buna funcționare, atât a complexului gastroduodenal care a fost rezecat, cât mai ales din punct de vedere al rezultatului metabolic și nutrițional. Scopul nostru este să monitorizăm evoluția fiecărui pacient și să surprindem din timp eventualele deficiențe care pot sa apară și bineînțeles să le putem corecta. și vorbesc aici, în principal, de deficiențe de minerale sau de vitamine care trebuie prima dată recunoscute, și ulterior corectare prin administrarea orală de preparate respective.

O altă importanță deosebită o reprezintă modificarea stilului de viață. Intervenția chirurgicala de tipul gastric sleeve, fiind un procedeu restrictiv, nu permite o alimentație normala și este determinată, în principal, de o voință a pacientului de a avea o anumită conduită nutriționala. De aceea, recomandarea noastră și a medicului nutriționist este că în perioada postoperatorie imediată și la distanță, pacienții să înțeleagă că alimentatia este mult mai restrictivă constând în principal, în primele săptamâni, din lichide și ulterior din alimentație semisolidă, bazata în principal pe iaurturi, supe și lichide neîndulcite. Ulterior, vorbesc din lunile a doua și a treia, pacienții pot sa manânce aproape orice diversificat, fara a face abuzuri de anumite categorii de alimente și bineînțeles de a evita tot ce înseamnă zahăr, glucide sau fructoză. Pentru a avea un rezultat bun metabolic, întotdeauna încurajăm, o dată cu scăderea ponderală, reluarea sau începerea activităților fizice importante, astfel încât pacienții să slabeasca armonios și să aibă un stil de viață cât mai normal.

Conf. Univ. Dr. Popescu Răzvan

Medic primar chirurgie generală
Supraspecializare chirurgia laparoscopică şi bariatrică
Doctor în ştiinte medicale

MEDSTAR General Hospital
Str. Ion Lahovari nr.41

Diabetul zaharat este o boala cronica, complexa, din ce în ce mai des întâlnita în zilele noastre, caracterizata cum bine stim toti prin cresterea valorii de glicemie în sânge. Dar este o afectiune mult mai complexa care cuprinde cel putin doua cai patogenice. Pe de o parte, scaderea secretiei de insulina la nivel pancreatic, si pe de alta parte, rezistenta periferica crescuta la insulina, ceea ce face organismul mai „lenes” în a prelua glucoza si a o metaboliza.

De aceea, în functie de aceste cai patogenice, diabetul zaharat este de tip 1, daca predomina secretia deficitara de insulina, sau diabetul zaharat de tip 2, în care predomina insulino-rezistenta periferica.

Diabetul zaharat de tip 1 este o afectiune care si-a mentinut cumva incidenta. La noi în tara, diabetul zaharat, la modul general, prevalenta este de 11,6%, 5% sau 10% din acesta constituind diabet zaharat de tip 1. La tineri, incidenta diabetului zaharat de tip 1 este de peste 75% tara noastra având o incidenta de 11,27 la suta de mii de locuitori pe an, încadrându-ne în rândul tarilor cu o incidenta medie mare la diabetul zaharat de tip 1.

Diabetul zaharat de tip 1 este o afectiune zgomotoasa, se manifesta cu foame, poliurie, scadere ponderala, oboseala, inconstanta tânarului sau copilului si de cele mai multe ori ajunge sa fie diagnosticat în maximum 14 zile de la declansare. De obicei, pacientul este adus într-o unitate de terapie intensiva sau la Urgenta. Declansarea diabetului de tip 1 este accentuata de factori infectiosi, de stres, si este o adevarata tragedie, sa zic asa, în rândul familiei care are un copilas cu diabet de tip 1 declansat dar treptat, cu ajutorul echipei medicale, familia si pacientul ajung sa controleze aceasta boala. Diabetul de tip 1 se poate declansa din prima zi de viata pâna la ultima zi de viata.

Incidenta diabetului de tip 2 la copil este din ce în ce mai mare la noi în tara si în multe tari civilizate. Datorita stilului de viata afectat, datorita consumului de alimente procesate, scaderea consumului de fructe, legume proaspete si cresterea incidentei sedentarismului. Trei din zece copii de la noi din tara sunt supraponderali sau obezi, 8% din ei având obezitate. Dintre acestia, multi se selecteaza pentru a deveni diabetici de tip 2 înca de la vârsta mica. De aceea, trebuie controlata glicemia, eventual hemoglobina glicata la un copil supraponderal peste 8 ani.

Când ne aflam în fata unui copil supraponderal mai ales daca are factori de risc declansator, adica diabet gestational al mamei sau rude de gradul I sau gradul II parinti, bunici cu diabet zaharat de tip 2, trebuie sa constituie factori de risc. Cauzele obezitatii sunt complexe si tin, în primul rând, si de educatia din familie si educatia de la scoala, educatia alimentara. În primul rând, cauzele psihologice nu trebuie uitate pentru ca sunt parinti care fac un lucru nu tocmai bun, recompenseaza cu dulciuri copilul care a luat nota mare sau care a facut un lucru bun, si cumva în subconstient i se greveaza ideea ca dulcele este o recompensa. Acest lucru este un comportament pagubos în timp si nu ar fi bine sa recurgem la el.

De asemenea, sunt multi parinti care îsi aduc copilasii la control sa slabeasca, dar ei însisi fiind supraponderali sau obezi. Eu zic sa fim atenti în primul rând atenti la stilul nostru de viata la mâncarea pe care o mâncam în familie si dupa aia sa avem pretentie la copilas sa fie normoponderal. Pentru ca veriga esentiala în diabetul zaharat de tip 2 la copil este obezitatea.

Problema este ca un diabet declansat devreme în timpul copilariei sau adolescentei, reprezinta o adevarata drama pentru toata viata pentru individ. Sa nu uitam ca diabetul zaharat, o data declansat, semnifica un risc de patru ori mai mare de boli cardiovasculare si infarct de miocard si acesti pacienti trebuie sa stea toata viata cu sabia lui Damocles deasupra capului, sa nu uitam. Este esential sa slabeasca pacientii, copilasii sa faca mai multa activitate fizica, sa se joace mai mult, sa practice un sport, pentru a preveni acumularea de grasime în timp si declansarea diabetului zaharat. Sunt, de asemenea, factori psihologici, unele forme de anxietate, de depresie, împing la declansarea unor tulburari de comportament alimentar atât la copil, cât si la adult sau la tânar. Este important ca familia sa semnaleze astfel de probleme si sa nu astepte sa se declanseze tulburari mai severe de tip obezitate, bulimie, mâncat compulsiv, samd.

Tratamentul este individualizat, nu putem vorbi de tratament general. Dar sunt tratamente si copilasul trebuie vazut ca o entitate separata de adult si trebuie tratat ca atare. Trebuie sa ne adresam tuturor problemelor diabetice si metabolice sa nu ne concentram numai pe glicemie, trebuie sa tratam si eventualele dislipidemii care sunt asociate frecvent în obezitate si diabet de tip 2 sau alte probleme.

Nu avem de unde sa stim când se va declansa diabetul zaharat nefiind o boala care da semnale clare în special la diabetul de tip 2 simptomatologia este foarte stearsa. Daca în diabetul de tip 1 simptomatologia este zgomotoasa, apare în 7-10 zile, alerteaza familia si pacientul, în diabetul zaharat de tip 2 simptomele sunt mult atenuate. Poate este mai obosit individul, poate urina mai frecvent, este mai apatic, sunt simptome care nu atrag atentia.

Din pacate, nu de putine ori, declansarea diabetului de tip 2. Din pacate, nu de putine ori, declansarea diabetului de tip 2 o aflam la aparitia altor complicatii ale diabetului, când pacientul face deja un infarct de miocard când capata deja o arteriopatie cu gangrena, când deja sunt probleme oculare de retinopatie diabetica, deci deja târziu.

De aceea este important ca controlul glicemiei si eventual al hemoglobinei glicate sa faca parte din controalele periodice pentru a putea vedea daca este sau nu declansat diabet zaharat, mai ales la un pacient cu risc. Ce ar fi de facut? Pentru un adult care are risc de diabet
dar mai ales are rude de gradul I cu diabet sau are în antecedente diabet gestational si este femeie, este sa încerce sa îsi mentina greutatea. Este principala arma pe care o avem de lupta împotriva declansarii diabetului. Deci mentinerea unei greutati normale scade foarte mult riscul de aparitie a diabetului zaharat de tip 2. Indiferent cum: prin reducerea consumului de alimente procesate, prin mentinerea unui stil de viata activ toate acestea sunt lucruri bune de facut care împiedica aparitia diabetului zaharat de tip 2.

DR ECATERINA AMZA, medic primar diabet si boli de nutritie

MEDSTAR 2000 CLINIC

FEMEILE SI DIABETULUI – DREPTUL NOSTRU LA UN VIITOR SANATOS

14 noiembrie 2017 – Ziua Mondiala a Diabetului

1 din 7 nasteri este afectata de diabetul gestational.
Federatia Internationala de Diabet estimează ca 20,9 milioane sau 16,2% dintre femeile care au nascut in 2015 aveau o anumita forma de hiperglicemie in timpul sarcinii.
Jumatate din toate cazurile de hiperglicemie in timpul sarcinii apar la femeile cu varsta sub 30 de ani.
Marea majoritate a cazurilor de hiperglicemie in timpul sarcinii au fost in tari cu venituri mici si medii, unde accesul la ingrijirea materna este adesea limitat.

Mesajele cheie ale Federatiei Romane de Diabet

Acces la educaţie pentru toţi:

Publicul trebuie avertizat asupra necesităţii recunoaşterii precoce a diabetului zaharat, asupra prevenirii bolii şi a serioaselor consecinţe ale acesteia.

Toate persoanele cu diabet, precum şi cei cu risc de a dezvolta această boală, indiferent de mediul de unde provin, au dreptul să înveţe despre diabet, despre cum poate fi acesta prevenit, cum poate fi abordat eficient şi cum să acceseze resursele educaţionale şi clinice.

Educaţia specifică în diabet este necesară pentru personalul de îngrijire şi pentru persoanele cu diabet.

Educaţia privind auto-îngrijirea pentru persoanele cu diabet este o componentă de importanţă crucială; fundamentală şi integrală a revenţiei şi tratării bolii, şi trebuie să fie accesibilă tuturor.

Principala barieră în accesul la educaţiei este deficitul de educatori calificaţi.

Investiţiile privind educaţia în diabet şi în programele de prevenire ale diabetului sunt strategii de economisire pe terment lung, şi vor furniza îmbunăţătiri semnificative ale calităţii vieţii persoanelor cu diabet şi a celor din categoriile de risc.

Felul în care trăim ne pune viaţa în pericol:

Diabetul zaharat tip 2 este o problemă de sănătate publică, care, în cele mai multe ţări, s-a dezvoltat rapid, împreuna cu schimbările socio-culturale, îmbătranirea populaţiei, urbanizarea în continuă creştere, schimbari în alimentaţie, lipsa exercitiului fizic, sau alte comportamente nesănătoase.

Modificarea stilului de viaţa şi politicile de responsabilizare socială pot ajuta la promovarea stilului de viaţa sănătos şi la prevenirea apariţie diabetului zaharat de tip 2.

Exista dovezi concludente că diabetul zaharat tip 2 poate fi prevenit prin modificări în comportamentul alimentar, creşterea activităţii fizice şi scăderea uşoara în greutate.

Alimentaţia sănătoasă şi exerciţiul fizic nu ţin doar de alegerea personală.

Cauzele diabetului sunt complexe şi multi-faţetate. Toate sectoarele societăţii au responsabilitatea de a acţiona.

Persoanele cu diabet au de a face cu stigmatizarea si discriminarea:

Persoanele cu diabet au de a face cu stigmatizarea si discriminarea, ceea ce le impiedică să aibă un rol activ în societate.

Reducerea stigmatizării, înlaturarea miturilor şi a concepţiilor greşite legate de diabtul zaharat, sunt elemente inportante în prevenţia şi îngrijirea diabetului

Persoanele cu diabet trebuie sa fie centrul tuturor acţiunilor.

Este nevoie de acţiuni care să asigure protecţia drepturilor omului la persoanele cu diabet sau cu risc de diabet.

Acordarea persoanelor cu diabet, familiilor acestora, precum şi intregii
comunităţi a dreptului şi, totodată, oportunităţii de a avea un rol activ în îngrijirea, prevenţia şi studiul diabetului este esenţială dacă dorim ca povara acestei boli şi a complicaţiilor ei sa fie diminuată.

Diabetul zaharat tip 2 poate fi considerat endemic, dacă ținem cont de faptul că în anul 2015, peste 415 milioane de persoane erau afectate de această boală. Datele furnizate de Federația Internațională de Diabet arată de asemenea, că peste 200 de milioane de oameni au această formă a bolii, dar nu au fost diagnosticați.

Dintre persoanele deja diagnosticate, aproape 90% au diabet de tip 2. De la debutul bolii până la apariția manifesărilor clinicepot apare deja complicații cum ar fi boala renală cronică, retinopatie, neuropatie, insuficiență cardiacă. Diagnosticul precoce și tratamentul eficient pot salva vieți și pot preveni sau întârzia semnificativ complicațiile devastatoare ale diabetului.

Diabetul zaharat a dus la aproximativ 5 milioane de decese în 2015.

În ultimii ani s-au făcut progrese semnificative în ceea ce privește medicamentația, administrarea insulinei și tehnologiile de monitorizare a glucozei. Din nefericire, nu toți pacienții și profesioniștii din domeniul medicinei au acces la tehnologiile de ultimă oră. Aproximativ 75% dintre adulții cu diabet zaharat locuiesc în țări cu venituri mici și medii.

Federația Internațională de Diabet a dat o serie de recomandări clinicienilor și pacienților pentru a ușura deciziile în practica de zi cu zi.

Recomandări pentru screening:

– Să se monitorizeze persoanele cu factori de risc pentru diabet zaharat: copii cu antecedente familiale, vârsta de peste 40 de ani, obezitatea, hipertensiunea arterială

– Să se folosească testele de screening acceptate la această dată: testul rapid de glucoză, Scorul FINDRISC. Persoanele cu rezultate pozitive la aceste teste vor continua investigațiile pentru certificarea diagnosticului. De asemenea, se recomandă evaluări anuale.

Recomandări pentru prevenirea diabetului zaharat tip 2:

– reducerea greutății corporale cu 5-7%

– creșterea activității fizice

– modificarea alimentației zilnice

– stil de viață sănătos

– medicii de familie, împreună cu ceilalți specialiști, vor elabora un program de prevenire a diabetului zaharat pacienților cu risc

– medicamente antidiabetice orale pot fi prescrise persoanelor care nu reușesc în prima etapă să își modifice stilul de viață (alimentație, lipsa activități fizice, fumatul, etc)

Tratamentul modern al diabetului zaharat cuprinde numeroase clase terapeutice, grupate în două categorii: insuline și antibiabetice orale. La această dată au apărut chiar și tratamente injectabile care nu conțin insulină.

În România sunt disponibile toate tipurile de insulină prezente în Europa și aproape toate tipurile de terapii noninsulinice.

Recomandări pentru diagnosticarea diabetului zaharat:

– Utilizarea criteriilor de diagnosticare propuse în prezent de către Organizația Mondială a Sănătății și Federația Internațională de Diabet

– Testul HbA1c (hemoglobina glucozilată) trebuie luat în considerare ca test de diagnosticare în cazul persoanelor susceptibile de a avea boala pentru a decide modalitatea de tratament și monitorizarea eficientă a acestuia

Recomandări privind controlul glucozei la pacienții cu diabet zaharat tip 2:

– Valoarea glucozei în cazul acestor pacienți trebuie să fie mai mică cu 7% (53 mg/dL)

– Reducerea nivelului HbA1c este de dorit, în același timp cu evitarea creșterii în greutate, prin tratamente corespunzătoare

– Valorile de peste 8% ale HbA1c nu sunt acceptate

– Nivelul glucozei din sânge sub 3 mg/dL trebuie evitat

Recomandări pentru cura de slăbire:

– Pacienții supraponderali sau obezi cu diabet zaharat tip 2 ar trebui să reducă aportul caloric zilnic cu până la 500 – 600 de calorii. Atunci când este posibil, ar trebui să se adreseze unui dietetician care să îi ajute să urmeze o dietă cu nivel caloric scăzut (800 – 1200 de calorii pe zi).

– Persoanele cu diabet zaharat tip 2 ar trebui să consume alimente cu conținut bogat în fibre și cu aport glicemic scăzut

– Zahărul, dulciurile și băuturile îndulcite trebuie evitate

Recomandări pentru activitate fizică:

– Persoanele cu diabet zaharat tip 2 ar trebui să meargă pe jos cel puțin 150 de minute pe săptămână, la intervale ce nu depășesc 48 de ore

– Persoanele supraponderale au nevoie de un program mai intens de exerciții fizice pentru a grăbi pierderea în greutate și pentru a evita luarea în greutate

De asemene, se recomandă:

– Evitarea fumatului

– Evitarea consumului excesiv de alcool

Recomandări privind chirurgia bariatrică:

– Clinicienii pot recomanda intervenția chirurgicală bariatrică în cazul pacienților cu diabet zaharat tip 2 și indice de masă corporală ≥35 kg / m², care apoi să fie monitorizați de o echipă bariatrică multidisciplinară pe o perioadă îndelungată

– Clinicienii ar trebui să informeze pacienții cu IMC cuprins între 30 și 35 kg /m² , când răspunsul la tratamentele normale este scăzut, despre posibilitatea aplicării chirurgiei bariatrice

Recomandări pentru controlul tensiunii arteriale:

Tensiunea arterială a pacienților hipertensivi și cu diabet zaharat tip 2 ar trebui menținută la 130 cu 80 mmHg; dacă pacienții sunt mai tineri, există alți factori de risc cardiovascular sau boli microvasculare, această valoare ar trebui scăzută
Sarea de masă ar trebui eliminată din dieta acestor pacienți, pentru controlul tensiunii arteriale
Pacienții cu tensiune arterială crescută ar trebui să înceapă un tratament cu inhibitori de enzimă de conversie (IEC) sau blocanţi ai receptorilor de angiotensină (BRA)

sursa: www.idf.org

MEDSTAR General Hospital

Alimentația sănătoasă înseamnă un consum echilibrat de alimente. Pentru un stil de viață sănătos trebuie să ținem cont de ceea ce mîncăm, de cum mîncăm și de conținutul alimentelor care compun mesele noastre zilnice. De aceea, trebuie să existe un consum echilibrat de macronutrienți (proteine, glucide, grăsimi) și micronutrienți (minerale și vitamine).

Alimentația trebuie să fie normocalorică, adică să conțină atâtea calorii cât sunt necesare organismului, în funcție de vârstă, de efortul fizic și intelectual depus.

Pentru o alimentație sănătoasă se recomandă respectarea câtorva principii generale.

Micul dejun este esențial pentru o alimentație sănătoasă. Începând să ne alimentăm la primele ore ale zilei, putem să reglăm mai bine ritmul meselor și cantitatea de alimente pe care le vom consuma pe durata întregii zile.

Este bine să avem trei mese principale și două gustări mici la nevoie.

Baza alimentației noastre ar trebui să fie alcătuită din alimente de origine vegetală. Legumele reprezintă cu adevărat hrană sănătoasă iar fructele ar trebui să completeze alimentația.

Din categoria alimentelor de origine animală ar trebui să nu lipsească lactatele (o sursă importantă de proteine, calciu), ouăle, peștele și în mică măsură carnea.

Atunci când alegem regimul alimentar ar trebui să ținem cont de piramida alimentară.

Baza piramidei alimentare o constituie cerealele integrale. Acestea includ preparate din grâu integral, ovăz, orz, secară, orez brun, hrișcă, quinoa. Sunt recomandate a se consuma zilnic 6-11 porții de cereale, o porție fiind reprezentată de: o felie de pâine integrală, 3 linguri cereale integrale, jumătate de cană orez sau paste integrale fierte, 2 linguri mămăligă moale.

Trebuie evitat consumul de făină albă, zahăr rafinat, produse din făină albă.

A doua treaptă a piramidei alimentare este constituită de legume și fructe. Este indicată consumarea zilnică a 4-5 porții de legume, preferabil legumele de sezon și de la producătorii locali, cât mai variat. Cu cât farfuria este mai colorată, cu atât este mai sănătos ceea ce mâncăm.

Legumele pot fi consumate sub formă de supă, ciorbe, garnituri, salate, o pondere mai mare trebuind a fi consumată în formă crudă.

O porție de legume este reprezentată de: un bol de legume crude, o cană de legume fierte, jumătate de cană fasole, mazăre, linte fierte, un cartof mediu fiert sau două linguri piure.

Este recomandat a se consuma zinic 2-3 porții de fructe, în special de sezon, o porție fiind reprezentată de un fruct de dimensiune medie sau două fructe mici sau jumătate de cană de cireșe, fructe de pădure sau o cană de compot neîndulcit, o felie de pepene, un ciorchine mediu de struguri.

Este indicat a fi consumate în prima jumătate a zilei.

Se recomandă consumul zilinic a 2-3 porții de lactate cu 1,5% grăsime; o porție reprezintă una din următoarele variante: o cană de lapte, jumătate cană iaurt, sana, lapte bătut, kefir, jumătate cană brânză de vaci slabă.

Peștele ar trebui consumat de cel puțin două ori pe săptămână. Peștele precum somonul, sardinele și macroul este bogat în acizi precum omega 3, ceea ce duce la scăderea riscului de boală cardiovasculară. Acesta ar trebui gătit simplu, la cuptor sau la grătar.

Este recomandat consumul de carne de curcan, pui, vită (ultima mai rar), preparată fără piele sau grăsimi, la cuptor sau la grătar. Carnea de porc, oaie, gâscă trebuie consumată în mod excepțional. Trebuie evitate mezelurile și produsele grase preparate din organe (precum caltaboș, lebăr, ș.a.)

Oul reprezintă o sursă importantă de proteine. Se recomandă consumul moderat de 2-3 ouă pe săptămână.

Un aport benefic de grăsimi bune pentru organism îl aduce consumul de fructe oleaginoase (nuci, alune, migdale), neprăjite și nesărate. Este preferat să se folosească uleiuri vegetale de măsline, in, palmier, rapiță, în cantități moderate. În special pentru asezonarea salatelor și a mâncărurilor, nu pentru prăjit.

Vârful priamidei alimentare îl constituie alimente pe care trebuie să le consumăm doar în mod absolut ocazional. În acest sens trebuie evitate produsele de tip fast-food, produsele care conțin cantități mari de grăsimi, dulciurile, băuturile care conțin mult zahăr. Trebuie consumate alimente procesate cât mai puțin și deopotrivă trebui acordată atenție mențiunilor existente pe etichetele alimentelor.

Se recomandă un consum moderat și ocazional de alcool, deoarece acesta aduce un aport caloric mare și neadecvat organismului și stimulează senzația de foame. Este indicat un consum moderat de sare.

O alimentație sănătoasă alături de o activitate fizică regulată însemnă un stil de viață sănătos. Alimentația în grabă, nesănătoasă, predispune la dependență și ulterior la suprapondere și obezitate.

Obezitatea este o afecțiune extrem de gravă, în afara problemelor estetice, aceasta putând duce la complicații cronice, cum ar fi: bolile cardiovasculare, diabet zaharat, modificarea profilului lipidic, afecțiuni hepatice, endocrinologice, dermatologice, cancere, bronșită cronică și emfizem pulmonar, tulburări psihice.

Este mai ușor să previi decît să tratezi!

Dr MIRELA NEAMTU, medic specialist diabet si boli de nutritie

MEDSTAR General Hospital

DIABETUL ZAHARAT reprezintă o afecțiune cronică ce apare atunci când nivelul de glucoză din sânge crește peste limita normală. Pe lângă alterarea metabolismului glucozei sunt alterate metabolismele proteic și lipidic.

Semne și simptome

Există mai multe semne și simptome asociate diabetului zaharat: polidipsie (consumarea unei cantități mari de apă ca urmare a senzației crescute de sete), poliurie (urinări frecvente), polifagie (senzație de foame crescută și ingerarea unor cantități mari de alimente), pierdere în greutate, tulburări de vedere, senzație de oboseală, furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor, infecții ale pielii, etc.

Semnele și simptomele apar atunci când boala este avansată, de cele mai multe ori diabetul poate evolua latent, el poate exista fără ca pacientul să acuze vreo tulburare. Aproximativ 1/3 din pacienții cu diabet nu știu că au această afecțiune, iar incidența diabetului este în continuă creștere.

Este foarte important ca diabetul să fie descoperit într-un stadiu cît mai incipient; cu cât se întârzie prezentarea la medic cu atât riscul de a dezvolta complicații este mai mare. Este de menționat că diabetul poate apărea la orice vârstă, de la naștere până la vârste foarte înaintate.

Tipuri de diabet

Diabetul zaharat tip I (insulinodependent) apare la persoane tinere, dar este întâlnit și la adulți, frecevența acestuia este mai mică și are drept cauze factori genetici, imunologici, care intervin în distrucția celulelor betapancreatice (celule răspunzătoare de secreția de insulină).

Tratamentul constă în injecții cu insulină.

Diabetul zaharat tip II (noninsulinodependent) afectează personale de orice vârstă, chiar și copii, și este cea mai frecventă formă de diabet. Factorii care determină apariția diabetului zaharat de tip II sunt: supraponderea/obezitatea, sendentarismul, alte tulburări metabolice (colesterol crescut, acid uric crescut, hipertensiune arterială). Din cauza acestor factori, organismul necesită mai multă insulină pentru a ajuta glucoza să pătrundă în celule; în timp cantitatea de insulină scade și apare hiperglicemia.

Tratamentul constă în dietă, pastile sau insulină, alături de corectarea factorilor de risc asociați (probleme de greutate, hipertensiune arterială, colesterol crescut).

Diabetul gestațional apare la femeile însărcinate din cauza avalanșei hormonale care determină rezistența la insulină. Acest tip de diabet dispare de regulă după naștere însă mama și copiii acesteia sunt predispuși a dezvolta diabet zaharat în cursul vieții. Trebuie menționat că dacă nu este luat în evidență și tratat diabetul gestațional poate cauza probleme mamei și fătului.

Tratamentul constă în 80% din cazuri în terapie nutrițională și la nevoie insulinoterapie.

Diabetul zaharat secundar altor afecțiuni și tratamente: tulburări endocrine, hepatice, pancreatice, etc.

Factorii de risc pentru apariția diabetului zaharat

Istoricul familial, excesul ponderal (IMC peste 25 kg/metru pătrat), vârsta peste 45 de ani, tensiunea arterială mai mare de 140/90 mm col Hg, nașterea unui copil cu greutate mai mare de 4 kg sau istoric de diabet gestațional, sedentarismul, alte afecțiuni endocrine cu insulinorezistență, istoricul de afecțiuni cardiovasculare, dislipidemie.

Diagnosticul

Este relativ simplu, măsurarea glicemiei cu ajutorul glucometrului este necesară pentru supravegherea tratamentului în diabet. Însă pentru diagnostic trebuie recoltate probe din sângele venos.

Glicemia a-jeun reprezintă nivelul glucozei din sânge după un repaus alimentar cel puțin 8 h (de regulă peste noapte). Valoarea normală este mai mică sau egală cu 99 mg/dl.

Valori între 100-125 mg/dl indică risc de a dezvolta diabet zaharat, o valoare peste 126 mg/dl în cel puțin 2 zile diferite sau o glicemie peste 200 mg/dl în orice moment al zilei definesc diagnosticul de diabet zaharat.

Diabetul zaharat nu poate fi infirmat atunci cînd glicemia este normală înainte de masă, uneori fiind necesară recoltarea hemoglobinei glicozilate („memoria glicemică pe ultimele 3 luni„) sau efectuarea unui test de toleranță orală la glucoză.

Valorile normale ale hemoglobinei glicozilate sunt de maxim 6,5%. Valori între 5,7 și 6,4 arată riscul crescut de a dezvolta diabet (prediabet) și valoarea peste 6,5 susține diagnosticul de diabet zaharat.

Este foarte importantă depistarea diabetului în stadii cât mai incipiente, în stadii de prediabet sau toleranță alterată la glucoză, pentru a se interveni cât mai devreme. Avînd prediabet, șansele de a dezvolta ulterior diabet, boli cardiovasculare sau accident vascular cerebral sunt mai mari.

Complicații

Diabetul este o afecțiune tăcută, care, netratată corespunzător, duce la afectarea vaselor de sânge și a nervilor. Complicațiile cronice pot fi microvasculare (afectarea vaselor mici) ducînd la retinopatie (afectarea ochiului), nefropatie (afectarea rinichiului), neuropatie (afectarea nervilor), afecțiuni ale pielii, ale articulațiilor, ale funcției sexuale.

Complicațiile macrovasculare (afectarea vaselor mari) pot duce la apariția infarctului miocardic (silențios de cele mai multe ori la pacienții cu diabet), accident vascular cerebral, ulcerații și gangrene ale mebrelor inferioare.

Grija față de propria sănătate, o dietă sănătoasă, bogată în fructe și legume alături de activitate fizică pot preveni apariția diabetului zaharat.

ARTICOLE MEDICALE

Cât de sănătos mănânci? Mituri și fapte despre fructe și legume

Particularitățile bolilor cardiovasculare la pacientul cu diabet zaharat

Diabetul si COVID 19

Chirurgia obezității – cui se adresează?

Cel mai mare dușman al obezității

Care sunt, de fapt, beneficiile chirurgiei bariatrice?

Tehnica laparoscopică

De ce este importanta echipa?

Cui se adreseaza chirurgia bariatrica sau chirurgia obezitatii?

Ce se întâmplă după intervenția chirurgicală?

Diabetul zaharat, un pericol la orice varsta!

De aceea, în functie de aceste cai patogenice, diabetul zaharat este de tip 1, daca predomina secretia deficitara de insulina, sau diabetul zaharat de tip 2, în care predomina insulino-rezistenta periferica.

Femeile si diabetul – dreptul nostru la un viitor sanatos | Ziua Mondiala a Diabetului 2017

Diabetul zaharat tip 2

Alimentatia sanatoasa – sfaturile medicului nutritionist