Rovaccin-2.webp

În perioada 15-16 martie, profesioniștii din sănătate au participat la a XII-a ediție a Conferinței Naționale RoVaccin. Evenimentul a prilejuit organizarea de sesiuni științifice, la care s-au dezbătut subiecte importante pe tema vaccinării în România.

Principalele obiective ale RoVaccin sunt de a informa corect opinia publică prin mesaje bazate pe dovezi venite din partea profesioniștilor, precum și încurajarea unei comunicări eficiente medic-pacient referitoare la vaccinare.

Vaccinarea a jucat un rol crucial în eradicarea sau controlul eficient al unor boli în întreaga lume. Iată câteva exemple notabile de boli care au fost eradicate sau au fost controlate semnificativ datorită programelor de vaccinare:

– Variola (ciuma neagră)

– Poliomielita (polio),

– Rujeola,

– oreionul și rubeola (MMR),

– Tetanosul,

– Difteria.

Este important să recunoaștem că respectarea schemelor de vaccinare joacă un rol crucial în prevenirea reapariției unor boli infectioase și în menținerea nivelurilor de imunitate colectivă necesare pentru protejarea întregii comunități. Dacă un număr semnificativ de persoane nu sunt vaccinate sau nu completează schemele de vaccinare recomandate, poate apărea un declin în imunitatea colectivă, ceea ce favorizează răspândirea bolilor.

Reapariția unor boli infecțioase considerate eradicate sau controlate într-o anumită măsură poate fi atribuită mai multor factori, printre care răspândirea dezinformării și a scepticismului față de vaccinuri, accesul limitat la vaccinuri sau mișcările de populație și călătoriile internaționale (Vaccinarea călătorilor – un proces în continuă schimbare, dr. Simin Aysel Florescu, medic specialist boli infecțioase). Astfel, unele comunități au fost afectate de dezinformare sau scepticism față de siguranța și eficacitatea vaccinurilor, ceea ce a condus la descurajarea oamenilor de a se vaccina sau de a-și vaccina copiii.

Este esențial ca autoritățile de sănătate publică să continue să promoveze importanța vaccinării și să ofere acces la vaccinuri sigure și eficace (Implicarea autorităților de sănătate publică și rolul medicilor de familie în implementarea programului de compensare a vaccinurilor, Alexandru Rafila, Gindrovel Dumitra, Sandra Adalgiza Alexiu, Radu Gănescu, Adriana Pistol). Educația și informarea corectă a publicului despre beneficiile vaccinării și despre riscurile bolilor infecțioase sunt, de asemenea, esențiale pentru a contracara dezinformarea și scepticismul față de vaccinuri.

O temă importantă a fost aceea a vaccinării împotriva hepatitei B, ca parte esențială în menținerea imunității colective. Respectarea vaccinării împotriva hepatitei B încă din prima perioadă a vieții, conform schemei recomandate de autoritățile sanitare, este esențială pentru asigurarea protecției individuale și colective împotriva acestei boli grave. Virusul hepatitei B poate duce la afecțiuni hepatice grave, cum ar fi hepatita cronică, ciroza hepatică și chiar cancerul hepatic iar vaccinul împotriva hepatitei B este considerat sigur și eficace și face parte din programele de vaccinare obișnuite în multe țări din întreaga lume.

Pe de altă parte, un mare regret al lumii științifice medicale îl reprezintă faptul că nu există, la această oră, un vaccin împotriva hepatitei C. În comparație cu hepatita B, care poate fi prevenită, hepatita C este mai dificil de tratat și de prevenit prin intermediul vaccinării. Cu toate acestea, există eforturi continue pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva hepatitei C, însă cercetările sunt într-un stadiu incipient. Tratamentul pentru hepatita C a avansat semnificativ în ultimii ani, iar mai multe opțiuni terapeutice sunt disponibile pentru a gestiona infecția și a preveni complicațiile.

O altă preocupare a specialiștilor din sănătate o reprezintă supravegherea activă a personalului medical împotriva afecțiunilor infecțioase. Acest proces este esențial pentru menținerea sănătății și siguranței acestora, precum și pentru prevenirea răspândirii bolilor în cadrul instituțiilor medicale. Printre măsurile și practicile recomandate în acest sens se numără:

– vaccinarea – asigurarea că personalul medical este vaccinat împotriva unor boli infecțioase comune pentru care există vaccinuri disponibile, cum ar fi gripa, hepatita B și rujeola,

– instruirea și educația – poate include tehnici de igienă adecvate, utilizarea echipamentului de protecție personală, procedurile corecte de sterilizare și dezinfectare și gestionarea corespunzătoare a deșeurilor medicale,

– monitorizarea simptomelor – personalul medical ar trebui să fie conștient de semnele și simptomele comune ale bolilor infecțioase și să raporteze imediat orice simptom sau expunere suspectă. Acest lucru poate contribui la identificarea și izolarea rapidă a cazurilor de infecții și la prevenirea răspândirii ulterioare.

– testarea regulată – în anumite perioade, testarea regulată a personalului medical pentru anumite boli infecțioase poate fi recomandată pentru identificarea și gestionarea rapidă a infecțiilor și pentru prevenirea răspândirii acestora către alți pacienți sau personal medical.

Din lucrările prezentate a reieșit interesul maxim acordat personalului medical în ideea prevenirii infecțiilor personale sau intraspitalicești.

 

Mulțumim tuturor celor implicați în efortul de a crește procentul celor vaccinați cu scopul de a limita bolile infecțioase grave în România și în lume.

Rovaccin_1
Rovaccin_2
Rovaccin_3
Rovaccin_4
Rovaccin_5

rujeola-2.png

Rujeola – profilaxie

1) Prin izolarea pacientilor diagnosticati cu boala acuta

2) Prin vaccinare – se previne atat boala, cat si transmiterea virusului in mediu (nu exista purtatori sanatosi ca in cazul altor microbi). Ea se efectuează la 12 luni, cu un rapel la 5-7 ani. Exista o perioadă de risc, intre 6-12 luni (chiar mai devreme la copii alimentati artificial), intrucat anticorpii din laptele matern nu mai sunt suficienți pentru protecția bebelușului.

In situatii epidemiologice deosebite, se poate efectua vaccinarea mai devreme, începând cu varsta de 9 luni, cu rapel la 12 luni si la 5-7 ani, in ideea de a face o forma mai ușoară de boala (anticorpii postvaccinali nu sunt la un nivel suficient de protector sub 12 luni) și, mai ales, de a preveni complicatiile.

Acestea sunt: crupul rujeolic- faringita acuta obstruanta, bronsiolita, pneumonia interstițiala, bronsite, bronhopneumonii de suprainfectie, encefalita cu incluzii- apare precoce, cu evoluție letala, leucoencefalita posteruptiva – poate fi tratata doar cu doze mari, imunosupresoare, de corticosteroizi, panencefalita sclerozanta subacuta – mai rara, apare la 1-10 ani după boala, letala, la care sunt mai expusi copiii care au făcut boala in primul an de viata, mai rar poate aparea miocardita acuta, in timpul sarcinii, boala se soldeaza frecvent cu moartea fatului, avort sau malformații fetale.

3) Cândva, existau gamaglobuline (in prezent in România nu se gasesc) care se puteau administra in momente precoce de la contactul infectant, in ideea de a face o forma mai ușoară de boala. La fel se poate incerca prin vaccinare precoce, in primele 3 zile de la contactul confirmat, tot in speranta dezvoltarii unei forme usoare de boala.

Prin vaccinarea generala a populației, OMS a sperat sa eradice rujeola, la fel cum s-a reușit cu variola, dar, din cauza lipsei de complianta a populatiei, aceasta eradicare a eșuat.

Dr ANDRA MANOLIU, medic primar medicina de familie

MEDSTAR General Hospital


conferinta-microbiologie-1-3.png

In perioada 2-4 noiembrie 2017 s-a desfasurat, la Bucuresti, a 10-a Conferinta Nationala de Microbiologie si Epidemiologie. Evenimentul, intitulat “Microbiologia si Epidemiologia, in slujba sanatatii publice”, a beneficiat de prezenta unor invitati de marca, printre care s-au numarat Prof. Dr. Florian Bodog, ministrul Sanatatii, Conf. Dr. Diana Loreta Paun, consilier de stat, Departamentul de Sanatate Publica, Conf. Dr. Florin Buicu, presedintele Comisiei pentru sanatate si familie a Camerei Deputatilor, Dr. Laszlo Attila, presedintele Comisiei de Sanatate Publica din Senatul Romaniei, Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Institutul National de Boli Infectioase “Prof. Dr. Matei Bals” si altii.

De asemenea, a participat ca invitat Prof. Dr. Xavier Bosch de la Institut Catala d’Oncologia, care efectueaza cercetari epidemiologice asupra cancerelor legate de agenti infectiosi, in special asupra cancerului hepatic, cervical, al pielii, vaginului, anusului, si cavitatii bucale. El a efectuat de asemenea studii de cercetare privind dieta si cancerul colorectal si a condus un program de implementare si cercetare metodologica in domeniul inregistrarii cancerului.

Presedintele Societatii Romana de Microbiologie, Prof. Dr. Alexandru Rafila a subliniat faptul ca evenimentul stiintific, la care participa in mod constant sute de specialisti si invitati de renume, a devenit un punct de referinta pentru profesionistii care lucreaza in domeniul diagnosticului, supravegherii si controlul bolilor infectioase din tara noastra. In acelasi timp, Conf. Dr. Emilian Damian Popovici, presedintele Societatii Romane de Epidemiologie, a remarcat rolul Conferintei in elaborarea unor solutii care sa sustina temeinic sanatatea populatiei din tara noastra.

La acest eveniment stiintific a participat si o echipa de specialisti din partea MEDSTAR General Hospital, alcatuita din Directorul Medical, Dr. Mihaela Buriu, medic primar laborator clinic si microbiologie, Cotovitchi Raluca, biolog specialist, Luminita Bajdu, biolog specialist si Dr. Elenis Manafu, medic primar epidemiolog.

“Am fost impresionati de nivelul ridicat al comunicarilor stiintifice prezentate la aceasta Conferinta Nationala. S-a acordat o atentie deosebita, alaturi de realizarile din domeniul microbiologiei, problemelor legate de infectii asociate asistentei spitalicesti si la nivel populational. Discutiile s-au concentrat si asupra problemelor de vaccinare, ca procedura medicala, de preventie a epidemiilor si endemiilor, dar si asupra necesitatii comunicarii medic-pacient in legatura cu decizia vaccinarii, a vaccinarii obligatorii sau a refuzului de vaccinare, fiind acte medicale in care trebuie avut in vedere consimtamantul persoanelor implicate. De asemenea, au fost discutate politicile de sanatate pentru asigurarea controlului tuberculozei in Romania.

Oncogenetica a luat in discutie necesitatea cunoasterii particularitatilor epidemiologice ale cancerului ereditar in Romania si abordarea acestuia in cadrul medicinei personalizate.

Un alt punct important al Conferintei s-a referit la antibioterapie ca metoda de tratament al infectiilor in conditiile in care folosirea abuziva a antibioticelor a dus la cresterea rezistentei microbiene si scaderea numarului de antibiotice noi sau de reverva eficiente.

Laboratele de microbiologie, genetica si epidemiologie trebuie sa fie intr-o permanenta comunicare in scopul preventiei, diagnosticarii sau tratamentului ce trebuie acordat pacientului”, a declarat Dr. Mihaela Buriu.

conferinta microbiologie 1
conferinta microbiologie 2
conferinta microbiologie

×