Obezitatea creste riscul apariției bolii cronice de rinichi

Cu totii stim ca surplusul de grasime nu este benefic pentru organismul nostru. Dar nu realizam ca pierderea in greutate poate preveni afectiunile renale, sau poate incetini progresia bolii la pacientii deja diagnosticati cu boala cronica de rinichi. Obezitatea si sindromul metabolic sunt factori de risc pentru boala cronica de rinichi si sunt asociate cu progresia sa.

Persoanele cu sindrom metabolic au peste 20-30% sanse de a dezvolta boli renale, spre deosebire de cei care nu au aceasta problema. Sindromul metabolic reprezinta un grup de factori care de asemenea cresc riscul pentru boli cardiovasculare si diabet.

Caracteristicile sindromului metabolic includ:

-circumferinta abdominala mare (existenta unui tesut adipos important la nivelul taliei);

-nivel crescut al trigliceridelor in sange;

-nivel scazut al HDL colesterolului (colesterolul „bun”);

-hipertensiune arteriala;

-nivel crescut a glicemiei a jeune.

Chiar daca medicamentele sunt eficiente in controlul glicemiei, tensiunii arteriale si a nivelului colesterolului, sunteti in continuare expusi unui risc crescut pentru obezitate. Persoanele care au deja boala cronica de rinichi, avand si sindrom metabolic le va creste riscul de progresie catre insuficienta renala cronica terminala. Pacientii cu insuficienta renala cronica terminala sunt tratati prin dializa sau transplant renal.

Reducerea riscului

Incepe prin atingerea unei greutati corporale normale. Aceasta poate reduce dezvoltarea diabetului si hipertensiunii arteriale, care la randul lor scad riscul aparitiei afectiunilor renale. Daca stiti ca aveti afectiuni renale, este foarte important sa nu incepeti planul de scadere ponderala fara sa discutati cu un medic. Exista diete bogate in proteine care pot fi daunatoare. Acestea pot afecta serios rinichii.

Dietele bogate in proteine si sarace in carbohidrati pot afecta rinichii in doua moduri:

O dieta bogata in proteine duce la hiperfiltrare glomerulara;
Cand organismul metabolizeaza mai mult lipidele decat glucoza din carbohidrati, exista riscul de a intra in cetoza, o stare metabolica care poate provoca leziuni renale.

Asigurati-va sa discutati cu medicul dumneavoastra pentru un plan de pierdere în greutate, care va va satisface nevoile nutritionale si va va proteja sanatatea.

Dr. NEJLA REGEP – medic primar nefrologie

MEDSTAR General Hospital

Diabetul si hipertensiunea arteriala, determinante in aparitia bolii cronice de rinichi

Boala Cronică de Rinichi (BCR), diabetul şi comorbidităţile asociate (sindromul metabolic, dislipidemia, supraponderea, obezitatea, hipertensiunea arterială, hiperuricemia) constituie probleme majore de sănătate publică la începutul noului mileniu în marea majoritate a ţărilor dezvoltate. De cele mai multe ori, aparitia BCR este determinată de o altă boală care afectează rinichii, în prim-plan aflându-se diabetul zaharat şi hipertensiunea arterială.

Reprezentativ pentru studiul relației dintre BCR și diabet zaharat, obezitate, dislipidemie, este studiul PREDDATOR, demarat in 2013 și prezentat in mai 2014 la Sibiu cu ocazia celui de-al 40-lea Congres al Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.

Studiul a fost realizat de Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice în parteneriat cu Societatea Româna de Nefrologie, timp de aproape un an şi jumătate, pe un eşantion reprezentantiv de aproximativ 3000 de persoane, din 101 de centre din ţară.

Studiul a arătat ca prevalenţa diabetului zaharat în România este de 11,6%, ceea ce înseamnă că numărul românilor cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani care suferă de această afecţiune variază între 1.535.413 şi 1.967.200, arată rezultatele finale ale studiului.

De asemenea studiul mai arată ca 34,6% dintre români sunt supraponderali şi alți 31,4% sunt obezi, doar 31% având o greutate normală (mai sunt 2,3% care sunt subponderali). Obezitatea este un factor de risc pentru diabet – 11,6% din populaţia ţării este afectată de diabet.

O problemă tot mai îngrijorătoare o constituie prevalenţa în creştere a obezităţii la vârste din ce în ce mai mici, aceasta reprezentând astăzi cea mai frecventă tulburare de nutriţie la copii şi adolescenţi în ţările dezvoltate. Dacă în trecutul nu prea îndepărtat excesul ponderal la copil era considerat de majoritatea părinţilor un semn de sănătate, astăzi mitul „copilului dolofan, frumos şi sănătos” este total depăşit. Obezitatea poate apărea la orice vârstă, în orice moment al copilăriei, dar important este că o mare parte a copiilor supraponderali şi obezi devin adulţi obezi, iar obezitatea apărută în copilărie şi menţinută la vârsta adultă este mai greu de tratat decât cea apărută la maturitate, deoarece se produce o creştere a numărului de celule adipoase.

Este binecunoscuta asocierea obezității cu diabetul, hiperuricemia, hipertensiunea, toate acestea ducând la creșterea riscului de apariție a bolii cronice de rinichi.

Diabetul şi hiperglicemia cauzează între 60 şi 70% din bolile cronice de rinichi. In contextul cresterii numarului de pacienti cu diabet zaharat tip 2 si cu obezitate la nivel mondial, diabetul reprezinta principala cauza a bolii cronice de rinichi. Conform estimarilor specialistilor, diabetul determina o crestere de aproximativ 12 ori a riscului de boala cronica de rinichi stadiu 5 (stadiu terminal). Gradul de afectare a funcției renale la persoanele diagnosticate cu diabet crește progresiv în timp, de la 7,3% în momentul diagnosticării diabetului, pană la 17,3% după 5 ani de la diagnostic, ajungând după 10 ani la 24,9% și după 15 ani la 28%.

Rata de supraviețuire la 10 ani pentru pacienții cu diabet este de 87,1% în absența nefropatiei, de 70,8% pentru pacienții cu microalbuminurie, 65,1% pentru cei cu macroalbuminurie și 8,5% pentru cei cu creatinina plasmatică ridicată ( 2mg/dl) sau tratament de substituție a funcției renale.

In concluzie, principalii factori de risc comuni ai apariției și asocierii dintre boala cronică de rinichi, diabet și bolile cardiovasculare sunt: excesul de greutate sau obezitatea, stilul de viață și condițiile socio-economice, vârsta, fondul genetic. Marea majoritate a acestor factori pot fi influențați prin schimbarea modului de viața, schimbarea dietei, eliminarea fumatului, activitate fizică regulată și hidratare corespunzătoare. Acolo unde nu se poate interveni este nevoie de creșterea adresabilității către medic( medicul de familie și ulterior, medicul specialist).

Surse: site-ul SRN și SRDNBM