SINDROMUL DE COLON IRITABIL este o afecțiune funcțională a colonului, deci nu o afecțiune organică. Acest lucru însemnând că nu apar modificări ale mucoasei intestinale ci apare, mai degrabă, o tulburare a motilității intestinale, deci niște spasme pe colon. Spasme care duc la o serie de simptome.

Este foarte des întâlnit. Dintre pacienții care se prezintă la medic pentru simptome de ordin digestiv, una din trei persoane prezintă, de fapt, un colon iritabil.

Principalul simptom este durerea abdominală. Durere care poate fi difuză, localizată, ori în partea abdominală superioară sau inferioară. De multe ori pacienții vin cu acuze de genul „mă doare ficatul”, „mă doare splina”, dar, de fapt, este vorba doar despre un colon iritat. În afară de durere, care este ori intermitentă, ori continuă, mai poate fi însoțită și de alte simptome, cum ar fi balonări, în special postprandiale ce se manifestă ca aerofagie, flatulență sau pur și simplu o distensie abdominală imediat după masă. În afară de balonare mai pot apare tulburări de genul constipației, diareei sau alternanței constipație – diaree. Dar principalul simptom este durerea abdominală care, în sindromul de colon iritabil, unul dintre criterii ne spune că este o durere de minimum o dată pe săptămână în ultimele trei luni de zile.

Cauzele nu sunt foarte bine cunoscute, dar, în primul rând, este incriminat stresul. Stresul și anxietatea sunt pe primul loc, urmate de alimentație, o alimentație dezorganizată haotică, deci practic un regim de viață nesănătos duce la un sindrom de colon iritabil. Alte cauze ar mai fi tulburările hormonale, mai ales la femei, în perioada de dinainte de menstruație, pot să apară aceste simptome și desigur anumite medicamente cum ar fi antibioticele ce dereglează flora intestinală și duc în timp la sindrom de colon iritabil. Sunt foarte importante analizele în diagnosticarea sau, mai bine zis, pentru excluderea în primul rând a altor afecțiuni.

Sindromul decolon iritabil este un diagnostic de excludere. Deci întâi ne gândim la alte boli care sunt mult mai periculoase și după ce le excludem rămâne doar sindromul de colon iritabil ca un diagnostic cert. Ne-ar ajuta, în primul rând, niște analize de sânge unde putem vedea o anemie sau probe inflamatorii crescute, o ecografie abdominală pentru a exclude boli care nu țin de tubul digestiv cum ar fi boli ale colecistului, ale pancreasului, care pot da, de asemenea, aceste modificări cu balonare și tulburări de tranzit intestinal. După ce excludem aceste boli, ne axăm bineînțeles pe tubul digestiv. Întrucât sunt și alte boli digestive care duc la aceste simptome, printre care bolile inflamatorii intestinale, diverticulii de pe colon și nu în ultimul rând, cea mai de temut boală,cancerul de colon. Care de multe ori, așa se manifestă, doar cu o tulburare de tranzit. Pentru a exclude sau a infirma  una din aceste boli mai serioaseale intestinului, colonoscopia este singura metodă sau standardul de aur pentru diagnostic. Dacă ecografia ne poate orienta oarecum spre o patologie de acest gen, colonoscopia vizualizează direct mucoasa intestinului și putem preleva și biopsii pentru diagnostic histopatologic cert. O hemogramă în principal este utilă pentru a exclude o anemie, probe inflamatorii de genul VSH, fibrinogen, proteina C reactivă. Acestea sunt foarte importante pentru a exclude alte boli pancreatice, o amilază, o lipază serică, o reastază (calprotectina) din materii fecale sunt foarte importante. Tratamentul este individualizat în funcție de fiecare caz în parte. Chiar dacă pacientul știe că are sindrom de colon iritabil nu trebuie să ia în considerare sau să înceapă să ia tratamentul altui pacient care are același sindrom. Pentru că tratamentul este individualizat în funcție de ce predomină: durerea abdominală, la alți pacienți predomină diareea, la alții constipația, prin urmare tratamentul este individualizat. În mare, constă în probiotice care sunt foarte eficace pentru refacerea florei intestinale, și acestea sunt, la rândul lor, unele speciale pentru diaree, altele pentru constipație, antispastice, antiflatulente, dar, în principal, probioticele ar fi ca tratament de bază.

Dar nu trebuie să uităm regimul de viață. De fapt, cu acesta trebuia să încep. În primul rând, alimentația este foarte importantă. Trebuie excluse alimentele gazogene de genul leguminoaselor – fasole, mazăre, linte, broccoli, băuturile carbogazoase – apă minerală, bere, alcoolul este incriminat în această patologie, fumatul și alimentele grase, nu în ultimul rând, care determină o tulburare a motilității intestinale destul de accentuată. În afară de acest regim alimentar, stresul trebuie evitat, în măsura în care se poate. Oboseala, trebuie respectat un program de 7 ore, dacă se poate, de somn, pe noapte.

Ca o concluzie, nu trebuie amânat diagnosticul chiar dacă sunt niște dureri ușoare sau doar o ușoară balonare pacientul trebuie să se prezinte la medic pentru a exclude alte afecțiuni mai grave. În special dacă pacientul are peste 40 de ani sau 50 de ani, dacă a avut în familie rude cu cancer digestiv, cu boli inflamatorii intestinale, dacă prezintă o scădere ponderală bruscă, dacă are o inapetență, dacă are o anemie recent descoperită pe analize, sau dacă are sângerări, iarăși este foarte important, sub nicio formă nu trebuie amânat controlul la medic pentru a exclude alte afecțiuni mai grave.

DR ELENA PETROVICI, medic primar medicina interna, medic specialist gastroenterologie

MEDSTAR 2000 CLINIC