Ce se întâmplă înainte, în timpul și după procedură
Medicina pe înțelesul tuturor

Dacă medicul ți-a recomandat o colonoscopie și primul gând a fost „nu, mulțumesc”, nu ești singurul. Colonoscopia e probabil investigația medicală cel mai mult amânată din teamă -– teamă de durere, de pregătire, de ce s-ar putea găsi.
Realitatea este că „frica e mai rea decât procedura în sine”. Acest articol îți explică pas cu pas ce se întâmplă, ca să știi exact la ce să te aștepți.

• În ce situații este recomandată colonoscopia
• Doare colonoscopia?
• Cât durează procedura?
• Pregătirea – cea mai neplăcută parte
• Cum decurge ziua colonoscopiei
• Ce se întâmplă după colonoscopie
• De ce nu trebuie amânată colonoscopia
• Colonoscopie decontată CNAS la MEDSTAR General Hospital Constanța

 

În ce situații este recomandată colonoscopia

Colonoscopia este o investigație endoscopică prin care medicul examinează interiorul colonului și rectului. Pe lângă rolul de diagnostic, procedura permite și îndepărtarea unor polipi în timpul aceleiași examinări.

Colonoscopia este recomandată în următoarele situații:

• Ai sânge în scaun sau scaune negre, gudronoase;
• Ai modificări persistente ale tranzitului intestinal (diaree sau constipație cronică);
• Ai dureri abdominale recurente fără o cauză clară;
• Ai anemie fără o explicație evidentă;
• Medicul a detectat polipi în urma unei investigații anterioare și recomandă monitorizare;
• Ai antecedente familiale de cancer colorectal;
• Faci parte dintr-un program de screening – după 50 de ani, colonoscopia periodică e recomandată chiar și fără simptome.

 

Doare colonoscopia?

Este, probabil, întrebarea pe care și-o pun cei mai mulți pacienți înainte de o colonoscopie. Răspunsul scurt este că procedura poate provoca un anumit disconfort, însă în prezent există opțiuni care o fac mult mai ușor de tolerat – anestezia generală pe venă (sedare).
Experiența diferă de la o persoană la alta. Unul dintre factorii care influențează nivelul de confort este alegerea efectuării procedurii cu sau fără sedare.

Fără sedare

Colonoscopia se poate efectua și fără sedare. În acest caz, pot apărea crampe abdominale și o senzație de presiune sau balonare pe măsură ce colonoscopul înaintează. Majoritatea pacienților tolerează bine investigația, însă gradul de disconfort variază de la o persoană la alta.

Cu sedare

Pentru un confort sporit, colonoscopia poate fi efectuată cu sedare intravenoasă. Pacientul este relaxat, în stare de somnolență, și nu resimte durere sau disconfort în timpul procedurii.
Aceasta este opțiunea preferată de mulți pacienți, și recomandată în special persoanelor anxioase, sau celor care își doresc un nivel cât mai ridicat de confort.

Important!!!

După procedura cu sedare, nu vei putea conduce autoturismul și este recomandat să fii însoțit de o altă persoană. Deși efectele sedativului se estompează în câteva ore, este indicat să eviți activitățile care necesită atenție și concentrare pentru următoarele 12-24 de ore.

Cât durează procedura?

Colonoscopia durează între 20 și 45 de minute, în funcție de complexitatea cazului și de eventualele manevre efectuate (îndepărtare de polipi, biopsii). Nu este o procedură cu durată mare, ceea ce durează mai mult, este pregătirea din ziua anterioară.

Pregătirea – cea mai neplăcută parte

Pregătirea nu este complicată, dar necesită puțină atenție și respectarea unor pași clari. De obicei, include o dietă ușoară cu câteva zile înainte și administrarea unei soluții speciale pentru curățarea colonului, conform indicațiilor medicului.
Deși poate părea incomodă, această etapă este esențială pentru ca investigația să fie corectă și completă.
Dacă vrei să vezi exact cum se face pregătirea pas cu pas, găsești toate instrucțiunile în ghidul de pregătire pentru colonoscopie.

Cum decurge ziua colonoscopiei

Ajungi la clinică, te prezinți la recepție și ești preluat de echipa medicală. Ți se explică procedura, semnezi consimțământul informat și ți se pun câteva întrebări despre starea ta de sănătate și medicație.
Te schimbi în ținuta de spital și ești condus în sala de proceduri. Te așezi pe patul de examinare, de regulă pe partea stângă, cu genunchii ușor îndoiți. Echipa medicală verifică ultimele detalii înainte de începerea examinării și, dacă ai ales sedarea, îți administrează medicația necesară pentru a te ajuta să te relaxezi și să tolerezi mai ușor procedura.
Medicul gastroenterolog introduce cu grijă colonoscopul, un tub subțire și flexibil prevăzut cu o cameră video, prin anus, pentru a examina interiorul rectului și al colonului.
Pe parcursul examinării, medicul urmărește aspectul mucoasei intestinale. Dacă identifică polipi, îi poate îndepărta în timpul aceleiași proceduri, în funcție de dimensiunea și caracteristicile acestora. Dacă observă zone care necesită investigații suplimentare, poate recolta biopsii – fragmente mici de țesut care sunt trimise la examenul histopatologic.
La final, colonoscopul este retras cu grijă. Dacă ai fost sedat, ești transferat într-o zonă de recuperare, unde ești monitorizat până când efectele sedării se diminuează și te poți recupera în siguranță. Durata recuperării poate varia în funcție de medicația administrată și de starea ta.

Ce se întâmplă după colonoscopie

Imediat după investigație:

• Poți simți o ușoară senzație de balonare sau nevoia de a elimina gaze – complet normal, dispare rapid;
• Dacă s-au efectuat biopsii sau polipectomie, pot apărea urme minime de sânge în scaun în ziua respectivă.

În zilele următoare:

• Poți relua alimentația normală treptat;
• Dacă s-au îndepărtat polipi, vei primi instrucțiuni specifice despre dietă și activitate fizică;
• Rezultatul biopsiilor va fi disponibil în clinică în câteva zile.

Mergi urgent la medic dacă după colonoscopie apare:

• Sângerare abundentă;
• Durere abdominală intensă;
• Febră.

Deși apar rar, aceste simptome trebuie evaluate fără întârziere de un medic.

De ce nu trebuie amânată colonoscopia

Cancerul colorectal este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer, dar atunci când este depistat în stadii incipiente, are șanse foarte mari de tratament și vindecare.

Modificările care pot evolua spre cancer, precum polipii colonici, nu provoacă de obicei simptome în fazele inițiale. Colonoscopia are rolul de a-i depista și de a-i îndepărta, înainte să devină o problemă.

Amânarea investigației din teamă sau disconfort duce, uneori, la diagnosticarea bolii în stadii mai avansate, când tratamentul este mai complex. În schimb, o procedură relativ scurtă poate preveni situații mult mai dificile pe termen lung.

Informațiile din acest articol au caracter educativ general și nu înlocuiesc consultul medical. Detaliile privind pregătirea și procedura pot varia – medicul tău îți va oferi instrucțiuni personalizate.