Virozele respiratorii sunt infecții ale tractului respirator superior (nas, gât) cu microorganisme patogene numite viruși. Ele apar cu predilecție în anotimpurile reci dar și în perioadele de variații bruște de temperatură care pot exista chiar și vara.

În general, se manifestă prin strănut, curgerea nasului, usturime în gât, răgușeală, tuse, subfebrilitate (t<38 grdC), frisoane, dureri musculare difuze, nu foarte intense. La copiii mici, manifestările pot fi mai chinuitoare, întrucât ei nu știu să sufle nasul. Prin urmare devin agitați,  nu pot mânca,  nu se pot odihni, la efortul de tuse pot voma. Uneori febra poate atinge 39-40 grdC. De asemenea, ganglionii din zona gâtului se pot umfla și deveni dureroși.

Prevenirea virozelor respiratorii se face, în primul rând, evitând expunerea la frig și umezeală. Este necesară scoaterea copiilor la plimbare pentru că mișcarea în aer liber ajută la dezvoltarea imunității,  dar trebuie făcută în perioadele din zi cu umiditate mai scăzută, de exemplu la prânz,  amiază. De asemenea, se va evita ieșirea atunci când este ceață. Un alt factor favorizant al virozelor este fumatul, care scade apararea mucoaselor, prin urmare prevenirea o deduceți singuri.

Din păcate, mulți părinți au prostul obicei de a fuma în locuință, de multe ori în bucătărie. Total greșit, întrucât acolo membrii familiei se intrunesc de câteva ori pe zi. În plus, ușa nu reprezintă o barieră reală pentru fum, mai ales că cei mici vin frecvent în preajma părinților pe care, poate, nu i-au văzut o zi întreagă.

Nu în ultimul rând, trebuie să ne ferim de persoanele răcite: copiii cu semne de boală trebuie ținuți câteva zile acasă, mall-urile și alte spații aglomerate este bine să fie evitate, mai ales că imunitatea se formează între vârsta de 2 și 7 ani și copiii, neavând mecanismele imunitare suficient de dezvoltare, sunt mai expuși decât adulții nu doar la a face mai des viroze, dar la a face și forme mai extinse și mai severe de boală.

Fiind extrem de multe clase de viruși,  nu ne putem baza pe vaccinare, ci doar pe respectarea regulilor de igienă, de la spălatul pe mâini,  folosirea batistelor de unică folosință, purtarea de mască de tip chirurgical, în cazul absolutei necesități de a ieși din casă, pentru a-i proteja pe ceilalți, aerisirea deasă a încăperilor. Un studiu recent a aratăt că uscătoarele de mâini, prin aerosolii creați, diseminează mult mai mult în mediu virușii, decât prosoapele de unică folosință, așa încât aviz grădinițelor și școlilor!

În cazul virozelor respiratorii NU EXISTĂ TRATAMENT, dar nu vă speriați căci, majoritatea trec de la sine. Doar simptomele prea supărătoare trebuie tratate. Prin urmare, pentru o febră peste 38-38,5 grd C, vom lua banalul Paracetamol. Se poate asocia Ibuprofen sau Aspirină (aceasta din urmă doar la persoanele peste 12 ani), în cazul în care febra crește prea repede (mai devreme de 4 ore) și nu putem repeta doza de Paracetamol. Consumarea de lichide călduțe și frecționarea energică a întregului corp cu oțet, favorizează transpirația, deci și scăderea temperaturii. Importantă este și evitarea ieșirii din casă pentru a nu supune corpul unor variații de temperatură.

Tendința românului este de a face foarte cald în casă. O temperatură, în cameră, de 27-30 grade, nu va aduce nimic bun, din contră, va usca aerul din încăpere și va agrava simptomele. O temperatură de maxim 25 grade și tăvițe cu apă pe sursele de căldură pentru a avea suficientă umiditate în cameră sunt suficiente. Pentru aerisire, pacientul se va muta în altă cameră. Odihna ajută mult la refacerea organismului deci, câteva ore în plus de somn sunt binevenite.

Pentru nas se vor folosi picături sau spray-uri decongestionante, nu mai mult de 5-7 zile, întrucât pot afecta mucoasa nazală; pentru gât, spray-uri sau dropsuri cu efecte calmante și antiseptice. Inhalațiile calde sunt binevenite. Ceaiurile calde de plante medicinale aduc și ele un aport la hidratare. În plus au efecte antiinflamatorii, emoliente, eventual expectorante. Singurul supliment alimentar cu studii dovedite științific pe creșterea imunității în lupta cu virușii este Zincul și nimic altceva. Suplimentele de vitamine nu cresc imunitatea, ci doar ajută refacerea organismului în perioada de convalescență. Ele pot fi luate cu succes din fructe și legume proaspete, iaurturi naturale. Adresarea direct la farmacie pentru tratament este corectă, dar dacă boala dă semne de agravare după câteva zile, prin creșterea sau reapariția febrei, agravarea tusei, trebuie să mergem la medic, întrucât acestea pot fi semnele unei suprainfectii bacteriene.

Despre mâncare am anticipat la tratament. În general, un organism are sistemul imunitar bun, dacă mănâncă in mod echilibrat TOATE principiile nutritive, nu doar legume și fructe,  nu doar lactate, nu doar cereale sau produse din carne. În perioada de creștere,  carnea și ouăle sunt absolut necesare. La adult, cu recomandarea unui medic specialist în nutriție, se poate mânca și lactovegetarian, dacă nu depune muncă fizică grea. Excesele de veganism apărute în ultima vreme nu fac, de multe ori, decât să bulverseze tractul digestiv prin excesul de fibre sau să aducă un aport excesiv de calorii, dar asta este o altă discuție.  În concluzie, este bine să avem un echilibru în toate!

Dr Andra Manoliu, medic primar medicina de familie

MEDSTAR General Hospital