Vitamina-D-2.jpeg

Vitamina D este una dintre cele mai importante vitamine pentru sănătatea noastră pe tot parcursul vieții. Încă din viața intrauterină și copilăria fragedă această vitamină participă la absorbția calciului și la procesul de osificare, fiind deosebit de importantă pentru dobândirea și menținerea unui sistem osos bine configurat.

De asemenea, vitamina D influențează activitatea celulelor imune, ajutând la menținerea unui sistem imunitar puternic, și susține activitatea sistemului nervos, precum și buna funcționare a sistemului cardiovascular. Nu în ultimul rând, această vitamină este implicată în metabolizarea grăsimilor și sinteza unei serii de enzime, făcând posibilă desfășurarea proceselor biochimice în organism.

În aceste condiții este ușor de înțeles de ce deficitul de vitamină D poate crea dezechilibre grave, conducând la o serie de afecțiuni, în special osoase (rahitism, osteoporoză, osteomalacie).

Sursele de alimente recomandate pentru conținutul în vitamina D sunt: peștele gras (ton, sardine, somon, pește spadă, macrou), laptele și produsele din lapte, cerealele fortifiate cu vitamina D, tofu, laptele de soia și alte tipuri de lapte vegetal fortifiat cu vitamina D, gălbenușul de ou, fructele de mare, margarina fortifiată cu vitamina D.

Când apare deficitul de vitamină D? Este bine de știut că aportul de vitamina D se află în strânsă legătură cu alimentația și expunerea la soare. Astfel, o alimentație dezechilibrată sau de slabă calitate nutrițională, precum și lipsa expunerii la soare pe o lungă perioadă de timp duc la scăderea rezervelor de vitamina D ale organismului. Deficitul sau nivelul scăzut  de vitamina D în sânge nu se manifestă în mod evident încă de la început, ci pe măsură ce se agravează, ducând la apariția unei serii de simptome precum stare de iritabilitate, dificultăți de concentrare, vindecare greoaie a rănilor, căderea părului, stare de oboseală accentuată, infecții/răceli frecvente, discomfort articular sau la nivelul oaselor, ș.a.

De asemenea, deficitul de vitamina D poate fi provocat de unele afecțiuni ale sistemului digestiv precum tulburările de absorbție sau de intervențiile chirurgicale în urma cărora a fost îndepărtată o porțiune din sistemul digestiv.

Tratamentul deficitului de vitamina D constă în administrarea de suplimente farmaceutice cu vitamina D3. Necesarul de vitamina D diferă în funcție de vârstă, climă și stare de sănătate. Astfel, pentru a diagnostica deficitul de vitamină D și a monitoriza eficiența tratamentului administrat se recomandă efectuarea testului de dozare a vitaminei D.

Evaluarea periodică și diagnosticarea precoce a deficitului de vitamină D scade riscul de apariție a complicațiilor medicale și crește calitatea vieții pacientului.


fosfor-2.jpg

Fosforul este al doilea element mineral din organism, dupa calciu, si este prezent in orice tesut. In organismul unui adult, fosforul reprezinta 1% din greutatea corporala, adica aprox. 600-700 g, regasit sub forma de fosfati anorganici si organici.

Analiza de laborator este indicata in:

– insuficienta renala

– afectinui osoase

– hiper sau hipoparatiroidism

– nefrolitiaza

– alcoolism cronic

– suspiciune de deficit de vitamina D

Este indicat sa nu se consume alimente cu cel putin 8 ore inaintea recoltarii probei de sange.

Nivelul fosforului din organism este influentat de metabolismul calciului sau de concentratia parathormonului (PTH). De asemenea, pot exista variatii in functie de sezon (valori mai ridicate in lunile mai-iunie, valori mai scazute in lunile de iarna) dar si in functie de momentele zilei (valori crescute dimineata, valori scazute seara).

Valorile normale sunt:

– nou-nascuti: 4,3-9,3 mg/dL

– adulti: 3-4,5 mg/dL

– copii: 4,5-6,5 mg/dL

– varstnici: valori mai scazute (atentie – osteoporoza!)

Rezultatul analizelor de laborator care indica valori scazute se datoreaza unor diete sarace in fosfor, malnutritie, deficit de vitamina D, consum cronic de alcool, hiperparatiroidism, osteomalacie, hipercalcemie, acidoza diabetica, hiperinsulinism. Atletii de performanta sau cei care practica bodybuilding prezinta, de obicei, valori scazute ale fosforului.

Valorile crescute pot indica hipocalcemie, insuficienta renala, metastaze osoase, acromegalie, hipoparatiroidism, sarcoidoza, afectiuni hepatice, acidoza, limfoame, mielom multiplu, anemie hemolitica.

Rezultatele testului pot fi afectate de aportul recent de carbohidrati, de stres (valori crescute), steroizi anabolizanti, antiacide. De asemenea,  copiii prezinta niveluri crescute de fosfor, iar la adulti pot exista diferente si in functie de sezon sau de momentele zilei.

 

Laborator analize medicale

Analize medicale explicate

MEDSTAR General Hospital


×