Articole medicale
activitate-fizica.png

Direcţia de Sănătate Publică Constanţa organizează în luna iulie 2021 campania de informare şi educare dedicată informării despre efectele activității fizice asupra organismului.

Beneficiile pentru sănătate ale activității fizice, de la cele cardiovasculare la cele mentale, sunt bine stabilite. În schimb, inactivitatea fizică, pe lângă fumat și obezitate este un factor major de risc pentru bolile netransmisibile la nivel mondial.

Activitatea fizică regulată este dovedită a ajuta la prevenirea și gestionarea bolilor netransmisibile, cum ar fi bolile cardiace, accidentul vascular cerebral, diabetul zaharat și mai multe tipuri de cancer. De asemenea, ajută la prevenirea hipertensiunii arteriale, la menținerea unei greutăți corporale sănătoase și poate îmbunătăți sănătatea mintală, calitatea vieții și starea de bine.

Activitatea fizică se referă la orice tip de mișcare. Modalitățile cele mai frecvente de a fi activ includ mersul pe jos, mersul pe bicicletă, pe motocicleta, diferite tipuri de sporturi, recreerea și jocul activ și pot fi realizate la orice nivel de abilitate și pentru plăcerea tuturor.

Cu toate acestea, estimările globale actuale arată că unul din patru adulți și 81% dintre adolescenți nu fac suficientă activitate fizică. Mai mult, pe măsură ce țările se dezvoltă economic, nivelurile de inactivitate cresc și pot ajunge până la 70%, din cauza schimbării mijloacelor de transport, a utilizării sporite a tehnologiei la muncă și pentru recreere, a valorilor culturale și a comportamentelor sedentare în creștere.

Planul global de acțiune al OMS privind activitatea fizică 2018-2030: oameni mai activi pentru o lume mai sănătoasă, oferă un cadru de acțiuni politice eficiente și fezabile, care pot ajuta la susținerea, menținerea și creșterea activității fizice prin parteneriate interguvernamentale și multisectoriale.

În România, din totalul populației rezidente de 15 ani şi peste care muncesc realizând treburile ce fac parte din activitatea zilnică a fiecărei persoane (efectuând muncă remunerată sau neremunerată, muncă în gospodăria proprie, îngrijind familia, învăţând, căutând un loc de muncă, îngrijind persoane vârstnice etc.) mai mult de jumătate a declarat că atunci când muncesc petrec cea mai mare parte a timpului așezate sau în picioare (60,6%), un sfert din populaţie a declarat că desfăşoară o muncă ce presupune un efort fizic moderat, 5,7% au declarat că realizează o muncă solicitantă din punct de vedere fizic, iar 6,8% au precizat că nu desfăşoară nicio muncă ce presupune efort fizic sau nu au putut preciza tipul efortului fizic

Ce este activitatea fizică ?

Organizația Mondială a Sănătății (OMS): Activitatea fizică se referă la orice tip de mișcare. Modalitățile cele mai frecvente de a fi activ includ mersul pe jos, mersul pe bicicletă, activități în scaunul cu rotile,     diferite tipuri de sporturi, recreerea și jocul activ și pot fi realizate la orice nivel de abilitate și pentru plăcerea tuturor.

Forme de activitate fizică

            Activitatea fizică moderată – necesită efort moderat și accelerează notabil ritmul cardiac.

Exemple: mers în ritm rapid, dans, grădinărit, activități casnice , implicare activă în jocuri și activități    sportive cu copiii/ plimbatul animalelor domestice, activități în construcții (construire acoperișuri,     zugrăveli, etc.), folosirea mopului, a aspiratorului sau greblarea în grădină, transportul/mutatul greutăților       sub 20 kg.

            Activitatea fizică intensă – necesită efort mare și produce accelerarea respirației și o creștere substanțială a      frecvenței cardiace.

Exemple:  alergat,  urcatul rapid al unui deal, ciclism în ritm rapid, aerobic, înot rapid, sporturi și jocuri de     competiție (fotbal, volei, baschet, hochei etc.),  săpat, tunderea ierbii cu un aparat manual,  transportul/         mutatul greutăților peste 20 kg.

Care sunt beneficiile activității fizice regulate? 

  1. Îmbunătățește activitatea respiratorie
  2. Îmbunătățește activitatea cardiacă
  3. Îmbunătățește sănătatea oaselor
  4. Îmbunătățește sănătatea mintală
  5. Contribuie la prevenirea unor boli cronice
  6. Ameliorează starea de sănătate a organismului

Mergeți pe jos? Beneficiile mersului pe jos sunt: 

  • Menține o greutate sănătoasă și scade grăsimea corporală
  • Previne sau ameliorează diferite afecțiuni, inclusiv boli de inimă, accident vascular cerebral, hipertensiune arterială, cancer și diabet zaharat de tip 2
  • Îmbunătățește starea sistemului cardiovascular
  • Îmbunătățește sănătatea oaselor
  • Îmbunătățește rezistența musculară
  • Organismul devine plin de energie
  • Îmbunătățește starea de spirit, funcțiile cognitive, memoria și somnul
  • Îmbunătățește echilibrul și coordonarea
  • Întărește sistemul imunitar
  • Reduce stresul psihic

Vreți să vă simțiți mai bine ?

  • Adresați-vă cu încredere medicului de familie și asistenților comunitari înainte de a începe practicarea regulată a activității fizice, mai ales dacă aveți boli cronice. Stabiliți împreună obiective realiste, în funcție de starea de sănătate.
  • Alcătuiți un program, astfel încât să practicați cât mai des o formă de activitate fizică ce vă face plăcere.
  • Evitați practicarea sportului în mediul exterior dacă aerul este foarte poluat.
  • Folosiți blog-ul personal pentru informarea prietenilor despre activitățile organizate în luna iulie în localitatea dvs.  cu ocazia desfășurării campaniei naționale a informării despre efectele activității fizice.

 

Infografic-AF-2021 22 iunie1
Infografic-AF-2021 22 iunie2
Infografic-AF-2021 22 iunie3
Poster populatia generala.docx1
Poster populatia generala.docx2

afis-siguranta-pacientilor-2020.png

Personal medical în siguranta, Pacienti în siguranta! (Safe health workers, Safe patients)

Acesta este sloganul din 2020 ales de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru a marca pe 17 septembrie Ziua Mondială a Siguranței Pacientului.
Tema a fost stabilită de OMS după ce “pandemia de SARS-CoV-2 a dezvăluit provocările și riscurile uriașe cu care se confruntă personalul medical, de la infecții asociate asistenței medicale, la stigmat, boli și chiar deces. Mai mult, lucrul în medii stresante face ca lucrătorii din sănătate să fie mai predispuși la erori care pot duce la afectarea pacientului. Prin urmare, Ziua Mondială a Siguranței Pacienților 2020 are ca temă: Siguranța lucrătorilor din sănătate: o prioritate pentru siguranța pacientului”, se arată pe pagina dedicată evenimentului. (mai multe detalii, aici: https://www.who.int/campaigns/world-patient-safety-day/2020)

MEDSTAR General Hospital, MEDSTAR 2000 Clinic si Laboratorul MEDSTAR 2000 marcheaza aceasta zi prin constientizarea angajatilor si pacientilor despre insemnatatea zilei si semnificatiile mesajelor transmise de organismele internationale cu aceasta ocazie, prin purtarea de catre angajati a unui insemn de culoare portocalie, prin afisarea posterelor campaniei si prin afisarea culorii portocalii pe sistemele electronice interne de afisaj.

Obiectivele Zilei Mondiale a Siguranței Pacienților 2020:
• Creșterea gradului de conștientizare globală cu privire la importanța siguranței lucrătorilor din domeniul sănătății și a legăturilor sale cu siguranța pacientului;
• Implicați mai multe părți interesate și adoptați strategii multimodale pentru a îmbunătăți siguranța cadrelor medicale și a pacienților;
• Implementați acțiuni urgente și durabile ale tuturor părților interesate care recunosc și investesc în siguranța angajaților din domeniul sănătății, ca prioritate pentru siguranța pacienților;
• Oferiți recunoașterea cuvenită a devotamentului și a muncii grele a lucrătorilor din domeniul sănătății, în special pe fondul luptei actuale împotriva COVID-19.

 

Mesajele Organizației Mondiale a Sănătății de Ziua Mondială a Siguranței Pacientului 2020

Pentru cadrele medicale

• Siguranța ta începe cu tine: ai grijă de sănătatea ta fizică și psihologică
• Protejați-vă siguranța dumneavoastră și a persoanelor de care aveți grijă
• Asigurați-vă că sunteți instruit și conștient de prevenirea și controlul infecțiilor și implementați măsurile adecvate
• Contribuiți în mod activ la construirea și consolidarea unei culturi a siguranței la locul de muncă
• Îmbunătățiți-vă cunoștințele, abilitățile și competențele pentru siguranță în îngrijirea sănătății
• Cunoaște-ți drepturile și responsabilitățile și solicită un mediu de lucru sigur
• Raportați întotdeauna autorităților riscurile de siguranță, violența, hărțuirea sau amenințările
• Promovați și implementați practici inovatoare de siguranță în cadrul organizației dumneavoastră.

Pentru pacienți, aparținători, publicul larg
• Furnizați informații exacte despre starea dumneavoastră de sănătate și istoricul medical
• Îngrijire mai sigură pentru dvs., începe cu dvs.: fiți conștienți și solicitați practici adecvate de prevenire și control al infecțiilor
• Îmbunătățiți-vă cunoștințele despre siguranța în îngrijirea sănătății
• Pledați pentru siguranța și protecția angajaților din domeniul sănătății la nivel de unitate și comunitate
• Fiți implicat activ în propria îngrijire
• Este bine să puneți întrebări: asistența medicală sigură începe cu o comunicare bună

Lideri, administratori și manageri din domeniul sănătății
• Crearea unei culturi de siguranță deschise, echitabile și transparente pentru personalul medical și pacienți, care să permită raportarea incidentelor de siguranță în timp util
• Creați un mediu de lucru sigur și de susținere și implementați practici inovatoare de siguranță
• Asigurați instruire și îndrumare adecvate în prevenirea și controlul infecțiilor
• Furnizați resurse suficiente pentru a îmbunătăți siguranța condițiilor de muncă în mediile de îngrijire a sănătății
• Angajați personalul, pacienții și familiile acestora în practici continue de îmbunătățire a siguranței
• Prioritizați și investiți în sănătate și siguranță la locul de muncă pentru a îmbunătăți siguranța pacientului
• Implementați activități de promovare a sănătății mintale pentru a atenua stresul la locul de muncă
• Asigurați-vă că mecanismele pentru recompensarea și motivarea personalului medical sunt în vigoare și utilizate în mod adecvat

 

Galerie foto

20200916_111408
20200916_111614
20200916_124426
20200916_125114
20200916_132350
20200916_132554
20200916_133310
20200916_133400
20200916_134509
20200916_134538
20200916_134742
20200916_134821
clinic1
clinic2
clinic3
clinic4
clinic5
cover mgh
Untitled-1

z.jpg

Soare, valuri, nisip, cireșe, planuri de vacanță, veselie, toate acestea și multe altele înseamnă vară. Dar, acest anotimp aduce și temperaturi ambientale crescute, umiditate mare, uneori variații bruște ale presiunii atmosferice, chiar diferențe importante de grade Celsius între zi și noapte, sau între zile consecutive. Toate acestea influențează starea de sănătate, cu atât mai mult aceea a pacienților cu boli cardiovasculare.

În linii mari, acuzele pacienților cardiaci sunt durerea în piept, oboseala la efort și palpitațiile.

Durerea în piept – angina este consecința existentei unor vase de sânge care nu hrănesc bine mușchiul cardiac pentru că au îngustări uneori severe prin plăci de colesterol.

Oboseala bolnavului de inimă e dată, în general, de existența unor baraje în calea trecerii sângelui din camere ale inimii, în vase de sânge,- de exemplu stenoza aortică, sau de treceri de cantități de sânge dintr-o cavitate în alta pentru că niște structuri ce le despart, numite valve cardiace se îmbolnăvesc și nu se mai închid cum trebuie, de exemplu insuficiența mitrală. Oboseala mai are o cauză importantă atunci când mușchiul inimii este el însusi afectat, deși este bine hrănit, cum se întâmplă în cardiomiopatii.

Palpitațiile sunt expresia unor modificări în circuitele electrice ale inimii, manifestate fie prin puls accelerat, regulat sau neregulat, fie prin pauze, sau prin puls scăzut, cu amețeli și uneori senzație de leșin.

Cea mai frecventa afecțiune asociată și cu unele din cele de mai sus este hipertensiunea arterială, iar când inima nu mai poate face față atâtor afecțiuni, vorbim despre insuficiență cardiacă.

Expunerea prelungită la soare produce dilatarea vaselor de sânge și scăderea valorilor tensiunii arteriale, în așa fel încât pacienții hipertensivi trebuie să evite mersul pe jos în perioadele cu risc ale zilei, iar dacă totuși este necesar, să își protejeze capul, să poarte haine deschise la culoare, să se deplaseze în zone aerisite, cum sunt parcurile, și foarte important să se hidrateze corespunzător.

Alți pacienți acuză creșterea frecvenței durerilor de piept de tip anginos, sau creșteri tensionale manifestate prin cefalee fronto-occipitală, amețeli, zgomote în urechi, tulburări de vedere. În general, pacienții știu ce trebuie să facă în aceste situații: Nitroglicerină sub limbă și/sau Captopril, repaus fizic în zonă cu umbră și prezentare în unitate medicală dacă durerea nu cedează.

Mulți dintre pacienții cu afecțiuni cardiace au în schema de tratament medicamente diuretice, adică ce elimină apa din organism. Expunerea la temperaturi crescute contribuie și ea odată în plus la acest lucru, proces denumit deshidratare, în stadii incipiente manifestată prin sete, dureri de cap, amețeli, iar în stadii severe până la pierderea conștientei.

În acest context, pacienții cu tratament diuretic trebuie să își măsoare tensiunea în mod corect, să sesizeze tendința la scăderea valorilor tensiunii și să discute cu medicul ajustarea dozelor de medicamente. Deshidratarea favorizează creșterea numărului de evenimente neurologice și cardiace!

Transpirația determinată de soarele puternic determină pierderi importante de potasiu, calciu, magneziu, sodiu, aceste perturbări putând declanșa palpitații, adică aritmii. De aceea, aportul de fructe, legume verzi, hidratarea, reprezintă tot atâtea „arme” de luptă cu temperaturile crescute.

Cafeaua în exces și alcoolul în cantități crescute determină deshidratare, dacă adăugăm și expunerea prelungită la soare, plus afecțiuni cardiace avem iată adevăratul tablou al efectelor adverse ale temperaturilor crescute asupra bolnavului de inimă.

În concluzie, pacientul cu boli de inimă este vulnerabil atunci când temperatura ambientală este crescută, iar dacă mai adăugăm și stresul din viața de zi cu zi, avem imaginea spitalelor, cabinetelor și camerelor de gardă suprasolicitate în perioada verii.

 

Dr.Florian Stoian

Medic primar interne/specialist cardiologie

Medstar General Hospital

Șef secție Medicala


Acces nevazatori

Descarcati programul NonVisual Desktop Acces, care ofera persoanelor cu dizabilitati vizuale posibilitatea de a consulta site-ul nostru.

Apasa AICI

Urmareste-ne pe Facebook

Urmareste-ne pe Facebook

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support