Articole medicale
TMS.png

MEDSTAR 2000 Clinic vă oferă o nouă investigație, din sfera neurologiei – stimularea magnetică transcraniană, sau, pe scurt, TMS.

Această investigație este realizată de medicul neurolog Mușat Daniela, cu ajutorul unui aparat dedicat acestei investigații, existent în clinică.

Ce este stimularea magnetică transcraniană?

Stimularea magnetică transcraniană (TMS) este o formă neinvazivă de stimulare a creierului în care se utilizează un câmp magnetic în schimbare pentru a provoca curent electric într-o anumită zonă a creierului prin inducție electromagnetică.  Campul magnetic se aplica la nivelul scalpului prin intermediul unei bobine conectate la un aparat de stimulare magnetica.

Stimularea magnetică se poate aplica atât central, pe cap, cât și periferic, transcutan, având ca rol modularea excitabilității și a modului de transmitere a impulsurilor nervoase de la nivelul nervilor periferici.

Este o metoda non invaziva, nedureroasa, sigura, usor de utilizat,cu peste trei decenii de cercetare stintifica in spatele ei.

Cum funcționează?

Echipamentul constă într-un stimulator magnetic care generează un curent de aproximativ 6000 A ce trece printr-o bobină de stimulare, generând astfel un puls magnetic ce poate ajunge până la câțiva tesla.

Dacă bobina este plasată pe capul pacientului, pulsul magnetic generat este capabil să străbată scalpul, osul cranian, meningele și stratul de lichid cerebrospinal, inducând astfel un câmp electric ce va fi suficient pentru depolarizarea superficială a axonilor și pentru activarea sau inhibarea a diferite rețele neuronale din cortex.

Cum decurge o ședință?

În cursul evaluării iniţiale se verifică:

  • dacă pacientul are indicaţie de terapie prin TMS,
  • se verifică contraindicaţiile procedurii,
  • se stabilesc parametrii şi zona de stimulare,
  • se stabileşte numărul de şedinţe necesare,
  • pacientul este informat despre posibilele reacţii adverse care pot apărea,
  • se explică şi se exemplifică procedura pentru a testa tolerabilitatea individuală.

În timpul şedinţei de stimulare, pacientul este aşezat pe un scaun comod, într-o postură relaxată, iar prin intermediul unui dispozitiv   (bobină) plasat la nivelul capului sunt descărcate pulsuri de stimuli într-o zonă prestabilită, în funcţie de patologie şi în funcţie de scopul urmărit. O şedinţă durează aproximativ 30 minute, sunt necesare între 10 – 30 şedinţe efectuate în zile consecutive/alternative pentru a obţine un efect terapeutic optim.

Care sunt contraindicațiile?

  • prezenţa aparatelor biomedicale care pot fi afectate de câmpul magnetic: stimulator cardiac, implanturi auditive, șunt ventriculo-peritoneal
  • prezenţa implanturilor metalice în zona capului: clipsuri, placuţe, şuruburi, etc.
  • pacienţii care suferă de epilepsie (contraindicație relativă)
  • deprivare de somn, consum de droguri, toxice.

Care sunt reactiile adverse?

Efectele adverse ale TMS sunt puţine şi apar rar. Printre principalele efecte adverse se numără:

  • ușoară senzaţie de disconfort, amorţeală, durere la locul stimulării
  • sincopă
  • criză convulsivă (din fericire foarte rar înregistrată şi apărută în cazul nerespectării normelor de singurantă sau a contraindicaţiilor).

Pentru informații suplimentare și programări ne puteți contacta la numărul de telefon 0341-174.600 sau prin mesaj Whatsapp la numărul 0725-532.551


eco-doppler.png

Ecografia Doppler este o metoda neinvaziva, care se poate realiza fara o pregatire speciala a bolnavului, repetitiva, se realizeaza ori de câte ori medicul considera necesara efectuarea acesteia, si care nu iradiaza în niciun fel bolnavul.


alzehimer-1200x790.jpg

DEMENTA si PIERDERILE DE MEMORIE – cauze, simptome si tratamente

Dementa

Dementa nu este propriu-zis o boala, ci un sindrom clinic. Acesta se caracterizeaza prin progresia si persistenta tulburarilor cognitive. De cele mai multe ori, aceasta se intampla in conditiile absentei altor tulburari cu un nivel normal de constienta.

Primul domeniu si cel mai afectat de dementa este memoria. Dar dementa se asociaza adeseori cu tulburari de limbaj, cu tulburari de alta natura, de executie, de judecata, de orientare. Toate acestea fac parte dintr-un tablou complex, in functie de etiologia dementei.

Exista demente asa-zis primare, iar cea mai cunoscuta este dementa de tip Alzheimer. Sau exista demente secundare in care exista o alta conditie care duce la dementa, cum este Coreea cronica Huntigton, cum este boala Parkinson care se asociaza cu dementa. Exista si demente neevolutive, dementa posttraumatica si dementa postanoxica dupa un stop cardiorespirator neresuscitat. Acestea ar fi cauzele cele mai frecvente. Cauze mai rare sunt cauze infectioase – neurosifilisul, boala vacii nebune si de exemplu alcoolul, ca o cauza toxica a dementei.

Tratamentul dementelor este variat. In dementa Alzheimer, care este cea mai frecventa dementa, uneori complicata cu boala cerebrovasculara, avem un tratament demential specific acestei boli, dar care atentie, nu este un tratament curativ, nu vindeca boala, incetineste progresia, evolutia naturala a acestei boli.

Ne confruntam cu o subdiagnosticare a dementelor mai ales de tip degenerativ cum este dementa Alzheimer si din cauza imbatranirii populatiei.  In cazul acestui sindrom, varsta are relevanta  pentru ca, potrivit studiilor, unul din 15 pacienti cu varsta peste 65 de ani are risc de a face o forma de dementa. Fie ca este Alzheimer, fie ca este o dementa vasculara, o dementa mixta. Aceasta incidenta a bolii creste astfel incat la peste 85 de ani avem unul din 5 pacienti care pot face o forma de dementa.

Ce trebuie retinut este ca in dementa functionalitatea de zi cu zi a pacientului este clar afectata. Boala evolueaza mult timp pana la diagnosticul clinic. Adica, pana cand familia se sesizeaza ca nu este o uitare benigna a varstnicului, de obicei trece o perioada variabila. Deja cand diagnosticam clinic, aceasta boala este avansata din punct de vedere anatomopatologic.

As sfatui pe toata lumea sa fie mai atenta la astfel de manifestari. Pot ascunde boli variate de la lucruri comune la boli foarte grave.

 

Pierderile de memorie

Pierderile de memorie ar putea fi un termen larg pentru mine ca medic. Avem o tulburare cognitiva usoara, o tulburare care face o tranzitie de la o imbatranire normala la dementa propriu-zisa. Numeroase studii au incercat sa vada daca exista vreo relevanta in acest caz. Concluzia a fost ca pacientii identificati cu tulburare cognitiva usoara au risc mai mare de a dezvolta boala Alzheimer fata de populatia normala.

Cauzele pot fi nenumarate. Inclusiv afectiuni psihiatrice la tineri, tumori, infectii, boli cerebrovasculare. Pe langa bolile neurodegenerative propriu-zise, dementa Alzheimer, boala Parkinson etc.

Parerea mea este ca sfatul unui specialist trebuie cerut cat mai repede. Exista de exemplu accidente vasculare care se manifesta exclusiv prin pierderi de memorie de scurta durata. Sau primul semn al unei afectiuni neurodegenerative cum este boala Alzheimer.

Tulburarile de memorie reprezinta o cauza majora a prezentarii pacientului in cabinetul de neurologie, as putea spune de la varste tinere pana la varste inaintate. Mai frecvent la pacientii varstnici, intr-adevar, insa sunt si pacienti tineri care cer ajutor pentru aceste tulburari de memorie.

Exista o serie de teste care se aplica in aceste cazuri, teste serologice, teste imagistice si nu in ultimul rand testele psihologice care identifica domeniul tulburarii de memorie.

 

Dr ANA-MARIA IONESCU, medic primar neurologie

MEDSTAR General Hospital


Acces nevazatori

Descarcati programul NonVisual Desktop Acces, care ofera persoanelor cu dizabilitati vizuale posibilitatea de a consulta site-ul nostru.

Apasa AICI

Urmareste-ne pe Facebook

Urmareste-ne pe Facebook

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support
× Cu ce te pot ajuta?