Articole medicale
Artrocenteza.jpg

Durerile articulare sunt problemă foarte comună, care afectează deopotrivă tinerii și vârstnicii. În cazul oamenilor în vârstă, cartilajul, care funcționează că o pernă de protecție pentru genunchi, deseori se uzează și produce durere cronică și rigiditate.

Artrocenteza este o procedură în cadrul căreia medicul foloseşte un ac pentru a extrage lichid dintr-o articulaţie.

Aflaţi când este recomandată puncţia articulară, cum se realizează şi care sunt riscurile şi beneficiile acestei proceduri.

Ce este artrocenteza?

Artrocenteza sau puncţia articulară este o procedură în cadrul căreia un specialist îndepartează fluidul aflat în jurul unei articulaţii cu ajutorul unui ac şi a unei seringi. Acest lucru se realizează de obicei sub anestezie locală pentru a ameliora umflarea şi/sau pentru a extrage lichidul care să fie analizat pentru a diagnostica o tulburare sau problemă articulară.

Rolul artrocentezei

De obicei, artrocenteza este realizată pentru:

  • Obţinerea de informaţii suplimentare necesare pentru a determina un diagnostic
  • Reducerea presiunii în articulaţie va ajuta la ameliorarea durerii şi a disconfortului
  • Excesul de lichid trebuie eliminat înainte de administrarea unei injecţii terapeutice

Când este indicată o artrocenteză?

Medicul poate recomanda artrocenteza pentru a confirma sau a exclude un diagnostic sau în scop terapeutic.

Indicaţii pentru artrocenteză în scop diagnostic:

  • Evaluarea artritei monoarticulare
  • Evaluarea tumefacţiei articulare
  • Evaluarea în cazul suspiciunii de artrita septică
  • Identificarea artropatiei induse de prezenta cristalelor la nivel intraarticular
  • În diferite afectiuni articulare cum ar fi guta, pseudoguta, artrita reumatoidă

bursita septică sau non-septică

  • Când se suspectează o infecţie în articulaţie

Indicaţii pentru artrocenteză în scop terapeutic:

  • În cazul unei leziuni sau a unui traumatism care a provocat o hemoragie în spatial articular.
  • Ameliorarea durerii prin aspirarea lichidului sinovial acumulat în exces, care provoacă presiune şi durere în articulaţie
  • Injectarea de medicamente (de exemplu: corticosteroizi, antibiotice sau anestezice).

Lichidul sinovial care este colectat în timpul artrocentezei poate fi supus unei analize. Informaţiile oferite de această analiză pot ajuta la stabilirea diagnosticului şi a celui mai efficient tratament.

Etapa de testare a lichidului sinovial

În laborator, lichidul sinovial extras este analizat apoi, pentru a se observa anumite caracteristici, precum:

  • aspectul (lichidul sinovial normal este vascos, lipicios, are aspect transparent spre galben deschis);
  • examinarea microscopică (lichidul sinovial este analizat sub microscop, pentru a se detecta prezenţa globulelor sangvine, cristalelor şi bacteriilor);
  • analiza chimică (lichidul sinovial este testat pentru a se depista glucoza, proteinele şi lactat dehidrogenaza); alte analize (lichidul sinovial este observat intr-un tub special, dupa 1 ora, pentru a se vedea formarea unui cheag de fibrina, o proteina formata in timpul coagularii normale a sangelui).

Cum se desfasoara aceasta procedura?

Pregatirea pentru procedură

Înainte de artrocenteză, persoanele trebuie să le spună medicilor dacă:

  • Iau orice tip de medicamente, inclusiv medicamente fără reţetă şi suplimente pe bază de plante
  • Sunt alergice la orice medicamente, latex sau anestezic
  • Au orice fel de infecţie sau o tulburare de sânge sau probleme de sângerare
  • Sunt sau ar putea fi gravide
  • Pacienţii care iau de obicei anticoagulante ar putea fi nevoiţi să nu mai ia aceste medicamente în zilele premergatoare artrocentezei. Alţi pacienţi pot continua să ia aceste medicamente, însa ar putea fi nevoiţi să aibă o grijă suplimentară.

Artrocenteza este o procedură internă care de obicei durează doar 5-10 minute. Pentru început, pacientului i se cere să se aşeze sau să stea întins într-o poziţie confortabilă şi care să-i ofere medicului acces uşor la articulaţii.

După ce se dezinfectează tegumentele supradiacente articulaţiei cu betadină  şi alcool se efectuează o anestezie locală după care medical palpează reliefurile anatomice ale articulaţiei de puncţionat.

Medicul introduce un ac în articulaţia sau bursa afectată. Acul este ataşat la o seringa. În timp ce medicul trage înapoi pistonul seringii, aceasta se va umple cu lichid articular.

Aspiraţia lichidului sinovial se realizează cel mai uşor atunci când articulaţia este în poziţie maxima de presiune intraarticulară.

Atunci cand procedura este realizata la genunchi, pacientul este rugat să stea aplecat, cu piciorul relaxat şi drept sau uşor îndoit. Dacă genunchiul este înclinat la un anumit unghi, medicul îi poate pune un prosop sub genunchi pentru sprijin.

Pentru puncţia umărului, pacientul stă în poziţia de decubit dorsal în usoară abducţie, şi cotul flectat la 90° sprijinit pe abdomen sau şezând cu cotul flectat şi sprijinit de cealaltă mână.

Pentru puncţia articulaţiei cotului pacientul sta în poziţia şezând, cu cotul flecat la 90° şi sprijinit pe masa de consultaţii.

După efectuarea puncţiei articulare se va aplica un bandaj local.

Recuperarea după artrocenteză

Artrocenteza este o procedură frecventă, cu puţine riscuri, iar pacienţii se recuperează rapid. Unii pacienţi trebuie să fie însoţiţi de o persoană care să îi conducă acasa în urma procedurii. Anestezicele locale, cum ar fi lidocaina, se elimină din corp de obicei în 2-4 ore. De aceea, pacienţii pot simţi că durerea se înteţeşte la scurt timp după ieşirea din cabinetul medicului. Durerile uşoare pot persista timp de o zi sau două după procedură.

Riscurile şi complicaţiile

Cele mai frecvente efecte secundare asociate cu artrocenteza sunt:

  • Disconfortul articular temporar.
  • Acul poate zgâria sau perfora tendoanele, vasele de sange sau nervii articulaţiei.
  • Pacientul poate avea o reacţie alergică la anestezic.
  • În cazuri rare, pot pătrunde sânge sau infecţii în cavitatea articulara sinovială, în urma puncţiei.

Tumefiere locală

 

 

 


ed_2-1200x675.png

Punctia venoasa poate crea uneori probleme si daca pacientul nu respecta cateva recomandari simple.

Dupa scoaterea acului din vena se aplica un tampon cu solutie antiseptica.

Pacientul trebuie sa tina apasat tamponul la locul punctiei timp de 3-5 minute.

Exista cazuri in care este nevoie de un timp mai mare de 5 minute pentru oprirea sangerarii.

In tot acest timp, bratul trebuie sa stea intins, nu flexat, pentru a opri extravazarea sangelui in tesutul din jur si formarea hematomului.

Se aplica un plasture steril.

Pacientul nu pleaca din spital cu tamponul imbibat cu sange.

 

URMARESTE SI…

Pregatire pentru analize


punctie-biopsie-mamara.png

Punctie biopsie mamara

  • Ofera diagnosticul de certitudine al cancerului mamar
  • Este aplicabila tuturor tumorilor, chiar si celor cu dimensiuni de doar cativa milimetri
  • Necesita anestezie generala de scurta durata sau anestezie locala
  • Nu necesita spitalizare
  • Este nedureroasa si dureaza in jur de 30 minute

Punctia biopsie mamara se recomanda atunci cand examenele clinice si imagistice sugereaza prezenta cancerului mamar iar medicul trebuie sa cunoasca diagnosticul de certitudine (formatiune benigna/maligna) al zonei modificate pentru a putea incepe tratamentul.

In functie de rezultatul examenului histopatologic se stabileste conduita terapeutica, si anume: terapie chirurgicala, chimioterapie, hormonoterapie, terapie psihologica,etc.

Descoperit in fazele incipiente (stadiul 0 sau 1), cancerul mamar poate fi vindecat in proportie de peste 90%. Punctia biopsie furnizeaza material pentru examinarea histopatologica – unicul examen ce ofera un diagnostic de certitudine al cancerului mamar si care dicteaza conduita terapeutica adecvata.

Punctia biopsie consta in recoltarea a 3-5 mostre dintr-o tumora mamara solida, printr-o metoda chirurgicala, pentru un diagnostic de certitudine. Ulterior, proba recoltata este trimisa pentru a fi examinata histopatologic.

In prealabil, zona sanului este acoperita cu un camp steril, este dezinfectata si anesteziata, fiind apoi patrunsa pentru a preleva esantionul care va fi analizat.

Procedura dureaza 15-30 de minute si este urmata de o compresie manuala asupra zonei punctionate. Pacienta trebuie sa evite efortul fizic, cel putin in urmatoarele 24 de ore dupa interventie. Daca apar dureri, acestea pot fi calmate prin administrarea unor tratamente recomandate de medic.

Inainte cu 3-4 zile de efectuarea punctiei mamare nu se administreaza tratamente anticoagulante sau antiagregante (aspirina, aspenter, heparina).

Pentru efectuarea punctiei mamare nu este necesara internarea pacientei, fiind foarte rapida si eficienta in confirmarea sau infirmarea unui diagnostic. Efectele secundare sunt minime si constau, in general, in echimoze si dureri minime, riscul de infectie fiind foarte redus.

Pentru programari, sunati la 0241-638.251 / 0241-940

MEDSTAR General Hospital


Acces nevazatori

Descarcati programul NonVisual Desktop Acces, care ofera persoanelor cu dizabilitati vizuale posibilitatea de a consulta site-ul nostru.

Apasa AICI

Urmareste-ne pe Facebook

Urmareste-ne pe Facebook

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support