Soare, valuri, nisip, cireșe, planuri de vacanță, veselie, toate acestea și multe altele înseamnă vară. Dar, acest anotimp aduce și temperaturi ambientale crescute, umiditate mare, uneori variații bruște ale presiunii atmosferice, chiar diferențe importante de grade Celsius între zi și noapte, sau între zile consecutive. Toate acestea influențează starea de sănătate, cu atât mai mult aceea a pacienților cu boli cardiovasculare.
În linii mari, acuzele pacienților cardiaci sunt durerea în piept, oboseala la efort și palpitațiile.
Durerea în piept – angina este consecința existentei unor vase de sânge care nu hrănesc bine mușchiul cardiac pentru că au îngustări uneori severe prin plăci de colesterol.
Oboseala bolnavului de inimă e dată, în general, de existența unor baraje în calea trecerii sângelui din camere ale inimii, în vase de sânge,- de exemplu stenoza aortică, sau de treceri de cantități de sânge dintr-o cavitate în alta pentru că niște structuri ce le despart, numite valve cardiace se îmbolnăvesc și nu se mai închid cum trebuie, de exemplu insuficiența mitrală. Oboseala mai are o cauză importantă atunci când mușchiul inimii este el însusi afectat, deși este bine hrănit, cum se întâmplă în cardiomiopatii.
Palpitațiile sunt expresia unor modificări în circuitele electrice ale inimii, manifestate fie prin puls accelerat, regulat sau neregulat, fie prin pauze, sau prin puls scăzut, cu amețeli și uneori senzație de leșin.
Cea mai frecventa afecțiune asociată și cu unele din cele de mai sus este hipertensiunea arterială, iar când inima nu mai poate face față atâtor afecțiuni, vorbim despre insuficiență cardiacă.
Expunerea prelungită la soare produce dilatarea vaselor de sânge și scăderea valorilor tensiunii arteriale, în așa fel încât pacienții hipertensivi trebuie să evite mersul pe jos în perioadele cu risc ale zilei, iar dacă totuși este necesar, să își protejeze capul, să poarte haine deschise la culoare, să se deplaseze în zone aerisite, cum sunt parcurile, și foarte important să se hidrateze corespunzător.
Alți pacienți acuză creșterea frecvenței durerilor de piept de tip anginos, sau creșteri tensionale manifestate prin cefalee fronto-occipitală, amețeli, zgomote în urechi, tulburări de vedere. În general, pacienții știu ce trebuie să facă în aceste situații: Nitroglicerină sub limbă și/sau Captopril, repaus fizic în zonă cu umbră și prezentare în unitate medicală dacă durerea nu cedează.
Mulți dintre pacienții cu afecțiuni cardiace au în schema de tratament medicamente diuretice, adică ce elimină apa din organism. Expunerea la temperaturi crescute contribuie și ea odată în plus la acest lucru, proces denumit deshidratare, în stadii incipiente manifestată prin sete, dureri de cap, amețeli, iar în stadii severe până la pierderea conștientei.
În acest context, pacienții cu tratament diuretic trebuie să își măsoare tensiunea în mod corect, să sesizeze tendința la scăderea valorilor tensiunii și să discute cu medicul ajustarea dozelor de medicamente. Deshidratarea favorizează creșterea numărului de evenimente neurologice și cardiace!
Transpirația determinată de soarele puternic determină pierderi importante de potasiu, calciu, magneziu, sodiu, aceste perturbări putând declanșa palpitații, adică aritmii. De aceea, aportul de fructe, legume verzi, hidratarea, reprezintă tot atâtea „arme” de luptă cu temperaturile crescute.
Cafeaua în exces și alcoolul în cantități crescute determină deshidratare, dacă adăugăm și expunerea prelungită la soare, plus afecțiuni cardiace avem iată adevăratul tablou al efectelor adverse ale temperaturilor crescute asupra bolnavului de inimă.
În concluzie, pacientul cu boli de inimă este vulnerabil atunci când temperatura ambientală este crescută, iar dacă mai adăugăm și stresul din viața de zi cu zi, avem imaginea spitalelor, cabinetelor și camerelor de gardă suprasolicitate în perioada verii.
Medic primar interne/specialist cardiologie
