Articole medicale
diabetul-zaharat.png

Diabetul zaharat este o boala cronica, complexa, din ce în ce mai des întâlnita în zilele noastre, caracterizata cum bine stim toti prin cresterea valorii de glicemie în sânge. Dar este o afectiune mult mai complexa care cuprinde cel putin doua cai patogenice. Pe de o parte, scaderea secretiei de insulina la nivel pancreatic, si pe de alta parte, rezistenta periferica crescuta la insulina, ceea ce face organismul mai „lenes” în a prelua glucoza si a o metaboliza.

De aceea, în functie de aceste cai patogenice, diabetul zaharat este de tip 1, daca predomina secretia deficitara de insulina, sau diabetul zaharat de tip 2, în care predomina insulino-rezistenta periferica.

Diabetul zaharat de tip 1 este o afectiune care si-a mentinut cumva incidenta. La noi în tara, diabetul zaharat, la modul general, prevalenta este de 11,6%, 5% sau 10% din acesta constituind diabet zaharat de tip 1. La tineri, incidenta diabetului zaharat de tip 1 este de peste 75% tara noastra având o incidenta de 11,27 la suta de mii de locuitori pe an, încadrându-ne în rândul tarilor cu o incidenta medie mare la diabetul zaharat de tip 1.

Diabetul zaharat de tip 1 este o afectiune zgomotoasa, se manifesta cu foame, poliurie, scadere ponderala, oboseala, inconstanta tânarului sau copilului si de cele mai multe ori ajunge sa fie diagnosticat în maximum 14 zile de la declansare. De obicei, pacientul este adus într-o unitate de terapie intensiva sau la Urgenta. Declansarea diabetului de tip 1 este accentuata de factori infectiosi, de stres, si este o adevarata tragedie, sa zic asa, în rândul familiei care are un copilas cu diabet de tip 1 declansat dar treptat, cu ajutorul echipei medicale, familia si pacientul ajung sa controleze aceasta boala. Diabetul de tip 1 se poate declansa din prima zi de viata pâna la ultima zi de viata.

Incidenta diabetului de tip 2 la copil este din ce în ce mai mare la noi în tara si în multe tari civilizate. Datorita stilului de viata afectat, datorita consumului de alimente procesate, scaderea consumului de fructe, legume proaspete si cresterea incidentei sedentarismului. Trei din zece copii de la noi din tara sunt supraponderali sau obezi, 8% din ei având obezitate. Dintre acestia, multi se selecteaza pentru a deveni diabetici de tip 2 înca de la vârsta mica. De aceea, trebuie controlata glicemia, eventual hemoglobina glicata la un copil supraponderal peste 8 ani.

Când ne aflam în fata unui copil supraponderal mai ales daca are factori de risc declansator, adica diabet gestational al mamei sau rude de gradul I sau gradul II parinti, bunici cu diabet zaharat de tip 2, trebuie sa constituie factori de risc. Cauzele obezitatii sunt complexe si tin, în primul rând, si de educatia din familie si educatia de la scoala, educatia alimentara. În primul rând, cauzele psihologice nu trebuie uitate pentru ca sunt parinti care fac un lucru nu tocmai bun, recompenseaza cu dulciuri copilul care a luat nota mare sau care a facut un lucru bun, si cumva în subconstient i se greveaza ideea ca dulcele este o recompensa. Acest lucru este un comportament pagubos în timp si nu ar fi bine sa recurgem la el.

De asemenea, sunt multi parinti care îsi aduc copilasii la control sa slabeasca, dar ei însisi fiind supraponderali sau obezi. Eu zic sa fim atenti în primul rând atenti la stilul nostru de viata la mâncarea pe care o mâncam în familie si dupa aia sa avem pretentie la copilas sa fie normoponderal. Pentru ca veriga esentiala în diabetul zaharat de tip 2 la copil este obezitatea.

Problema este ca un diabet declansat devreme în timpul copilariei sau adolescentei, reprezinta o adevarata drama pentru toata viata pentru individ. Sa nu uitam ca diabetul zaharat, o data declansat, semnifica un risc de patru ori mai mare de boli cardiovasculare si infarct de miocard si acesti pacienti trebuie sa stea toata viata cu sabia lui Damocles deasupra capului, sa nu uitam. Este esential sa slabeasca pacientii, copilasii sa faca mai multa activitate fizica, sa se joace mai mult, sa practice un sport, pentru a preveni acumularea de grasime în timp si declansarea diabetului zaharat. Sunt, de asemenea, factori psihologici, unele forme de anxietate, de depresie, împing la declansarea unor tulburari de comportament alimentar atât la copil, cât si la adult sau la tânar. Este important ca familia sa semnaleze astfel de probleme si sa nu astepte sa se declanseze tulburari mai severe de tip obezitate, bulimie, mâncat compulsiv, samd.

Tratamentul este individualizat, nu putem vorbi de tratament general. Dar sunt tratamente si copilasul trebuie vazut ca o entitate separata de adult si trebuie tratat ca atare. Trebuie sa ne adresam tuturor problemelor diabetice si metabolice sa nu ne concentram numai pe glicemie, trebuie sa tratam si eventualele dislipidemii care sunt asociate frecvent în obezitate si diabet de tip 2 sau alte probleme.

Nu avem de unde sa stim când se va declansa diabetul zaharat nefiind o boala care da semnale clare în special la diabetul de tip 2 simptomatologia este foarte stearsa. Daca în diabetul de tip 1 simptomatologia este zgomotoasa, apare în 7-10 zile, alerteaza familia si pacientul, în diabetul zaharat de tip 2 simptomele sunt mult atenuate. Poate este mai obosit individul, poate urina mai frecvent, este mai apatic, sunt simptome care nu atrag atentia.

Din pacate, nu de putine ori, declansarea diabetului de tip 2. Din pacate, nu de putine ori, declansarea diabetului de tip 2 o aflam la aparitia altor complicatii ale diabetului, când pacientul face deja un infarct de miocard când capata deja o arteriopatie cu gangrena, când deja sunt probleme oculare de retinopatie diabetica, deci deja târziu.

De aceea este important ca controlul glicemiei si eventual al hemoglobinei glicate sa faca parte din controalele periodice pentru a putea vedea daca este sau nu declansat diabet zaharat, mai ales la un pacient cu risc. Ce ar fi de facut? Pentru un adult care are risc de diabet
dar mai ales are rude de gradul I cu diabet sau are în antecedente diabet gestational si este femeie, este sa încerce sa îsi mentina greutatea. Este principala arma pe care o avem de lupta împotriva declansarii diabetului. Deci mentinerea unei greutati normale scade foarte mult riscul de aparitie a diabetului zaharat de tip 2. Indiferent cum: prin reducerea consumului de alimente procesate, prin mentinerea unui stil de viata activ toate acestea sunt lucruri bune de facut care împiedica aparitia diabetului zaharat de tip 2.

DR ECATERINA AMZA, medic primar diabet si boli de nutritie

MEDSTAR 2000 CLINIC


alimentatia-sanatoasa.jpg

Alimentația sănătoasă înseamnă un consum echilibrat de alimente. Pentru un stil de viață sănătos trebuie să ținem cont de ceea ce mîncăm, de cum mîncăm și de conținutul alimentelor care compun mesele noastre zilnice. De aceea, trebuie să existe un consum echilibrat de macronutrienți (proteine, glucide, grăsimi) și micronutrienți (minerale și vitamine). 

Alimentația trebuie să fie normocalorică, adică să conțină atâtea calorii cât sunt necesare organismului, în funcție de vârstă, de efortul fizic și intelectual depus.

Pentru o alimentație sănătoasă se recomandă respectarea câtorva principii generale.

Micul dejun este esențial pentru o alimentație sănătoasă. Începând să ne alimentăm la primele ore ale zilei, putem să reglăm mai bine ritmul meselor și cantitatea de alimente pe care le vom consuma pe durata întregii zile.

Este bine să avem trei mese principale și două gustări mici la nevoie.

Baza alimentației noastre ar trebui să fie alcătuită din alimente de origine vegetală. Legumele reprezintă cu adevărat hrană sănătoasă iar fructele ar trebui să completeze alimentația.

Din categoria alimentelor de origine animală ar trebui să nu lipsească lactatele (o sursă importantă de proteine, calciu), ouăle, peștele și în mică măsură carnea.

Atunci când alegem regimul alimentar ar trebui să ținem cont de piramida alimentară.

          Baza piramidei alimentare o constituie cerealele integrale. Acestea includ preparate din grâu integral, ovăz, orz, secară, orez brun, hrișcă, quinoa. Sunt recomandate a se consuma zilnic 6-11 porții de cereale, o porție fiind reprezentată de: o felie de pâine integrală, 3 linguri cereale integrale, jumătate de cană orez sau paste integrale fierte, 2 linguri mămăligă moale.

Trebuie evitat consumul de făină albă, zahăr rafinat, produse din făină albă.

          A doua treaptă a piramidei alimentare este constituită de legume și fructe. Este indicată consumarea zilnică a 4-5 porții de legume, preferabil legumele de sezon și de la producătorii locali, cât mai variat. Cu cât farfuria este mai colorată, cu atât este mai sănătos ceea ce mâncăm.

Legumele pot fi consumate sub formă de supă, ciorbe, garnituri, salate, o pondere mai mare trebuind a fi consumată în formă crudă.

O porție de legume este reprezentată de: un bol de legume crude, o cană de legume fierte, jumătate de cană fasole, mazăre, linte fierte, un cartof mediu fiert sau două linguri piure.

Este recomandat a se consuma zinic 2-3 porții de fructe, în special de sezon, o porție fiind reprezentată de un fruct de dimensiune medie sau două fructe mici sau jumătate de cană de cireșe, fructe de pădure sau o cană de compot neîndulcit, o felie de pepene, un ciorchine mediu de struguri.

Este indicat a fi consumate în prima jumătate a zilei.

Se recomandă consumul zilinic a 2-3 porții de lactate cu 1,5% grăsime; o porție reprezintă una din următoarele variante: o cană de lapte, jumătate cană iaurt, sana, lapte bătut, kefir, jumătate cană brânză de vaci slabă.

Peștele ar trebui consumat de cel puțin două ori pe săptămână. Peștele precum somonul, sardinele și macroul este bogat în acizi precum omega 3, ceea ce duce la scăderea riscului de boală cardiovasculară. Acesta ar trebui gătit simplu, la cuptor sau la grătar.

Este recomandat consumul de carne de curcan, pui, vită (ultima mai rar), preparată fără piele sau grăsimi, la cuptor sau la grătar. Carnea de porc, oaie, gâscă trebuie consumată în mod excepțional. Trebuie evitate mezelurile și produsele grase preparate din organe (precum caltaboș, lebăr, ș.a.)

Oul reprezintă o sursă importantă de proteine. Se recomandă consumul moderat de 2-3 ouă pe săptămână.

Un aport benefic de grăsimi bune pentru organism îl aduce consumul de fructe oleaginoase (nuci, alune, migdale), neprăjite și nesărate. Este preferat să se folosească uleiuri vegetale de măsline, in, palmier, rapiță, în cantități moderate. În special pentru asezonarea salatelor și a mâncărurilor, nu pentru prăjit.

Vârful priamidei alimentare îl constituie alimente pe care trebuie să le consumăm doar în mod absolut ocazional. În acest sens trebuie evitate produsele de tip fast-food, produsele care conțin cantități mari de grăsimi, dulciurile, băuturile care conțin mult zahăr. Trebuie consumate alimente procesate cât mai puțin și deopotrivă trebui acordată atenție mențiunilor existente pe etichetele alimentelor.

Se recomandă un consum moderat și ocazional de alcool, deoarece acesta aduce un aport caloric mare și neadecvat organismului și stimulează senzația de foame. Este indicat un consum moderat de sare.

O alimentație sănătoasă alături de o activitate fizică regulată însemnă un stil de viață sănătos. Alimentația în grabă, nesănătoasă, predispune la dependență și ulterior la suprapondere și obezitate.

Obezitatea este o afecțiune extrem de gravă, în afara problemelor estetice, aceasta putând duce la complicații cronice, cum ar fi: bolile cardiovasculare, diabet zaharat, modificarea profilului lipidic, afecțiuni hepatice, endocrinologice, dermatologice, cancere, bronșită cronică și emfizem pulmonar, tulburări psihice.

Este mai ușor să previi decît să tratezi!

 

Dr MIRELA NEAMTU, medic specialist diabet si boli de nutritie

MEDSTAR General Hospital

 

 


Acces nevazatori

Descarcati programul NonVisual Desktop Acces, care ofera persoanelor cu dizabilitati vizuale posibilitatea de a consulta site-ul nostru.

Apasa AICI

Urmareste-ne pe Facebook

Urmareste-ne pe Facebook

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support